Desfacerea contractului de muncă

Sentinţă civilă 4233 din 04.11.2015


Desfacerea contractului de muncă

( Tribunalul Mehedinţi – s.c. 4233/04.11.2015 )

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 5220/101/2015 la data de 09.06.2015, reclamanta M.A a chemat în judecată pe pârâta SOCIETATEA DE SERVICII HIDROENERGETICE HIDROSERV SA –Sucursala Porţile de Fier , contestând  decizia nr. 125/23.04.2015 emisă de intimată iar prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună următoarele:

- să se constate nelegalitatea şi netemeinicia măsurii de concediere dispusă prin decizia nr.125/23.04.2015;

- repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei de concediere,cu consecinţa obligării intimatei în temeiul art.80 din Codul Munci la reintegrarea efectivă pe postul şi funcţia ocupate la momentul concedierii,

- în temeiul art.80 din Codul Muncii, să  fie obligată intimata la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii până la momentul integrării efective, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt,a arătat că  a fost angajata intimatei, conform contractului individual de muncă înregistrat sub nr.29/05.08.2013, încheiat pe durată nedeterminată.

Funcţia pe care a îndeplinit-o până la data emiterii deciziei de concediere a fost de economist, locul de muncă fiind în cadrul Biroului Aprovizionare Depozite Achiziţii, beneficiind de un salariu lunar în cuantum de 2851 lei, potrivit copiei contractului individual de muncă.

La data de 23.04.2015 a fost înştiinţată asupra emiterii deciziei nr.125/23.04.2015, prin care s-a dispus concedierea sa, contractul individual de muncă urmând să înceteze din iniţiativa angajatorului în temeiul disp.art.68 şi art.65 din Codul Muncii.

Motivele concedierii invocate de intimată care au condus la emiterea deciziei 125/23.04.2015, sunt, pe de o parte, conform art.4, "detaliate în programul de restructurare-reorganizarea Societăţii de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.pentru anul 2015, aprobat prin Hotărârea nr.1/13.02.2015 a Adunării Generale a Acţionarilor societăţii.,,

Aceasta, nu ţin de persoana reclamantei, fiind adoptate în contextual restrângerii activităţii societăţii şi în scopul administrării acesteia pe principiul rentabilităţii şi eficienţei economice, fiind după cum urmează:

- „scăderea bugetului de mentenanţă al Hidroelectrica S.A, care este principalul client al societăţii, cu efecte asupra reducerii activităţii la unele compartimente şi riscul de a nu putea plăti întreg personalul, investiţiile noi şi modernizările instalaţiilor de producere a energiei electrice in hidrocentrale, vor avea ca efect in perspectivă reducerea bugetului de mentenanţă al Hidroelectrica S.A.;

- creşterea concurenţei pe piaţa internă şi nivelul ridicat al cheltuielilor proprii societăţii, îngreunează posibilităţile societăţii de a atrage noi clienţi;

- lipsa ofertelor alternative de proiectare de specialitate şi execuţie a echipamentelor hidroenergetice şi hidromecanice pe piaţa internă, contribuie la restrângerea ariei de extindere a lucrărilor şi serviciilor pretabile pentru profilul de activitate al societăţii noastre;

- nefinalizarea procesului de restructurare al societăţii, anterior fuziunii, în special prin dimensionarea ineficace a forţei de muncă în corelare cu indicatorii specifici din bugetul de mentenanţă al Hidroelectrica S.A., contribuie la dezechilibrul bugetar al societăţii;

- comasarea unor activităţi - compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societăţii; - restrângerea / întreruperea unor activităţii de service, reparaţii şl TESA; -reorganizarea unor puncte de lucru şi sedii secundare;

- dificultatea în a plăti facturile la furnizorii de produse,servicii şl utilităţi, necesare susținerii activităţilor de producţie şi respectării angajamentelor asumate faţă de client;

- dificultatea în a plăti contribuţii la bugetul de stat, al asigurărilor sociale şi de sănătate şi altfel se creează premize de neîndeplinire a cerinţelor de eligibilitate necesare participării la licitaţii şi atragerii de parteneriate;

-  dificultatea în a asigura sursele financiare pentru plata salariilor şi a creditelor.,,

Faţă de motivele citate care au determinat concedierea sa, si pe care le consideră ca fiind referiri generice la situaţia economică a intimatei, întrucât nu se arată clar care au fost cauzele reale şi serioase care ar fii trebuit să fundamenteze lucrarea acestei măsurii, apreciază ca nelegală si netemeinică decizia de concediere, cele detaliate în cuprinsul art.4 din actul contestat nereprezentând o motivare în fapt a actului administrativ şi a măsurii dispuse, fiind încălcate astfel dispoziţiile imperative ale art.76 lit.a din Codul Muncii.

A mai arătat că cu 2 ani în urmă Biroul Administrativ Patrimoniu la care a lucrat până la data deciziei atacate, era intitulat Serviciu Administrativ Patrimoniu iar în prezent ca urmare a concedierilor dispuse s-a înființat Compartimentul Patrimoniu Administrativ.

A mai susţinut că reorganizarea şi restructurarea societăţii nu este reală, efectivă şi serioasă disimulând realitatea, măsura concedierii colective neaplicându-se în mod unitar, societatea intimată procedând la schimbări de încadrări/ desfiinţări de posturi.

Cu privire la măsura concedierii dispusă de angajator în conformitate cu disp.art.5, determinată de desfiinţarea postului ocupat, apreciază că şi acest criteriu reţinut de angajator este în contradicţie cu dispoziţiile imperative ale art.59 lit.a din Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art 65.alin.1 şi 2 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, însă aceasta trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă , în cauză la momentul concedierii,intimata neavând dificultăţii economice aşa cum se menţionează în cuprinsul deciziei.

