Plângere impotriva rezoluţiei orc

Hotărâre 538/2014 din 28.02.2014


DOSAR NR. 6855/105/2013

ROMÂNIA TRIBUNALUL PRAHOVA SECŢIA A II A CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINŢA NR. 538 Şedinţa publica din data de 28.02.2014 PREŞEDINTE- DUDUŞ CARMEN MIHAELA GREFIER-CONSTANTINESCU NICOLETA

Pe rol fiind judecarea acţiunii având ca obiect plângere impotriva rezoluţiei ORC formulata de reclamant UPL - in contradictoriu cu pârâţii B.E.J. S.N.C., A.B. ROMÂNIA SA, O.R.C. T.PH., SC A. B. P. SRL .

Dezbaterile au avut loc in şedinţa publica din data de 24.02.2014, fiind consemnate in incheierea de la acea data care face parte integranta din prezenta, cand instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 28.02.2014, când a pronunţat următoarea hotărâre:

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Prahova la 22.08.2013, sub nr. de dosar 6855/105/2013, reclamantul UPL a formulat plângere împotriva rezoluţiei OFICIULUI REGISTRULUI COMERŢULUI DE PE LANGA TRIBUNALUL PRAHOVA nr. 8643/30.04.2013, solicitând, în contradictoriu cu pârâţii B.E.J. S.N.C, A.B. ROMÂNIA SA, O.R.C. T.PH., SC A. B. P. SRL, admiterea plângerii şi radierea înregistrării din Registrul Comerţului referitoare la instituirea popririi asupra părţilor sociale deţinute de reclamant la SC A. B. P. SRL.

In motivarea acţiunii se arată că respectiva înregistrare este prejudiciabilă atât reclamantului, cât şi SC A. B. P. SRL şi, până la desfiinţarea actului de înfiinţare a popririi (ce a fost cerută prin contestaţie la executare depusă la Judecătoria Ploieşti) ar trebui constatat că, în cayul societăţilor comerciale nu sunt supuse înregistrării prin menţiune în registrul comerţului eventualele proceduri execuţionale ce ar fi declanşate asupra titlurilor de participare emise de acestea.

Această concluyie reyultă din întregul capitol 3 al Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2594/C/10.10.2008, precum şi din inexistenţa unei dispoziţii exprese a legii în materia executării silite, precum în cazul imobilelor.

Se mai arată că măsura luată de executorul judecătoresc este nelegală, părţile deţinute la societatea comercială nu pot fi poprite, pentru că nu sunt bunuri sesizabile. Din analiza art. 66 alin. 2 din Legea societăţilor comerciale reiese fară echivoc că, spre deosebire de acţiuni cărora legiuitorul le-a conferit un anumit regim juridic, în cazul societăţilor cu răspundere limitată, cum este cel din speţă, soluţia legiuitorului este tranşată în sensul că părţile sociale nu pot fi sechestrate şi vândute în cadrul unei proceduri execuţionale; pe durata societăţii creditorii asociatului pot să-şi exercite drepturile numai asupra părţilor sociale ce s-ar cuveni după lichidare.

Se mai arată că, atât ONRC, cât şi BEJ Mihai Goslan au încălcat dispoziţiile referitoare la executarea silită prin poprire şi sechestru, adresa de înfiinţare a popririi nefiind comunicată nici către SC A. B. P. SRL în calitate de terţ poprit, nici către el, în calitate de debitor, ceea ce conduce la nulitatea procedurii execuţionale. In mod greşit s-a comunicat adresa către ONRC, conferindu-se acestuia calitatea de terţ poprit.

Totodată nu s-a comunicat încheierea de încuviinţare a executării silite şi, din cele menţionate în rezoluţia atacată nu rezultă că o astfel de încheiere ar fi fost comunicată nici Registrului Comerţului. Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova avea obligaţia de a verifica actele depuse de BEJ şi să constate că nu există încheierea de încuviinţare a executării, ceea ce avea drept consecinţă respingerea cererii de înregistrare menţiuni.

In dovedirea cererii sale reclamantul a solicitat probatoriul cu înscrisuri, atasînd, în copie, acte executare, extras ORC, corespondenţă.

în drept reclamantul a invocat legea 26/1990, OUG 116/2009, art. 66 Legea 31/1990.

Pârâta A.B. ROMÂNIA SA a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

In motivare a arătat că, în cazul societăţilor cu răspunderere limitată asociaţii, ca deţinători ai părţilor sociale, sunt titularii unui drept de creanţă împotriva societăţii, care le conferă dreptul la împărţirea activului social în caz de lichidare precum şi dreptul la dividende.

Dispoziţiile art. 66 din Legea 31/1990 nu lasă loc la interpretare, fiind explicite în legătură cu obiectul popririi, în cadrul procedurii de executare silită putând fi dispusă înfiinţarea popririi asupra părţilor din beneficiile cuvenite asociatului după bilanţul contabil şi asupra părţii ce s-ar cuveni asociatului prin lichidare, după dizolvarea societăţii. In concluzie, executarea silită prin poprire asupra părţilor sociale deţinute de U. P. L. a fost efectuată în mod legal întrucât atât părţile din beneficii cuvenite, cât şi părţile ce s-ar cuveni după lichidare aparţin patrimoniului debitorului şi pot face obiectul executării silite prin poprire.

In dovedirea susţinerilor din întâmpinare pârâta a depus, în copie: B.O, adresă înfiinţare poprire, încheiere din 15.02.2013 a Judecătoriei Ploieşti.

