Respingere cerere anulare drs

Sentinţă comercială 29 din 08.01.2014


Dosar nr. XXXX/40/2013 Contestaţie act administrativ fiscal

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BOTOŞANI

Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal

Şedinţa publică din xx.xx.xxxx

Instanţa constituită din :

Preşedinte:

 Grefier:

 

Sentinţa  nr. XX

La ordine judecarea acţiunii având ca obiect „contestaţie act administrativ fiscal” formulată de reclamanta S.C. X SRL Săveni prin administrator P. F. în contradictoriu cu pârâtele Serviciul Fiscal Orăşenesc  Săveni cu sediul în localitatea Săveni, str. 1 Decembrie, nr. 39, judeţul Botoşani şi Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Iaşi -  Administraţia Judeţeană  a Finanţelor Publice Botoşani.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, se prezintă avocat B. L. pentru reclamanta - lipsă, lipsă fiind reprezentanţii pârâtelor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de şedinţă, după care, se constată că pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani a răspuns relaţiilor solicitate de instanţă prin înscrisurile de la filele 89, 90 dosar.

Avocat B. L. pentru reclamantă arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepţii de invocat solicită acordarea cuvântului pe fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, în afară de înscrisurile depuse la dosar pe care le încuviinţează, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.

Avocat B. L. pentru societatea reclamantă, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată în sensul desfiinţării ca nelegale şi netemeinice a Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. I/XXXXX/xx.xx.xxxx emisă de Administraţia Finanţelor Publice Săveni  precum şi a Deciziei nr. X/xx.xx.xxxx prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia din procedura administrativă formulată împotriva Deciziei nr. I/XXXXX de angajare a răspunderii solidare. De asemenea, solicită suspendarea executării Deciziei de angajare a răspunderii solidare prin care societatea a fost obligată la plata arieratelor S.C. Y S.R.L. -  Botoşani în sumă de 411.557 lei. Arată că, atragerea răspunderii solidare a societăţii reclamante a fost făcută în temeiul art. 27 alin. 1 şi alin. 3 din O.G. nr. 92/2003 Cod Procedură Fiscală. Între starea de insolvabilitate a S.C. Y S.R.L  - Botoşani şi faptul că societatea reclamantă are raporturi comerciale cu fostul client al acestei firme nu există nici un raport de cauzalitate, astfel că o eventuală atragere a răspunderii solidare nu are la bază un suport legal ci doar o interpretare greşită a legii. Cu toate acestea, Administraţia Finanţelor Publice Botoşani prin referatul întocmit a considerat că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii, iar Administraţia Finanţelor Publice a oraşului Săveni a emis Decizia nr. X/xx.xx.xxxx de angajare a răspunderii solidare. De asemenea, arată că, SC Y SRL a efectuat livrări de produse către clientul Z din Italia, în proporţie de 70%, doar în perioada 2007-2009, iar livrările către acelaşi client efectuate de SC X SRL au început cu luna iunie 2010. Pentru atragerea răspunderii se mai impune ca cele două categorii de condiţii prevăzute în conţinutul al.(3) şi apoi cele de la lit. a), b) sau c) să fie îndeplinite concomitent întrucât între acestea există conjuncţia copulativă directoare urmată de reluarea condiţiei „şi dacă". Or, SC X SRL nu controlează, nu este controlată şi nu se află sub control comun cu SC Y SRL din motivele arătate anterior, iar apoi SC X SRL nu a avut raporturi comerciale cu acelaşi client al lui SC Y SRL ci doar că ulterior adică „în viitor" va înregistra astfel de raporturi, această situaţie exclude raportul de cauzalitate între neplata obligaţiilor de către debitorul insolvent şi persoana în sarcina căreia urmează să fie angajată răspunderea urmare derulării de raporturi comerciale fostul client al debitorului. Pentru motivele prezentate solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată şi a onorariului de avocat conform chitanţei depuse la dosar.

T R I B U N A L U L ,

Asupra contestaţiei de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani Secţia a II –a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal  la data de xx.xx.xxxx, având ca obiect „contestaţie act administrativ fiscal”, reclamanta S.C. X SRL Săveni prin administrator P. F. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Serviciul Fiscal Orăşenesc  Săveni şi Direcţia Regională Generală a Finanţelor Publice Iaşi -  Administraţia Judeţeană  a Finanţelor Publice Botoşani, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună: 

1. Desfiinţarea ca nelegale şi netemeinice a Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. I/XXXXX/xx.xx.xxxx emisă de Administraţia Finanţelor Publice a oraşului Săveni precum şi a Deciziei nr.X/xx.xx.xxxx prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia din procedura administrativă formulată împotriva Deciziei nr. I/XXXXX de angajare a răspunderii solidare.

2. Suspendarea executării Deciziei de angajare a răspunderii solidare prin care reclamanta a fost obligată la plata arieratelor SC Y SRL BOTOŞANI în sumă de 411.557 lei.

Arată reclamanta că ambele acte administrative, au fost emise de Administraţia Finanţelor Publice a oraşului Săveni, Judeţul Botoşani şi aprobate de către Directorul Executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene Botoşani.

În motivarea contestaţiei reclamanta a arătat că, la data de xx.xx.xxxx cu scrisoarea nr. IV/XXX-X/X, activitatea de inspecţie fiscală din structura DGFPJ Botoşani, în urma inspecţiei fiscale desfăşurată la SC X SRL a sesizat Compartimentul procedura insolvenţei şi lichidări, asupra efectuării unei analize privind posibilitatea atragerii răspunderii solidare a SC X SRL pentru recuperarea arieratelor înregistrate de SC Y SRL Botoşani,  aflată în insolvenţă începând cu data de xx.xx.xxxx.

Motivarea unei astfel de solicitări a constat în aceea că atât SC Y SRL cât şi SC X SRL au avut ca asociat majoritar şi administrator aceeaşi persoană (P. F.) şi că SC X SRL are relaţii comerciale majoritare privind desfacerea de produse cu acelaşi client - firma Z Italia, care la rândul său a fost şi clientul majoritar al SC Y SRL. Temeiul de drept fiind dispoziţiile art. 27 alin. (1) şi alin.(3) lit. b) din OG.92/2003 privind Codul de Procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare.

Mai arată reclamanta în motivarea acţiunii că, la Notificarea ce i-a fost transmisă de Administraţia Finanţelor Publice Botoşani, cunoscând că între starea de insolvenţă a SC Y SRL şi faptul că societatea reclamantă are raporturi comerciale cu fostul client al acestei firme, nu există nici-un raport de cauzalitate şi consideră că o eventuală atragere a răspunderii solidare nu are la bază un suport legal ci doar o interpretare greşită a legii.

Cu toate acestea, Administraţia Finanţelor Publice Botoşani prin referatul întocmit a considerat că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii, iar Administraţia Finanţelor Publice a oraşului Săveni a emis Decizia nr. X/xx.xx.xxxx de angajare a răspunderii solidare.

Reclamanta mai arată în acţiune că, SC Y SRL a efectuat livrări de produse către clientul Z din Italia, în proporţie de 70%, doar în perioada 2007-2009, iar livrările către acelaşi client efectuate de SC X SRL au început cu luna iunie 2010.

De asemenea, arată societatea reclamantă că, Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. X/xx.xx.xxxx, nu este motivată în fapt, astfel că la emiterea acesteia nu s-au respectat dispoziţiile art. 28 reluate şi la art.43 alin.(2) din OG 92/2003 prin aceea că nu s-au indicat motivele de fapt pentru care s-a angajat răspunderea societăţii reclamante în solidar cu debitorul SC Y SRL.

Consideră societatea reclamantă că, simpla afirmaţie cuprinsă în conţinutul deciziei, precum că în urma inspecţiei fiscale "au fost identificate elemente şi legături de cauzalitate dintre starea de insolvenţă a debitoarei SC Y SRL şi stabilirea răspunderii solidare a SC X SRL" nu numai că nu este reală, dar şi insuficientă pentru a fi reţinută ca motivare în fapt,

Cu privire la referatul întocmit în urma cercetărilor prin care se afirmă că sunt îndeplinite condiţiile pentru atragerea răspunderii solidare, arată reclamanta că acesta nu constituie o motivare în fapt, iar apoi, conţinutul acestuia nici nu le-a fost adus la cunoştinţă.

Mai arată societatea reclamantă în motivarea acţiunii că, în emiterea deciziei de angajare a răspunderii solidare s-au invocat ca temei de drept, prevederile art.27 alin. (1) şi alin. (3) lit. b) din OG 92/2003, privind Codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare şi consideră că pentru situaţia de fapt existentă nu sunt aplicabile prevederile din aceste articole prin aceea că :

Potrivit dispoziţiilor al.(3) ale art.27, pentru a fi atrasă răspunderea în solidar cu debitorul, trebuiesc îndeplinite mai întâi cele două condiţii - premiză: debitorul să fie declarant insolvent şi persoana în sarcina căreia urmează a fi instituită răspunderea, trebuie direct sau indirect să controleze, să fie controlată sau să se afle sub control comun cu debitorul, şi apoi condiţiile complementare alternative cuprinse la lit. a),b), sau c) ale alin.(3).