Prin urmare condiţia de legalitate impusă de lege este ca desființarea locului de muncă să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

Drept urmare, dificultatea gravă economică - financiară cu care eventual s-ar confrunta societatea şi de care s-ar putea prevala şi care a determinat desființarea postului subsemnatei, apreciez că este necesar a fii dovedită cu înscrisuri contabile înregistrate la organele fiscal competente potrivit legii, simpla invocare a unei dificultăţi economice ce nu este probată neputând fii reţinută ca fundament pentru măsura adoptată de intimată.

Cele arătate în precedent sunt dovedite şi prin deciziile intimatei adoptate ulterior concedierii mele, care deşi în susţinerea măsurii adoptate a invocat atât necesitatea comasării unor activităţi - compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societăţii cât şi dificultatea în a înregistra sursele financiare pentru plata salariilor şi a creditelor, a procedat însă la schimbări de încadrări, cu toate că la momentul luării deciziei de concediere intimata nu mi-a oferit un post compatibil cu pregătirea sa profesională, constatându-se astfel o încălcare a obligaţiei imperativa impusă de Codul munci şi fiind lipsita de relevanţă dacă noile schimbări nu s-au făcut într-adevăr pe postul deţinut de reclamanta întrucât reducerea activităţii nu poate fi un argument pentru concedierea doar a unor anumiţi salariaţi.

Pe cale de consecinţă apreciază că nu se află în situaţia unor concedieri întemeiată pe disp.art.65 alin.2 din Codul Muncii, întrucât desființarea postului ocupat de ea nu a avut o cauză reală şi serioasă, eventuale aspecte ce s-ar putea invoca în apărare de către societate neputând conduce la desființarea postului  pe care era încadrată.

In plus, întrucât în speţă dedusă judecăţii se constată că sunt în prezenţa unei concedieri colective, solicită a se a avea în vedere şi încălcarea prevederilor la art.65 alin.2 cât şi ale art.76 lit.c din Codul Muncii, care prevăd imperios ca în conţinutul deciziei de concediere să se regăsească şi criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, criterii care în conformitate cu art.69 alin.2 lit.d coroborate cu art.69 alin.3, se aplică pentru"departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performantă".

În raport de dispoziţiile legale menţionate, se constată că intimata nu a dovedit că ar fi întreprins vreun fel de măsuri pentru evaluarea reclamantei, ca salariat al ei, sub aspectul competenţei profesionale, limitându-se să invoce în mod unilateral criterii de natură economică, motive ce determină aplicarea sancţiunii anulării deciziei contestate, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării sale  pe postul şi funcţia deţinută anterior concedierii.

Mai mult decât atât, cu privire atât la disp.art.6 din conţinutul deciziei nr.106/23.04.2015, referitoare la solicitarea de către intimată a sprijinului agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea acordării serviciilor de preconcediere, cât şi la disp.art.8 din acelaşi act normative administrative referitoare la notificarea nr.10712/04.03.2015 ce a fost comunicată sindicatului, solicită  a se avea în vedere la contestarea nelegalităţii şi netemeiniciei măsurii de concediere, şi nerespectarea de către intimată a dispoziţiilor art.69 coroborate cu art.70 din Codul munci, în sensul că data comunicării notificării sindicatului,inspectoratului teritorial de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă nu este aceiaşi, textul de lege stipulând în mod expres în spiritual dialogului permanent dintre angajator şi lucrători, faptul că" angajatorul are obligaţia să comunice o copie a notificării prevăzute la art.69 alin.23 inspectoratului de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceiaşi dată la care a comunicat-o sindicatului Societatea De Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.

În cauza dedusă judecăţii, sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă şi notificarea comunicată sindicatului poartă date diferite, prima adresă purtând data de 20.03.2015 şi fiind înregistrată sub nr.11024 conform art.6 din decizie, în timp ce înștiințarea sindicatului s-a realizat anterior prin intermediul notificării nr.10712/04.03.2015.

Totodată aşa cum se deduce din teza  a II a stipulate în conţinutul art.8 din decizia contestată la data de 20.03.2015 s-a transmis Inspectoratului Teritorial de Muncă şi Agenţiei Teritoriale de Ocuparea Forţei de Muncă o nouă notificare însă sub nr.11023.

În dovedirea susţinerilor sale a depus la dosar înscrisuri.

La data de 09.07.2015 pârâta Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, Filială a S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., prin Sucursala PORŢILE DE FIER  a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională (în subsidiar) prin care a solicitat:

Introducerea în cauză a SSH Hidroserv SA întemeiat pe faptul că SSH Hidroserv SA Sucursala Porţile de Fier nu are personalitate juridică, fiind un dezmembrământ al S.S.H.HIDROSERVSA,

Pe fondul cauzei, a solicitat  respingerea acţiunii promovată, în principal prin admiterea excepției tardivităţii acţiunii, iar pe fond a solicitat  respingerea contestaţiei deciziei de concediere ca neîntemeiată şi implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiţionale, precum şi menţinerea Deciziei de concediere contestate ca fiind legală şi temeinică.

În subsidiar, în cazul în care instanţa de judecata admite contestaţia aşa cum a fost formulată de contestator a formulat cerere reconvenţională împotriva salariatului, prin care solicită să fie obligată să achite salariile compensatorii pe care angajatorul le va onora la plata.