Pârâta O.R.C. T.PH. a depus întâmpinare prin care a arătat că este însărcinată cu prestarea unui serviciu de interes public, anume asigurarea opozabilităţii actelor şi faptelor comercianţilor, contribuind în acest fel la stabilitatea circuitului comercial. Astfel ORC nu are şi nu poate avea interes propriu în speţă, fiind organe de executare a hotărârilor judecătoreşti.

în drept' a invocat CPC, Legea 26/1990, OUG 116/2009, Legea 31/1990.

Pârâta SC A. B. P. SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea plţngerii şi radierea menţiunii.

In motivare a arătat că societatea cu răspundere limitată este un tip hibrid de societate, ce împrumută anumite trăsături atât de la societatea în nume colectiv, cât şi de la societatea pe acţiuni. In cazul acesteia poprirea se poate înfiinţa asupra părţilor sociale ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare, iar nu asupra părţilor sociale pe care aceştia le deţin în societate, înfiinţarea unei astfel de popriri fiind inadmisibilă; se mai precizează că actele de executare tăcute de executor sunt nule de drept, solicitând constatarea nulităţii acestora.

în drept pârâta a invocat CPC, Legea 31/1990, Legea 26/1990.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele, în fapt şi în drept:

înregistrarea menţiunilor în Registrul Comerţului are rolul esenţial de asigurare a opozabilităţii actelor sau faptelor ce privesc activitatea persoanelor juridice faţă de terţi, acest rol rezultând cu claritate din dispoziţiile art. 5 din Legea 26/1990.

Astfel, ca principiu înregistrarea/neînregistrarea unei menţiuni nu afectează drepturile părţilor direct implicate în actul juridic înregistrat, ci vizează doar atenţionarea terţilor asupra existenţei acestui act. In acelaşi sens înregistrarea/neînregistrarea unei menţiuni nu afectează validitatea sau dimpotrivă nu poate acoperi o eventuală nulitate a actului supus înregistrării. Persoana desemnată de la Oficiul Registrul Comerţului nu este însărcinată cu verificarea validităţii/nulităţii actelor supuse înregistrării şi, implicit, instanţa de control a măsurilor dispuse prin rezoluţiile sale (în speţă rezoluţia nr. 8643/30.04.2013), respectiv Tribunalul, nu poate verifica înregistrarea decât in limitele impuse de procedura de înregistrare, neavând căderea de a se pronunţa asupra valabilităţii actului înregistrat. Astfel, dacă aşa cum afirmă reclamantul, instituirea popririi asupra părţilor sociale a fost nelegală (sau orice alt aspect al executării), acesta este o problemă asupra căreia trebuie să se pronunţe instanţele sesizate cu nulitatea actelor procedurale de executare, în cadrul contestaţiilor la executare formulate, însă, până la eventuala infirmare a actelor de executare acestea nu pot fi preyumate decât valabile de către autorităţile statului, inclusiv Registrul Comerţului, care, în mod corect, trebuia să ţină cont de această realitate juridică.

Faptul că această situaţie juridică trebuia sau nu să fie adusă la cunoştinţa terţilor, pentru opozabilitate, este singurul aspect cu a cărui verificare directă putea fi însărcinat Registrul comerţului şi, prin intermediul plângerii la rezoluţia acestuia, este însărcinat Tribunalul.

Or, sub acest aspect, art. 21 din Legea 26/1990 impune înregistrarea menţiunilor privind înstrăinarea fondului de comerţ, precum şi gajarea acestuia, precum şi oricăror altor acte prin care se aduc modificări menţiunilor anterioare (implicit, modificări ce privesc anumite drepturi asupra fondului de comerţ sau patrimoniului societăţii). Or, în acest sens, instituirea popririi asupra părţilor sociale (a căror calitate de a fi sesizabile sau nu, aşa cum am arătat la modul general mai sus, nu poate face obiectul verificării directe de către ORC, ci doar în cadrul litigiului privind procedurile execuţionale), deşi neenumerată expres de lege (dealtfel este evident că enumerarea nu este limitativă - din formula "oricăror altor acte"), reprezintă clar un act care, în raţiunea legii, de subsumează nevoii de asigurare a opozabilităţii prin faptul că aceasta afectează atât emolumentul cât şi transmiterea respectivului drept de creanţă asupra patrimoniului societăţii. Aplicând regula analogiei (identităţii de raţiune) permisă de Noul Cod civil de manieră generală, prin interzicerea analogiei doar în situaţii particulare (art. 10 NCC) la aceeaşi concluzie ajungem şi prin raportarea la art. 131 şi urm. din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2594/2008, care descrie modalitatea şi actele necesare înscrierii transmisiunii părţilor sociale; astfel dacă transmisiunea voluntară a acestora este supusă înscrierii, este logic ca şi poprirea lor, care prezintă acelaşi interes pentru terţi, să fie adusă la cunoştinţa acestora.

Faţă de aceste considerente, reţinând că actul juridic era supus înscrierii, pentru asigurarea publicităţii, opozabilităţii faţă de terţi şi protejarea drepturilor acestora, iar ORC nu este însărcinată cu verificarea legalităţii/nulităţii actului a cărui înscriere se cere, aceasta fiind o sarcină exclusivă a instanţelor în a căror competenţă se află verificarea nulităţii actului, Tribunalul va respinge acţiunea având ca obiect plângere impotriva rezoluţiei ORC, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulata de reclamantul UPL in contradictoriu cu pârâţii B.E.J. S.N.C., A.B. ROMÂNIA SA, O.R.C. T.PH. , SC A. B. P. SRL,

avAnd ca obiect plângere impotriva rezoluţiei ORC, ca neîntemeiată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 28.02.2014

PREŞEDINTE  "~GREFIER

DUDUŞ CARMEN MIHAELA  CONSTANTINESCU NICOLETA

6 ex/11.04.2014

Operator date cu caracter personal 5595