Se mai arată de către reclamantă că,  prima condiţie este îndeplinită, SC Y SRL se află în insolvenţă, însă cea de-a doua,  referitoare la controlul direct ori indirect sau cel comun al SC X SRL şi SC Y SRL, aceasta nu mai este îndeplinită.

Asociatul majoritar al SC X SRL, chiar dacă este aceeaşi persoană cu asociatul unic al SC Y SRL, asupra debitorului aflat în insolvenţă, potrivit prevederilor legii 85/2006 privind procedura insolvenţei nu mai poate exercita nici un fel de intervenţie atât în actul de administrare a debitorului sau în Adunarea Generală a Asociaţilor. De altfel, la societăţile comerciale aflate în insolvenţă, Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor nu mai are nici un rol, parte din atribuţiile acesteia fiind preluate de adunarea creditorilor,  iar rolul administratorului este preluat de lichidator.

Cu privire la acest aspect, solicită reclamanta să se constate că dispoziţia legală în ceea ce priveşte situaţia de a controla, a fi controlată sau a se afla sub control comun cu debitorul este formulată la timpul prezent şi nu la timpul trecut sau viitor.

Mai arată reclamanta că numai prin raportare la timpul trecut pentru SC Y SRL şi la timpul prezent pentru SC X SRL ar fi posibilă afirmaţia că cele două societăţi comerciale se află sub control comun, însă o astfel de situaţie nu este prevăzută de reglementarea legală pentru angajarea răspunderii.

Nici condiţia complementară prevăzută la alin (3) lit. b) nu este îndeplinită întrucât, în perioada în care SC Y SRL a derulat livrările către clientul majoritar Z Italia, SC X SRL, nu a avut nici un raport comercial cu acest client, ci doar că „urma să aibă" relaţii contractuale cu acesta.

Or, dispoziţia legii, în privinţa persoanei juridice în sarcina căreia se stabileşte răspunderea constă în aceea ca acesta „să aibă" sau „să fi avut" şi nu că în viitor „urmează să aibă" astfel de raporturi contractuale.

Se mai arată de către reclamantă că, pentru atragerea răspunderii se mai impune ca cele două categorii de condiţii prevăzute în conţinutul al.(3) şi apoi cele de la lit. a), b) sau c) să fie îndeplinite concomitent întrucât între acestea există conjuncţia copulativă directoare urmată de reluarea condiţiei „şi dacă".

Or, SC X SRL nu controlează, nu este controlată şi nu se află sub control comun cu SC Y SRL din motivele arătate anterior, iar apoi SC X SRL nu a avut raporturi comerciale cu acelaşi client al lui SC Y SRL ci doar că ulterior adică „în viitor" va înregistra astfel de raporturi, această situaţie exclude raportul de cauzalitate între neplata obligaţiilor de către debitorul insolvent şi persoana în sarcina căreia urmează să fie angajată răspunderea urmare derulării de raporturi comerciale fostul client al debitorului.

Acesta a fost în fapt şi raţionamentul în baza căruia, la Notificarea prealabilă, societatea reclamantă a arătat că atragerea răspunderii nu are la bază un suport legal ci doar o interpretare eronată a legii.

Asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ fiscal ( Decizia nr. X/xx.xx.xxxx), societatea reclamantă solicită a se avea în vedere că o iminentă punere în executare a acesteia  ar genera grave prejudicii prin imposibilitatea onorării obligaţiilor bugetare curente, cu consecinţe chiar privind imposibilitatea continuării activităţii.

Obligaţiile bugetare aferente activităţii curente, pentru anul 2012 au totalizat 409.572 lei, acestea au fost integral achitate, iar disponibilităţile băneşti sunt extrem de reduse.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art.215, cele ale art.218 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Legii 554/2004 a contenciosului administrativ.

În dovedirea acţiunii reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani, în cadrul procedurii scrise anterioare fixării primului termen de judecată, a depus întâmpinare la dosar (f. 50 -52 dosar) prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, motivat de următoarele:

Urmare a inspecţiei fiscale efectuate la S.C. X S.R.L., au fost constate elemente pentru atragerea răspunderii solidare de plată, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. 3 lit. b din O.G. nr. 92/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 54/2010, a S.C. X S.R.L., CUI XXXXXXXXX, cu arieratele înregistrate de către SC Y SRL, CUI XXXXXXXXX, societate aflată în procedura insolvenţei începând cu data de xx.xx.xxxx.