În fapt au arătat că Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA societate cu personalitate juridică şi având ca unic acţionar SC PEEH HIDROELECTRICA SA, a fost înfiinţată la data de 05.08.2013 ca urmare a finalizării procesului de fuziune prin care cele opt societăţi de tip „HIDROSERV" au fuzionat prin contopire (fără lichidare) sub numele de Societea HIDROELECTRICA-SERV SA (la data de 08.10.2014 societatea si-a schimbat denumirea din S. HIDROELECTRICA-SERV SA în Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA).

Deși reclamanta  a fost angajata a SSH Hidroserv SA Sucursala Porţile de Fier, drepturile salariale si contribuţiile pe care societatea le plăteşte la bugetul de stat (contribuţii sociale, şomaj, pensii, etc) sunt plătite de S.S.H. HIDROSERV SA Bucureşti, societatea mama, care are atribut fiscal. De asemenea având în vedere asigurarea gradului optim de responsabilitate în ceea ce priveşte încheierea, modificare, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor SSH Hidroserv SA prin decizia nr. 427/19.11.2015 s-a dispus ca toate contractele individuale de munca sa fie semnate atât de directorul de sucursala cat si de Directorul General al societăţii.

Având în vedere că acest litigiu are la baza drepturi salariale si contestarea unei decizii de încetare a unui contract individual de munca, au solicitat instanţei introducerea şi conceptarea în cauza a Societăţii de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV S.A., Filială a S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A., cu sediul în Municipiul Bucureşti, strada Constantin Nacu nr. 3, etaj 3-5, sector 2.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din data de 13.02.2015 s-a aprobat Programul de restructurare-reorganizare a S.S.H. Hidroserv SA pentru anul 2015 si intimată, după parcurgea etapelor de procedura prevăzut e de Codul Muncii, a emis Decizia de concediere nr.

125/23.04.2015, a dispus concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Având în vedere cererea introductivă, au invocat excepţia tardivităţii acţiunii şi au solicitat instanţei admiterea excepţiei invocate ,iar pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii motivata de acestea, având ca susţinere următoarele argumente:

Având in vedere prevederile art.268 alin. 1 lit. A) din Codul muncii coroborat cu art.211 din Legea dialogului social nr.62/2011, precum si dispoziţiile art. 2513 si art. 2548 alin.3 din Noul Cod Civil,au invocat pe cale de excepţie tardivitatea introducerii cererii de chemare în judecată, deoarece reclamanta nu a contestat decizia în termenul majorat de 45 de zile de la data la care a luat la cunoştinţă de decizia nr. 125/23.04.2015.

Au mai solicitat să se observe că decizia nr. 125/23.04.2015 (anexa 10) a fost comunicată

contestatoarei la data de 24.04.2015, iar în art. 10 se precizează că termenul înlăuntrul căruia se

poate formula acţiunea este de 45 de zile calendaristice.

Având în vedere că acţiunea a fost înregistrată în data de 09.06.2015 pe rolul Tribunalului Mehedinţi (conform portalului instanțelor de judecată), că termenul de 45 de zile este un termen legal de decădere stabilit prin norme imperative, consideră că a intervenit decăderea titularului şi pierderea dreptului de a se mai adresa instanţei de judecată. Conform dispoziţiilor art. 2545 alin. 2) noul Cod Civil "neexercitarea dreptului subiectiv înlăuntrul termenului stabilit, atrage pierderea lui". Excepţia tardivităţii acţiunii este o excepţie de fond, are un caracter peremptoriu şi duce la stingerea acţiunii.

Pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată si implicit respingerea tuturor capetelor de cerere adiţionale şi menţinerea Deciziei de concediere contestată ca fiind legală şi temeinică.

În motivare au arătat că încă din luna iulie 2012 când unicul acţionar al intimatei, SC PEEH HIDROELECTRICA SA, a intrat în procedură de insolvenţă, cele opt filiale HIDROSERV (care au constituit actuala societate SSH Hidroserv SA) au început să aibă pierderi financiare însemnate, pierderi preluate prin fuziune.

Ţinând cont că S.S.H. HIDROSERV SA asigura mentenanţa si alte activităţi de prestări servicii al căror beneficiar final este chiar acţionarul unic SC PEEH HIDROELECTRICA SA (peste 90 % din cifra de afaceri) si datorita scăderii bugetului de mentenanţa era necesară reorganizarea activităţii ca urmare a situaţiei economice dificile a intimatei.

În virtutea prerogativei organizatorice, conferită de art. 40 alin.(l) lit.(a) din Codul Muncii, angajatorul are dreptul de a organiza, fără restricţii sau limitări, diferitele compartimente din cadrul unităţii, de a efectua schimbări justificate de o mai bună organizare şi eficientizare a activităţii iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal angajat pe diferite posturi, potrivit nevoilor reale ale acestuia.

Au solicitat  instanţei sa observe că rezultatul net si EBITDA sunt indicatori care înregistrează valori negative atât in anul 2013, cat si in anul 2014, așa cum se prezintă în situaţia indicatorilor balanțieri, perioada 2013-2014 (pagina 3-4 din programul de restructurare - reorganizare pentru 2015).

Motivele care au determinat concedierea nu țin de persoana salariatului, sunt adoptate in contextul restrângerii activităţii societăţii, in scopul administrării societăţii pe principiul rentabilităţii si eficientei economice, in vederea realizării unui management performant, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor si creşterea veniturilor societăţii, conducând la rentabilizarea acesteia, astfel societatea fiind nevoita sa reducă personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cal in cauza prin reorganizare.

