Contestaţie la executare

Prin contestația formulată la data de 6.02.2014, condamnata T.L. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în sensul că noul cod penal dezincriminează infracțiunea de luare de mită comisă de medic, acesta nemaiavând calitatea de funcționar.

În motivarea cererii, condamnata arată că art. 289 al. 1 ncpp incriminează infracțiunea de luare de mită comisă de persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice sau este supusă controlului ori supravegherii acestora pentru îndeplinirea respectului serviciului public. Petenta consideră că se încadrează în teza a doua a art. 175 al. 2 cod penal și ca atare fapta este dezincriminată.

La data de 11.02.2014, condamnata a depus la dosar o completare la contestație care este o contestație la executare prin care solicită punerea de îndată în libertate, nulitatea absolută a mandatului de executare a pedepsei emis de Tribunalul Botoșani, precum și aspecte ce privesc nevinovăția acesteia.

S-au depus la dosar: copiile sent. penale  171/27.06.2012, decizia penală nr. 38/19.03.2013 a Curții de Apel Suceava și minuta deciziei penale nr. 389/31.01.2014 a Î.C.C.J , adresa Penitenciarului Bacău privind pedeapsa pe care o execută condamnat și mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 296/2012 din 3.02.2014 emis de Tribunalul Botoșani..

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 171/27.06.2012 a Tribualului Botoșani, modificată prin decizia penală nr. 38/19/03.2013 a Curții de Apel Suceava și definitivă prin decizia penală nr. 389/31.01.2014 a Î.C.C.J., a fost condamnată inc. T.L. la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c cod penal, pentru comiterea a 13 infracțiuni de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 al. 1 cod penal rap. la art. 6 Lg. 78/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2, 42 cod penal și 36 infracțiuni de luare de mită prev. de art. 254 al. 1 cod penal rap. la art. 6 Lg. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a cod penal, în calitatea de medic expert al asigurărilor sociale în cadrul Comisiei de Evaluare și Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii Botoșani.

Condamnata consideră că noul cod penal în art. 289 incriminează fapta de luare de mită comisă de funcționarul public sau de persoana prev. de art. 175 al. 2 noul cod penal, ori ea nu se încadrează în niciuna din aceste situații.

Instanța  constată că infracțiunea de luare de mită așa cum este comisă de petentă și pentru care a fost condamnată definitiv nu este dezincriminată.

Condamnata în calitate de medic expert asigurări sociale din cadrul Cabinetului de Expertiză și Recuperare asupra Capacității de Muncă nr. 1 Botoșani, a comis infracțiunile de luare de mită în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Aceasta  are calitatea de funcționar atât în reglementarea anterioară, cât și conform art. 175 noul cod penal, deoarece exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice.

În virtutea autonomiei conceptuale a dreptului penal este posibilă utilizarea în domeniul juridic a unor termeni sau expresii într-un alt sens decât acela pe care îl reprezintă în exprimarea extra-penală.

O asemenea împrejurare se întâlnește în privința dispoziției art. 175 noul cod penal, care stabilește semnificația penală a conceptului de funcționar public într-o manieră care nu se suprapune perfect peste semnificația pe care acesta o are în alte domenii de drept cărora le este specific (ex. drept administrativ).

Semnificaţia noţiunii de funcţionar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcţionar din dreptul administrativ. (...) potrivit legii penale, noţiunile de «funcţionar public» (...) au un înţeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relaţiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât şi faptului că exigenţele de apărare a avutului şi de promovare a intereselor colectivităţii impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal.

Formularea largă, generică şi extrem de indeterminată din legea penală precedentă a fost înlocuită cu o indicare mai circumstanţiată a trei categorii de domenii în cadrul cărora, fiind încadrate, anumite persoane dobândesc statutul (în accepţie penală) de funcţionari publici: domeniul exercitării de atribuţii şi responsabilităţi legal stabilite în vederea realizării prerogativelor celor trei puteri (autorităţi) etatice (legislativă, executivă şi judecătorească); domeniul exercitării funcţiilor publice (potrivit anexei la Legea nr. 188/1999) ori de demnitate publică (indiferent de natura acestora); domeniul exercitării atribuţiilor legale de realizare a obiectului de activitate al unei regii autonome ori al altui operator economic sau al altei persoane juridice care are capital integral/majoritar de stat.

Astfel, vor continua să fie apreciaţi, din perspectivă penală, drept funcţionari publici, spre exemplu: Pre¬şedintele statului; miniştrii; deputaţii şi senatorii; euro-parlamentarii; primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, membrii consiliilor locale şi judeţene; toate persoanele ocupând funcţii sau demnităţi în structura aparatului administrativ central sau local (secretari de stat, şefi de cabinete ministeriale sau parlamentare, angajaţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ai Parlamentului sau Guvernului, ai primăriilor, consiliilor locale sau judeţene, prefecţii şi bugetarii din structura instituţiei Prefectului etc); magistraţii şi grefierii; directorii de regii autonome, societăţi naţionale, persoane juridice având capital integral/majoritar de stat şi salariaţii acestora care exercită atribuţii specifice legate de realizarea obiectului de activitate al instituţiei/persoanei juridice respective ş.a.

Dincolo de această sferă a funcţionarilor publici propriu-zişi (în sensul legii penale), este indicată şi o categorie asimilată acestora [alin. (2)], privind acele persoane [ce nu se integrează în vreuna dintre speciile arătate la alin. (1)] care au fost învestite de autorităţi publice să exercite un serviciu de interes public ori care, exercitând un asemenea serviciu chiar fără a fi fost necesară învestirea de către o autoritate publică pentru aceasta, sunt totuşi supuse controlului sau supravegherii autorităţilor publice în ceea ce priveşte îndeplinirea serviciului public în cauză: persoanele care exercită profesia de notar public ori pe aceea de executor judecătoresc; desigur, lista domeniilor în exercitarea cărora anumite categorii de persoane ar urma sa poată fi incluse în această sferă asimilată, din punct de vedere penal, funcţionarilor publici ar putea continua cu indicarea mediatorilor autorizaţi, a medicilor cu drept de liberă practică ce îşi desfăşoară activitatea pe cont propriu (în mod individual) în cadrul unor cabinete medicale private, a experţilor independenţi autorizaţi.

Așadar, petenta se încadrează în noţiunea de funcționar ce exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investită de autoritățile publice.

În consecință, nu se poate reține că infracțiunile de luare de mită comise de petentă au fost dezincriminate, și instanța va respinge ca nefondată în baza art. 23 Lg. 255/2013 rap. la art. 595 cod pr. penală contestația formulată de condamnata T.L. privind aplicarea legii penale mai favorabile întrucât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 4 noul cod penal.

Referitor la contestația la executare formulată de aceeași condamnată, aceasta a fost dezatașată de prezenta cauză și repartizată aleatoriu la alt complet.

Conform art. 275 al. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare