O.g. nr. 2/ 2001. Chemare în garanţie. Dreptul la un proces echitabil.

Poliţia rutieră sau poliţia de frontieră din punctele de trecere a frontierei de stat poate acţiona, împreună cu reprezentanţi ai altor autorităţi cu atribuţii în domeniu, pentru prevenirea şi constatarea unor încălcări ale normelor privind deplasarea în siguranţă, pe drumurile publice, a tuturor participanţilor la trafic”, conform disp. dispoziţiile art. 179 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002R  ( HG 1391/2006).

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei T B petentul I  V  în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G  – Poliţia Oraşului B , a solicitat  instanţei anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria CP nr. 3350… încheiat la data de 26.06.2013.

În motivarea plângerii, petentul a învederat următoarele:

În fapt, prin Procesul – verbal seria CP nr. 3350… din 26.06.2013, întocmit de IPJ G. – Poliţia Oraşului B., a fost sancţionat pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de disp. art. 102 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002 republicată ( „ conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră  împreună cu specialiştii  Registrului Auto Român”), şi disp. art. 101 alin. 1 pct. 11 din OUG nr.195/2002 republicată( „ circulaţia cu un autovehicul …cu defecţiuni la sistemul de iluminare”) reţinându-se în cuprinsul procesul verbal faptul că în ziua de 26.06.2013, orele 10,20, a condus autoturismul Dacia  cu nr. de înmatriculare B-22-C.. pe DN 24D B , având defecţiuni grave la sistemul de frânare şi direcţie, şi defecţiuni la sistemul de iluminat conform notei Raport control tehnic trafic.

A fost sancţionat, pentru prima faptă, cu amendă contravenţională în cuantum de 675 lei, precum şi cu sancţiunea complementară a suspendării  exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, dispuse conform disp. art. 102 alin. 1 din OUG 195/2002, iar pentru cea de a doua faptă cu avertisment. 

A solicitat petentul ca instanţa să constate  că Procesul verbal întocmit în cauză este netemeinic, în condiţiile în care autovehiculul Dacia cu care se deplasa în data de 26.06.2013 nu prezenta defecţiuni grave la sistemul de frânare şi direcţie, constatarea autorităţilor în cauză fiind una abuzivă, făcută fără ca lucrătorii din cadrul R.A.R să testeze în mod real autoturismul.

Astfel, în data de 26.06.2013 se deplasa spre B  împreună cu un prieten, conducând autoturismul marca Dacia înmatriculat sub nr. B-22-C…, fiind oprit pe DN 24D B. de un echipaj al poliţiei împreună cu lucrătorii din cadrul R.A.R.

Inspectorii din cadrul R.A.R. au analizat „din ochi” autoturismul apoi, fără a urca în autoturism, de afară au pus mâna pe volan şi l-au mişcat stânga – dreapta, nu au testat maşina cu aparatura necesară şi nu au condus-o pe vreo porţiune de drum, dar cu toate acestea au ajuns la concluziile enumerate în Raportul de control tehnic în trafic anexă la Procesul – verbal întocmit în cauză.

A precizat că autoturismul nu prezenta în nici un caz acele defecţiuni grave aşa cum se constată ele de către inspectorii R.A.R, întrucât cu o zi înainte de a pleca la drum a dus maşina la verificări la un service auto şi era în stare optimă cu sistemul de frânare şi direcţie.

A mai arătat petentul că, deşi  se menţionează în procesul verbal de contravenţie defecţiuni grave la sistemul de frânare, acestea nu se regăsesc specificate şi în Raportul de control tehnic şi în trafic.

Totodată, a solicitat ca instanţa să pună în vedere specialiştilor din cadrul R.A.R să precizeze modalitatea în care au verificat sistemul de frânare şi cel de direcţie şi care sunt criteriile prin care s-a ajuns la concluzia că defecţiunile la acestea sunt grave, de aşa natură să conducă la săvârşirea contravenţiei prev. de art. 102 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 118 din OUG 195/2002 ( modificat prin OUG nr. 69/2007), coroborat cu dispoziţiile O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În dovedire, a solicitat instanţei încuviinţarea probei cu acte şi a probei cu martori.

Petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal seria CP nr. 335…./25.06.2013 şi raportul de control tehnic în trafic.

Taxa judiciară de timbru a fost achitată cu chitanţa nr. ITX 903/2071.

Intimatul Inspectoratul de poliţie al Judeţului G  a formulat cerere chemare în garanţie a Regiei Autonome  - Registrul Auto – Român, solicitând instanţei ca în cazul în care va cădea în pretenţii, chematul în garanţie să fie obligat să achite petentului eventualele cheltuieli de judecată acordate.

În motivarea cererii de chemare în garanţie, s-au învederat următoarele:

În fapt, la data de 26.06.2013 reprezentanţii Poliţiei Oraşului B  în colaborare cu R.A.R G  au efectuat un control mixt în trafic  pe DN 24 D pe raza localităţii B , ocazie cu care a fost depistat petentul I  V  în timp ce conducea autovehiculul  marca Dacia cu nr. de înmatriculare B-22.C…. Autovehiculul petentului a fost supus unui control  de specialitate, efectuat de către reprezentatul R.A.R.  G , ocazie cu care s-a stabilit că prezenta defecţiuni  grave la mecanismul de direcţie şi frânare.

În temeiul art. 102 alin. 3 lit. B din OUG 195/2002R, în baza raportului de control tehnic în trafic întocmit de specialistul R.A.R, agentul constatator din cadrul Poliţiei oraşului B  – Compartimentul Rutier a întocmit procesul verbal de contravenţie seria CP  nr. 3350… din 26.06.2013, prin care a dispus aplicarea sancţiunii principale pecuniare în valoare de 675 de lei şi măsura tehnico – administrativă de reţinere a permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile. Pentru a stabili defecţiunile constatate specialistul RAR a procedat conform Subsecţiunii 2.1 „ Starea tehnică”, respectiv subsecţiunii 1.1 „ Sistem de frânare” ambele din Anexa 1 al Ordinului comun  nr. 510/230 din 21 Iunie 2007 pentru aprobarea Reglementărilor privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere – RNTR 11.

Totodată, în baza art. 100 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002 R s-a dispus aplicarea sancţiunii avertismentului pentru defecţiunile la nivelul sistemului de iluminat – semnalizare, iar în baza art. 112 alin. 1 lit. D din acelaşi act normativ s-a dispus reţinerea certificatului de înmatriculare până la remedierea defecţiunilor constatate de către reprezentantul R.A.R G..

În conformitate cu dispoziţiile art. 179 alin. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002R  ( HG 1391/2006): „ Poliţia rutieră sau poliţia de frontieră din punctele de trecere a frontierei de stat poate acţiona, împreună cu reprezentanţi ai altor autorităţi cu atribuţii în domeniu, pentru prevenirea şi constatarea unor încălcări ale normelor privind deplasarea în siguranţă, pe drumurile publice, a tuturor participanţilor la trafic”.

De asemenea, în baza art. 179 alin. 4 din acelaşi act normativ se stipulează că: „ În cazul depistării în trafic a unui vehicul care prezintă defecţiuni tehnice la mecanismul de direcţie, la sistemul de frânare, care emite noxe poluante ori zgomote peste limitele legal admise sau care circulă având lumina farurilor nereglată corespunzător, reprezentanţii autorităţilor abilitate menţionează despre acestea într-o notă tehnică de constatare  ce se anexează procesului – verbal de constatare  a contravenţiei încheiat de către poliţistul rutier”.

Competenţele specialiştilor RAR sunt enumerate limitativ la art. 179 alin. 3 din acelaşi act normativ:

„a) să acţioneze, împreună cu poliţiştii rutieri  sau cu poliţiştii de frontieră, pentru respectarea de către conducătorii de vehicule sau de către operatori a normelor privind transportul rutier pe drumurile publice din România;

b) să execute  activităţi de control privind condiţiile de efectuare a transporturilor rutiere, pre4cum şi de verificare a stării tehnice a vehiculelor, conform competenţelor;

c)să constate şi să aplice sancţiuni în cazul contravenţiilor aflate în competenţa lor”.