Motivele care au  determinat concedierea au fost  generate in principal de scăderea bugetului de mentenanţa al Hidroelectrica S.A., care este principalul client al societăţii, cu efecte asupra reducerii activităţii la unele compartimente si riscul de a nu putea plaţi întreg personalul; IInvestiţiile noi si modernizările instalaţiilor de producere a energiei electrice in hidrocentrale, vor avea ca efect in perspective reducerea bugetului de mentenanţa al Hidroelectrica S.A.

Creşterea concurentei pe piaţa interna si nivelul ridicat al cheltuielilor proprii societăţii, îngreunează posibilităţile societăţii de a atrage noi client);

Lipsa ofertelor alternative de proiectare de specialitate si execuţie a echipamentelor hidroenergetice si hidromecanice pe piaţa interna, contribuie la restrângerea ariei de extindere a lucrărilor si serviciilor pretabile pentru profilul de activitate al societăţii noastre;

Nefinalizarea procesului de restructurare al societăţii, anterior fuziunii in dimensionarea ineficace a forţei de munca in corelare cu indicatorii specifici din bugetul de mentenanţa al Hidroelectrica SA, contribuie la accentuarea dezechilibrului bugetar al societăţii;

Comasarea unor activităţi / compartimente din cadrul structurii organizatorice a sucursalelor societăţii;

Restrângerea / întreruperea unor activităţi de servicii, reparaţii si TESA;reorganizarea unor puncte de lucru si sedii secundare; dificultatea in a plaţi facturile la furnizorii de produse, servicii si utilităţi, necesare susţinerii activităţilor de producţie si respectării angajamentelor asumate fata de clienţi; este din ce in ce mai evidenta atitudinea precauta a principalilor furnizori de echipamente si materiale aceştia solicitând in ofertele lor plata in avans sau la livrare; dificultatea in a plaţi contribuţiile la bugetul de stat, al asigurărilor sociale si de sănătate si astfel se creează premize de neîndeplinire a cerinţelor de eligibilitate necesare participării la licitaţii si atragerii de parteneriate;

Dificultatea in a asigura sursele financiare pentru plata salariilor si a creditelor.

In urma analizei efectuate asupra necesarului de posturi pe fiecare segment de activitate (TESA, compartimente de producţie, rest servicii) desfăşurat în cadrul sucursalelor Societăţii de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, s-a apreciat ca fiind oportuna desfiinţarea a 388 de posturi la nivelul societăţii, cu reducerea aferentă a numărului de salariaţi din fiecare unitate componenta si segment de activitate, după reducerea posturilor neocupate de natura celor supuse desfiinţării.

Din situaţiilor economice se observă creşterea considerabilă a pierderilor pentru societatea

nou înfiinţată) chiar dacă până la data fuziunii au existat şi alte reduceri de personal (concedieri

individuale şi pensionări anticipate), aceste măsuri dovedindu-se a fi insuficiente, astfel că s-a

impus aprobarea Programului de restructurare-reorganizare 2015, ca măsuri urgente de redresare economică.

Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport de posturile ce se desfiinţează se face, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, obligatoriu pe posturi de aceeaşi natura, analizând activitatea fiecărui salariat, a pregătirii si competentelor sale profesionale dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic, in ordinea prevăzuta in program. In respectarea dispoziţiilor art. 69(3) din Codul Muncii in vigoare, criteriile precizate mai sus se aplica pentru departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de performanta.

Au considerat că în prezenta cauză au fost respectate prevederile art. 65 din Codul Muncii, astfel desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia este efectivă şi are o cauză reală şi serioasă. Desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă așa cum se poate observa din organigrama societăţii si sucursalei din data de 01.03.2015 si ulterior programului de restructurare-reorganizare 2015.

Contestatoarea  a deţinut funcţia de economist în cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziţii.

 Aşa cum se poate observa desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă, postul ocupat de contestator a fost suprimat, nemaigăsindu-se în schema de personal ulterioara aplicării programului de restructurare 2015.

Având in vedere ca în cadrul compartimentului Aprovizionare  Depozite Achiziţii s-au desfiinţat toate posturile de natura celui ocupat de contestator, nu au fost aplicate criteriile de stabilirii a ordinii de prioritate. Desfiinţarea postului ocupat de contestator s-a impus cu necesitate fiind cauzate de motive obiective pentru raţiuni legate de eficientizarea activităţii având la baza analize şi indicatori economico-financiari.

Au învederat  instanţei că desfiinţarea locului de munca are o cauza reala când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăţi economice sau de transformări tehnologice. Așa cum se poate observa în prezenta cauză angajatorul a respectat condiţiile de legalitate impuse de legiuitor în art.65 din Codul Muncii, iar din documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei de concediere nr. 125/23.04.2015 reiese fără echivoc caracterul efectiv, real si serios al concedierii contestatorului.

Au precizat că în cadrul Societăţii S. Hidroenergetice Hidroserv SA nu s-au efectuat alte încadrări, iar angajatorul a respectat si va respecta prevederile Codului Muncii, respectiv reangajarea cu prioritate a persoanelor concediate în cazul în care acest lucru se impune.

Au subliniat faptul ca intimata a comunicat locurile vacante disponibile, fiind organizate concursuri pentru ocuparea acestora. Lista locurilor de munca vacante la data de 23.04.2015 a fost comunicata tuturor persoanelor afectate de concedierea colectiva. Așa cum se poate observa la nivelul executivului SSH Hidroserv SA a fost disponibil un post de economist principal specialist, precum si un post de inginer specialist, iar in data de 11.05.2015 în cadrul Sucursalei Porţile de Fier s-a vacantat un post de economist principal în cadrul compartimentului Control Financiar de Gestiune. Deși au fost trimise notificări privitoare la posturile disponibile tuturor persoanelor disponibilizate, contestatorul nu a optat pentru niciunul din posturile de mai sus, iar în urma concursului organizat postul a fost ocupat de un alt salariat care urma sa fie disponibilizat prin concedierea colectivă.

Având în vedere toate motivele enumerate mai sus, prin care se observă scăderea sistematică a profiturilor şi creşterea pierderilor, au considerat că este justificată decizia intimatei de a aproba prin hotărârea AGA nr.1/13.02.2015 Programul De Restructurare -Reorganizare pentru anul 2015, pentru a putea fi evitată starea de insolvenţă/faliment a societăţii având în vedere agravarea situaţiei economice după finalizarea procesului de fuziune si ca urmare a preluării de noua societate a tuturor datoriilor vechilor societăţi. Au considerat că în cazul în care acest program nu ar fi fost aprobat si implementat societatea nu ar fi avut posibilităţi de redresare economică, mai ales că şi în cadrul altor sucursale există probleme financiare si restructurare de personal şi astfel concluzionăm că desfiinţarea locurilor de muncă/posturilor are cauze reale si serioase, fiind efectivă.

 Referitor la criticile privind nerespectarea dispoz. art. art.69 alin 2 si 3 din Codul Muncii

Având în vedere acuzaţia contestatorului potrivit căreia ar fi fost încălcate dispoziţiile art 69 alin 2 si 3 din Codul muncii, considerăm că acestea sunt neîntemeiate întrucât așa cum rezulta din documentele anexate prezentei întâmpinări, sindicatele au fost consultate înainte, în timpul şi după notificarea de înregistrata la SSH Hidroserv SA sub nr. 11023/20.03.2015 (transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii , precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedaora, Mehedinţi, Vâlcea, Alba, Olt).

Încă din luna decembrie 2014, prin adresa 9550/19.12.2014 a fost informat ca managementul societăţii va continua sa depună eforturi pentru înregistrarea unui CCM unic la nivelul societăţii, sa restructureze si sa reorganizeze activităţile de la nivelul tuturor proceselor desfăşurate in cadrul societăţii.

Termenul înlăuntrul căruia sindicatele/ reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului de salariaţi concediaţi a fost de 10 zile calendaristice de la data notificării nr. 10712/04.05.2015 primita de toate sindicatele in data de 05.03.2015. Astfel se observă că sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor le-au fost comunicate informaţiile necesare conform art. 69 (2) Codul Muncii pentru a putea să formuleze în timp de 10 zile calendaristice propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi conform art. 71 (1) Codul Muncii.

Arată  că sunt neîntemeiate motivele prin care aceştia susţin că angajatorul ar fi trebuit să-i consulte deşi nu au formulat nici o propunere care ar fi putut să fie respectată de angajator.

Prin Notificarea nr 11024/20.03.2015 angajatorul a  comunicat AJOFM lista salariaţilor care urmează să primească preaviz

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 75 CM şi art. 76 CM, au precizat că angajatorul a respectat prevederile legale, preavizul de încetare al contractului individual de muncă şi decizia de concediere fiind întocmite şi comunicate în mod corespunzător.

Referitor la prevederile art. 67 Codul Muncii au arătat că salariaţii disponibilizaţi beneficiază, în funcţie de vechime, de compensaţiile prevăzute în Programul de restructurare-reorganizare pentru anul 2015.

În subsidiar  a formulat cerere reconvenţională în cazul în care instanţa de judecată admite contestaţia aşa cum a fost formulată solicită compensarea despăgubirilor (constând în drepturile salariale de care salariatul ar fi beneficiat) cu ajutoarele de concediere (salariile compensatorii) pe care angajatorul le va onora la plată.

Au mai arătat că la data introducerii acţiunii, din cauza certificatelor de concedii medicale, contestatoarei nu i-a încetat contractul individual de muncă, motiv pentru care angajatorul nu a plătit salariile compensatorii.

În drept şi-au  întemeiat întâmpinarea pe dispoz.art.201, art 205 şi urm. , art. 209 din Noul Cod de proc. Civilă, art.2513, art.2550, art.2545 si art. 2548 alin.3 din Noul Cod Civil, Codul Muncii- Legea nr. 53/2003-republicata, Legea dialogului social nr. 62/2011.

În dovedirea susţinerilor sale au depus la dosar înscrisuri.

La data de 23.07.2015 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat sa se constate legalitatea acţiunii formulate ca fiind temeinica si legala, precizând ca este de acord cu introducerea in cauza a SC HIDROSERV SA

In acelaşi timp, solicită respingerea cererii reconvenționale formulata de parata deoarece nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, neavând legătura de cauzalitate cu obiectul cauzei, si mai mult, priveşte o acţiune ce urmează sa se întâmple intr-un timp viitor.

A precizat ca angajatorul SC HIDROSERV SA , pana in prezent, nu a făcut dovada reala cu privire la starea de dificultate financiara in care se afla prin nici un fel de document contabil care sa fie certificat de un organ de specialitate si nici printr-o cerere de reorganizare prevăzuta de Legea 85/2014.

În şedinţa publică din 23.09.2015, reclamanta a depus la dosar cerere de modificare a acţiunii, în sensul de a se lua act  de faptul că la data de 23.04.2015 s-a emis decizia nr.125 şi s-a dispus încetarea contractului individual de muncă numărul 29 din 05.08.2013, pe care a  contestat-o şi care ulterior a fost  completată, anulându-se termenul de desfacere a  contractului de muncă  prin decizia nr. 227/04.05.2015 şi ulterior prin 303/29.05.2015.