Întrucât constatarea contravenţiilor prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. b şi art. 100 alin. 1 pct. 11 ambele din OUG 195/2002R nu intră în sfera de competenţă a reprezentanţilor  R.A.R, pentru defecţiunile menţionate în raportul tehnic de control în trafic poliţistul rutier  a procedat la aplicarea măsurilor legale de sancţionare contravenţională.

A precizat intimatul că, prin prisma textelor de lege invocate, nu este titularul obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată, această obligaţie revenind în exclusivitate chematului în garanţie care,  prin intermediul reprezentantului în teritoriu a constatat existenţa unor defecţiuni tehnice la nivelul autovehiculului marca Dacia.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Codului de procedură civilă, pe dispoziţiile OUG 195/2002 R şi R.A.R OUG 195/2002 R.

Regia Autonomă – Registrul Auto Român a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de chemare în garanţie ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, s-au învederat următoarele:

În fapt, angajaţii Regiei de la Reprezentanţa R.A.R – G  împreună cu reprezentanţii Poliţiei oraşului B , au efectuat un control mixt pe DN 24D, conform art. 102 alin. 3 lit. b) din OUG 195/2002 republicată, coroborat cu art. 6 din R.N.T.R. 11 publicat în Monitorul Oficial nr. 483/19.07.2007.

În timpul controlului au fost constatate la starea tehnică a autoturismului petentului I  V , defecţiuni la sistemul de frânare, respectiv la sistemul de iluminare/semnalizare, motiv pentru care a fost întocmit raportul de control tehnic în trafic nr. GL 01B062….., conform art. 10 din R.N.T.R. 11, în care au fost menţionate amănunţit constatările  efectuate.

În raport de prevederile art. 15 alin. 3 coroborat cu art. 21 alin. 3 din Ordonanţa 2/2001 reprezentanţii IPJ, au constatat contravenţiile şi au aplicat sancţiunile conform procesului verbal seria  …….26.06.2013, raportat la menţiunile din raportul de control tehnic în trafic nr. ……….., conform art. 10 din R.T.T.R. 11: „În cazul în care inspectorul RAR determină, în urma verificărilor efectuate, defecte majore sau periculoase în conformitate cu planul de operaţiuni, marchează în raportul de CTT acele puncte la care au fost constatate astfel de defecte, iar pe versoul raportului de CTT marchează codurile ce denumesc verificările la care au fost identificate defectele respective. De asemenea, inspectorul RAR menţionează în clar toate defectele identificate la rubrica privind detalierea defectelor constatate”.

Întrucât starea tehnică a autoturismului B-22-C… prezintă defecţiuni defecte majore sau periculoase ( cum sunt calificate cele de la sistemul de frânare şi direcţie) pentru siguranţa circulaţiei, nemulţumirea petentului I  V  este nejustificată.

Despre defectele constatate de angajaţii RAR, a luat la cunoştinţă petentul I V încă de la data de 26.06.2013 sub semnătură de pe raportul de control tehnic în trafic nr. ….  , iar faptul că nu a întreţinut autovehiculul în starea tehnică corespunzătoare pentru a putea circula pe drumurile publice fără a periclita siguranţa circulaţiei – conform art. 7 coroborat cu art. 10 din O.U.G 195/2002 republicată – nu îl absolvă de culpa pentru care a dus la aplicarea sancţiunilor de către poliţistul rutier.

A precizat chematul în garanţie că în întâmpinare  I.P.J. G  în mod total eronat a considerat că anumite competenţe sunt atribuite de legiuitor în sarcina R.A.R.R.A. , referindu-se la art. 179 alin. 3 lit. c) „ să constate şi să aplice sancţiuni în cadrul contravenţiilor  aflate în competenţa lor”, niciodată R.A.R. nu a aplicat sancţiuni participanţilor în trafic în cadrul controalelor mixte. Prevederea din actul normativ antemenţionat se adresează strict Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Traficul Rutier.

Constatarea contravenţiilor prevăzute de ar. 100 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002, înscrise în acelaşi proces – verbal este strict atribuită poliţiei rutiere, motiv pentru care asumarea răspunderii ar trebui să fie indubitabilă.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile OUG 195/2002 şi ale regulamentului de aplicare a acesteia, OG 2/2001, RNTR 11 aprobat prin Ordinul 510/230, art. 205 Cod procedură civilă.

Instanţa a încuviinţat probele solicitate de petent prin plângerea formulată, respectiv proba cu înscrisuri şi proba testimonială.

Prin încheierea de şedinţă din data de 26.03.2014, s-a pus în vedere petentului să indice numele şi adresa martorului  propus ori să îl prezinte la termenul stabilit.

Cum petentul nu s-a conformat obligaţiilor stabilite de instanţă, a fost decăzut din dreptul de a administra proba cu martori.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal seria CP nr. 3350…. încheiat la data de 26.06.2013 de Poliţia oraş B , petentul I  V  a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 685 lei şi cu sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului  de a conduce pe o perioadă de 90 zile pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art.  102 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 R şi cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 101 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002.1 alin. 1 pct. 11 din OUG 195/2002.

Ca situaţie de fapt,  s-a reţinut că în data de 26.06.2013, orele 10,20, a condus autoturismul Dacia cu număr de înmatriculare B-22-C… pe DN 24 D B.având defecţiuni grave la sistemul de frânare şi direcţie şi defecţiuni la sistemul iluminat  conform Raportului de control tehnic în trafic.

Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul verbal de constatare a contravenţiei este supus controlului de legalitate şi temeinicie al instanţei.

Analizând modul de întocmire al procesului verbal, instanţa constată că acesta respectă dispoziţiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce priveşte temeinicia, instanţa reţine că probele administrate în cauză în ceea ce priveşte situaţia de fapt sunt procesul verbal de constatare a contravenţie semnat de petent fără obiecţiuni şi raportul de control tehnic  în trafic, de asemenea, semnat de către petent.

Referitor la susţinerea petentului din cuprinsul plângerii în sensul că în ziua anterioară plecării la drum a dus maşina pentru verificări la un service auto şi era în stare optimă cu sistemul de frânare şi direcţie, instanţa urmează a înlătura întrucât sunt simple afirmaţii, nefiind susţinute de elemente probatorii.

Instanţa va avea în vedere şi cele  statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ioan Pop contra României ( cererea nr. 40301/04, decizia de inadmisibilitate  din 28 iunie 2011). Astfel, Curtea a reţinut că, într-o plângere contravenţională, invocarea de către instanţă a prezumţiei de legalitate şi validitate a procesului verbal de contravenţie, cu consecinţa obligării reclamantului la răsturnarea sa nu poate avea caracter neaşteptat, având în vedere dispoziţiile naţionale incidente în materia contravenţională. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanţa ca, în cadrul unui proces având ca obiect plângere contravenţională, instanţa naţională să-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-şi expune cauza în condiţii de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părţii responsabilitatea modalităţii efective  în care a înţeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea a constatat în această cauză că singurele probe pe baza cărora  instanţele naţionale puteau pronunţa o hotărâre erau cele depuse de agentul constatator  iar, în condiţiile în care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului să-şi dovedească afirmaţiile, acesta nu a fost plasat într-o situaţie dezavantajată , astfel încât nu a fost încălcat art. 6 CEDO.

În contextul celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţa reţine că, în cauza de faţă, a fost respectat dreptul petentului la un proces echitabil, iar în lipsa altor probe, instanţa nu poate decât să dea eficienţă mijloacelor de probă administrate ( procesul verbal de constatare a contravenţiei şi raportul de control tehnic în trafic), din care rezultă că petentul a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa.

Cât priveşte sancţiunile aplicate petentului prin procesul verbal de constatare a contravenţiei instanţa le socoteşte legale şi proporţionale cu gradul de pericol social al faptelor.

Faţă de cele ce preced, instanţa va respinge plângerea ca nefondată, şi pe cale de consecinţă, va respinge cererea de chemare în garanţie ca rămasă fără obiect.

Domenii speta

Spete similare