A mai arătat că la data de 08.06.2015 s-a emis decizia nr. 324 de către angajator, decizie care i-a fost comunicată prin poştă la data de 09.06.2015 conform dovezii anexate, care dispune încetarea contractului individual de muncă  cu data de 27.06.2015.

A mai susţinut că nici una  din deciziile anterior contestate nu i-au fost aduse la cunoştinţă iar decizia nr. 324 i-a fost comunicată prin poştă  la data de  09.06.2015, decizie a cărei anulare o solicită.

Şi-a întemeiat cererea pe disp. art.204 C.pr.civ.

La data de 07.10.2015 pârâta a depus la dosar note de şedinţă referitoare la precizarea de acţiune şi un set de înscrisuri.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamanta M.A: a fost salariată a pârâtei in funcţia  de economist in cadrul  biroului Aprovizionare Depozite Achiziţii, așa cum reiese din contractul individual de munca înregistrat sub nr. 29/05.08.2013.

La data de 23.04.2015 pârâta a emis decizia nr. 125 prin care se dispunea ca începând cu data de 24.04.2015 reclamanta va beneficiu de un preaviz de 20 de zile lucrătoare, iar începând cu prima zi  calendaristica  ce urmează ultimei zile de preaviz la data de 23.05.2015, contractul individual de munca nr. 29/2013 al reclamantei  încetează din iniţiativa angajatorului pentru motive ce nu țin de persoana salariatului ca urmare a concedierii colective  in temeiul art. 65 si 68 din codul muncii.

Întrucât reclamanta a  intrat in concediu medical așa cum reiese din certificatele medicale seriile  CCMAH nr. 1126964, seria CCMAH  nr. 1126965, seria CCMAG  nr. 2738040, seria CCMAG  nr. 2738041, seria CCMAH  nr. 1956511 si seria CCMAH nr. 1956512, pârâta a modificat decizia nr. 125/23.04.2015  prin deciziile nr. 227/04.05.2015 si 303/29.05.2015.

Raporturile de muncă dintre părţi au încetat la data de 27.06.2015 in temeiul deciziei nr. 324/08.06.2015.

Prin acţiunea adresata acestei instanţe reclamanta contesta atât decizia nr. 125/23.04.2015 cât si deciziile de modificare a acestei decizii, inclusiv decizia nr. 324/08.06.2015 invocând motive de nelegalitate si netemeinicie.

Instanţa reţine ca pârâta a invocat excepţia tardivităţii contestării raportat la prima decizie nr. 125/23.04.2015, arătând faptul ca contestaţia a fost depusă  după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut de lege.

Instanţa reţine ca potrivit art. 211 lit.a din Legea nr.  62/2011 „ Cererile  pot  fi formulate de cei ale căror drepturi  au fost încălcate după cum urmează:

a) măsurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau încetare a contractului individual de muncă, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile  calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunoştinţa de măsura dispusă.

Potrivit art. 77 din Codul Muncii „ Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului”.

Potrivit art. 50 lit.b din Codul Muncii „ Contractul individual de munca se suspendă de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporara de muncă”

Art. 75 alin.3 din Codul Muncii stipulează ca „ În situaţia  in care in perioada de preaviz contractul individual de munca  este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat  corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art. 51 alin. 2”

Instanţa apreciază ca decizia nr. 125/2015  a avut dublu efect, si anume ca de la data de 24.04.2015  se înceapă sa curgă un termen de preaviz de 20 de zile lucrătoare, iar cel de al doilea efect  era ca la expirarea termenului de preaviz a se producă încetarea contractului individual de muncă.

Întrucât in perioada de preaviz reclamanta a intrat in concediu  pentru incapacitate temporara de muncă, pârâta a emis decizii de modificare a deciziei nr. 125,  iar la încetarea perioadei de incapacitate temporară de munca pârâta a emis decizia nr. 324/08.06.2015 care a dus  la îndeplinirea celui de al doilea efect al emiterii deciziei nr. 125 si anume, încetarea raporturilor de munca dintre părţi.

Decizia nr. 125 a produs doar începerea curgerii perioadei de preaviz, efectul final al acestei decizii  s-a produs abia la data de 09.06.2015, când i s-a comunicat decizia nr. 324/08.06.2015.

Instanţa apreciază ca, raportat la dispoziţiile art. 77 din Codul Muncii, întrucât decizia nr.125 a produs doar începerea curgerii termenului de preaviz nu si încetarea raporturilor de munca dintre părţi datorita faptului ca termenul de preaviz a fost suspendat prin  intrarea reclamantei in concedii de incapacitate temporara de munca, momentul la care se poate raporta instanţa in vederea analizării concedierii reclamantei, care face obiectul  dosarului de fata, este cel de la data de comunicării deciziei nr. 324/08.06.2015 prin care raporturile de munca dintre părţi au încetat efectiv.

Raportat la acest moment, instanţa constata ca reclamanta a formulat contestaţie in termen, motiv pentru care urmează a respinge excepţia tardivităţii invocata de pârâta.

Pe fondul cauzei, instanţa apreciază contestaţia neîntemeiata pentru următoarele motive:

Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA a fost înfiinţată la data de 05.08.2013 ca urmare a finalizării procesului de fuziune prin care cele opt societăţi de tip „HIDROSERV" au fuzionat prin contopire (fără lichidare) sub numele de Societatea HIDROELECTRICA-SERV SA (la data de 08.10.2014 societatea si-a schimbat denumirea din S. HIDROELECTRICA-SERV SA în Societatea de Servicii Hidroenergetice HIDROSERV SA).

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor din data de 13.02.2015 s-a aprobat Programul de restructurare-reorganizare a S.S.H. Hidroserv SA pentru anul 2015 si intimată, după parcurgea etapelor de procedura prevăzut de de Codul Muncii, a emis Decizia de concediere nr.125/23.04.2015, a dispus concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, respectiv încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

În virtutea prerogativei organizatorice, conferită de art. 40 alin.(l) lit.(a) din Codul Muncii, angajatorul are dreptul de a organiza, fără restricţii sau limitări, diferitele compartimente din cadrul unităţii, de a efectua schimbări justificate de o mai bună organizare şi eficientizare a activităţii iar în raport cu aceasta să dimensioneze numărul de personal angajat pe diferite posturi, potrivit nevoilor reale ale acestuia.

Din programul de restructurare – reorganizare pentru 2015 reiese ca rezultatul net si EBITDA au înregistrat  valori negative atât in anul 2013, cat si in anul 2014, așa cum se prezintă în situaţia indicatorilor balanțiere, perioada 2013-2014.

Motivele care au determinat concedierea nu țin de persoana salariatului, sunt adoptate in contextul restrângerii activităţii societăţii, in scopul administrării societăţii pe principiul rentabilităţii si eficientei economice, in vederea realizării unui management performant, pentru a avea ca efect reducerea cheltuielilor si creşterea veniturilor societăţii, conducând la rentabilizarea acesteia, astfel societatea fiind nevoita sa reducă personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cal in cauza prin reorganizare.

In urma analizei efectuate asupra necesarului de posturi pe fiecare segment de activitate (TESA, compartimente de producţie, rest servicii) desfăşurat în cadrul sucursalelor Societăţii de Servicii Hidroenergetice Hidroserv SA, s-a apreciat ca fiind oportuna desfiinţarea a 388 de posturi la nivelul societăţii, cu reducerea aferentă a numărului de salariaţi din fiecare unitate componenta si segment de activitate, după reducerea posturilor neocupate de natura celor supuse desfiinţării.

În baza acestei rezoluţii manageriale, angajatorul a comunicat o copie a notificării prevăzute la art. 69 alin. (2) Inspectoratului Teritorial de Muncă şi Agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă (atât la sediul social din mun. Bucureşti dar şi la sediile sucursalelor) la aceeaşi dată la care a comunicat-o sindicatului/reprezentanţilor salariaţilor, respectiv data de 05.03.2015; Această Notificare cu nr. 10712/04.03.20153 are ataşat PPOGRAMUL DE RESTRUCTURARE - REORGANIZARE pentru 2015, precum şi informaţii despre vechea şi noua structură organizatorică.

Întrucât sindicatele nu au formulat nici o propunere in termenul de 10 zile calendaristice, angajatorul a decis aplicarea măsuri de concediere si a  notificat în scris prin Notificarea nr. 11023/20.03.2015, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă (atât la sediul social din mun. Bucureşti dar şi la sediile sucursale din judeţele aferentei), dar şi sindicatele/reprezentanţii salariaţilor din cele şapte sucursale, cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere, respectiv la data de 23.03.2015.

Prin Notificarea nr. 11024/20.03.2015 angajatorul a comunicat AJOFM lista salariaţilor care urmează sa primească preaviz în vederea acordării serviciilor de preconcediere.

Aplicarea efectiva a reducerilor de personal in raport de posturile ce se desfiinţează se face, cu respectarea prevederilor Codului Muncii, obligatoriu pe posturi de aceeaşi natura, analizând activitatea fiecărui salariat, a pregătirii si competentelor sale profesionale dovedite prin rezultate profesionale sau examen la propunerea conducătorului ierarhic, in ordinea prevăzuta in program. In respectarea dispoziţiilor art. 69(3) din Codul Muncii in vigoare, criteriile precizate mai sus se aplica pentru departajarea salariaţilor dupa evaluarea realizării obiectivelor de performanta.

In speța de faţa, instanţa reţine ca, aşa cum reiese din decizia de concediere nr. 125/23.04.2015, din cadrul Sucursalei Porţile de Fier s-au desfiinţat toate posturile de natura celui ocupat de contestatoare,  fiind astfel neaplicabile alte criterii  pentru stabilirea ordinii de priorităţi la concediere.

Instanţa apreciază ca au fost respectate prevederile art. 65 din Codul Muncii, astfel desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia este efectivă şi are o cauză reală şi serioasă. Desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă așa cum se poate observa din organigrama societăţii si sucursalei din data de 01.03.2015 si ulterior programului de restructurare-reorganizare 2015.

Contestatoarea d-na M.A. a deţinut funcţia de economist în cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziţii. Aşa cum se poate observa desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din motive care nu au legătură cu persoana acestuia este efectivă, postul ocupat de contestator a fost suprimat, nemaigăsindu-se în schema de personal ulterioara aplicării programului de restructurare 2015.

Având in vedere ca in cadrul compartimentului Aprovizionare Depozite Achiziţii s-au desfiinţat toate posturile de natura celui ocupat de contestator, nu au fost aplicate criteriile de stabilirii a ordinii de prioritate. Desfiinţarea postului ocupat de contestator s-a impus cu necesitate fiind cauzata de motive obiective pentru raţiuni legate de eficientizarea activităţii având la baza analize si indicatori economico-financiari.

In ceea ce privește condiţia ca concediere sa aibă o cauză reala, instanţa reţine ca că desfiinţarea locului de munca are o cauza reala când prezintă un caracter obiectiv, fiind impusă de dificultăţi economice sau de transformări tehnologice. Așa cum se poate observa în prezenta cauză, angajatorul a respectat condiţiile de legalitate impuse de legiuitor în art.65 din Codul Muncii, iar din documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei de concediere nr. 125/23.04.2015 reiese fără echivoc caracterul efectiv, real si serios al concedierii contestatorului.

În cadrul Societăţii S. Hidroenergetice Hidroserv SA nu s-au efectuat alte încadrări, iar angajatorul a respectat si va respecta prevederile Codului Muncii, respectiv reangajarea cu prioritate a persoanelor concediate în cazul în care acest lucru se impune.

Deși nu avea aceasta obligaţie, potrivit art. 64 din Codul Muncii, intimata a comunicat locurile vacante disponibile, fiind organizate concursuri pentru ocuparea acestora. Lista locurilor de munca vacante la data de 23.04.2015 a fost comunicata tuturor persoanelor afectate de concedierea colectiva. Așa cum se poate observa la nivelul executivului SSH Hidroserv SA a fost disponibil un post de economist principal specialist, iar in data de 11.05.2015 în cadrul Sucursalei Porţile de Fier s-a vacantat un post de economist principal în cadrul compartimentului Control Financiar de Gestiune. Deși au fost trimise notificări privitoare la posturile disponibile tuturor persoanelor disponibilizate, contestatoarea nu a optat pentru niciunul din posturile de mai sus, iar în urma concursului organizat postul a fost ocupat de un alt salariat care urma sa fie disponibilizat prin concedierea colectivă.

In ceea ce privește susţinerea contestatoarei ca ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 69 alin 2 si 3 din Codul muncii, instanţa nu le poate reţine deoarece, asa cum rezulta din documentele anexate prezentei întâmpinări, sindicatele au fost consultate înainte, în timpul şi după notificarea de înregistrata la SSH Hidroserv SA sub nr. 11023/20.03.2015 (transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii , precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi, Vâlcea, Alba, Olt).

Instanţa reţine ca angajatorul a emis atât notificarea înregistrata la SSH Hidroserv SA nr. 10712/04.03.2015 - transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii , precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi. Vâlcea, Alba, Olt – cât si notificarea nr. 11023/22.03.2015 -notificarea de concediere - transmisa tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii , precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi. Vâlcea, Alba, Olt, iar din ambele reiese ca nu s-a ajuns la o înţelegere (cu o parte din sindicate) privind salariaţii ce urmează a fi concediaţi.

Termenul înlăuntrul căruia sindicatele/ reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului de salariaţi concediaţi a fost de 10 zile calendaristice de la data notificării nr. 10712/04.05.2015 primita de toate sindicatele in data de 05.03.2015. Astfel se observă că sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor le-au fost comunicate informaţiile necesare conform art. 69 (2) Codul Muncii pentru a putea să formuleze în timp de 10 zile calendaristice propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi conform art. 71 (1) Codul Muncii.

Întrucât sindicatele nu au formulat  nici o propunere conform dreptului prevăzut la art. 71 (1) Codul Muncii, nici angajatorul nu mai avea obligaţia să răspundă la ceva ce nu exista,  în termen de 5 zile de la primire conform art. 72 (2) Codul Muncii.

 În ceea ce privește criticile conform cărora intimata nu ar fi respectat dispoziţiile art. 69 coroborat cu art. 70 din Codul Muncii, instanța nu le poate reţine deoarece Notificarea nr.10712/04.03.2015 - transmisa în data de 05.03.2015 tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii, precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi. Vâlcea, Alba, Olt - (intenţia de concediere) este diferită de notificarea nr. 11023/20.03.2015 -notificarea de concediere - transmisa în data de 23.03.2015 tuturor sindicatelor de la nivelul societăţii , precum si AJOFM si ITM din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi. Vâlcea, Alba, Olt, din care rezulta ca nu s-a ajuns la o înţelegere (cu o parte din sindicate) privind salariaţii ce urmează a fi concediaţi. Înştiinţarea nr. 11024/20.03.2015 (cu dovada de primire a autorităţilor)  este un document prin care autorităţile, în speţă Agenţiile Teritoriale de Ocupare a Forţei de Munca din Bucureşti, Neamţ, Cluj, Argeş, Hunedoara, Mehedinţi, Vâlcea, Alba, Olt, sunt înştiinţate în conformitate cu dispoz. art. 50 din Legea nr. 76/2002 ca începând cu data de 21.05.2015 urmează sa fie disponibilizaţi salariaţi din cadrul celor 7 sucursale si se solicita sprijin în vederea acordării serviciilor de preconcediere.

In ceea ce privește criticile din notele de şedinţa privind  înfiinţarea unor compartimente sau redenumirea unor birouri, luate de către angajator in temeiul  dreptului sau de a organiza activitatea așa cum considera necesar, potrivit art. 40 alin.1 din Codul Muncii, instanţa neputând cenzura modalitatea pe care acesta înţelege sa o abordeze  pentru exercitarea acestui drept, instanţa reţine ca acestea s-au produs la 01.03.2015 si nu au fost contestate de către contestatoare in termenul legal.

Având in vedere aceste considerente, instanţa apreciază ca decizia de concediere a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, motiv pentru care apreciază neîntemeiata contestaţia urmând a o respinge.

Având in vedere ca cererea principală  a fost respinsa, instanţa urmează a respinge cererea reconvenţională formulata în subsidiar ca rămasă fără obiect.