Se mai arată în întâmpinare că, organele fiscale, în urma inspecţiei efectuate, au constatat următoarele aspecte:

Atât SC Y SRL (până la data deschiderii procedurii insolvenţei) cât şi S.C. X S.R.L., au ca administrator şi asociat majoritar aceiaşi persoană, respectiv pe domnul P. F.  (100% la SC Y SRL şi 90% la S.C. X S.R.L.). Ambele persoane juridice au avut control direct. Prin control direct, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. 4, lit. a din  O.G. nr. 92/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, înţelegându-se „majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a  societăţilor într-o societate comercială ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administrare al unei societăţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii”.

În aceeaşi ordine de idei,  pârâta precizează în întâmpinare că, S.C. X S.R.L., are raporturi comerciale cu un singur client extern, respectiv Z ITALIA,  cod IT XXXXXXXXXX, care a fost şi clientul principal al SC Y SRL . Astfel, în perioada 2007 – 2009, livrările efectuate de către SC Y SRL – Botoşani la Z ITALIA, reprezenta 70% din cifra de afaceri.

Urmare a verificării depunerii declaraţiilor privind achiziţiile şi livrările intracomunitare (D390) depuse de S.C. X S.R.L. ,, pentru perioada iunie  2010 – aprilie 2012, s-a constat că livrările intracomunitare către clientul extern Z ITALIA, sunt în sumă de 2.934.602 lei, ceea ce reprezintă 96,98 % din totalul livrărilor declarate în aceeaşi perioadă (3.025.812 lei).

Mai arată pârâta în întâmpinare că, au fost îndeplinite prevederile art. 27 alin. 3 lit. b din O.G. nr. 92/2003 republicată cu modificările şi completările ulterioare pentru stabilirea răspunderii solidare a persoanei juridice S.C. X S.R.L., pentru plata obligaţiilor restante ale debitorului SC Y SRL.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse la dosar înscrisuri. 

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În perioada xx.xx.xxxx - xx.xx.xxxx la sediul reclamantei S.C. X SRL Săveni a avut loc o inspecţie fiscală efectuată de către inspectori din cadrul fostei Direcţii Generale a Finanţelor Publice Judeţeană Botoşani. Perioada supusă verificării a fost cuprinsă între luna aprilie 2008 – decembrie 2011.

Urmare a inspecţiei fiscale a fost întocmit Raportul de inspecţie fiscală nr. F- BT – XXX/xx.xx.xxxx,  prin care printre alte constatări s-a reţinut că S.C. X SRL Săveni are raporturi comerciale cu un singur client extern, respectiv Z S.R.L. ITALIA,  care a fost clientul principal al Y SRL Botoşani, că P. F.  este acţionar majoritar şi administrator la ambele societăţi comerciale şi că SC Y SRL, CUI XXXXXXXXX, se afla în procedura insolvenţei începând cu data de xx.xx.xxxx şi are obligaţii neachitate către bugetul de stat. 

Faţă de aspectele constatate  organul fiscal a apreciat că în cauză sunt date  elemente pentru atragerea răspunderii solidare de plată, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. 3 lit. b din O.G. nr. 92/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 54/2010, a S.C. X S.R.L., CUI XXXXXXXXX, cu arieratele înregistrate de către SC Y SRL.

În consecinţă a fost emisă Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. I/XXXXX/xx.xx.xxxx(filele 79 -80 dosar), prin care , în baza art. 27 alin. 3 lit. b) din O.G. nr. 92/2003 s-a stabilit „angajarea răspunderii solidare a S.C. X SRL Săveni, în vederea realizării în tot/în parte a creanţelor fiscale ale SC Y SRL în limita sumei de  411.557 lei.”

Împotriva acestui titlu de creanţă  S.C. X SRL Săveni a formulat contestaţie în baza art. 205 -207 Cod procedură fiscală, care a fost soluţionată prin  Decizia  nr. X/xx.xx.xxxx,  prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia administrativă.

Urmare a acestui fapt reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea deciziei dată în soluţionarea contestaţiei administrative, dar şi a titlului de creanţă, reprezentat de Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. I/XXXXX/xx.xx.xxxx, invocând în esenţă neîndeplinirea cerinţelor art. 27 alin. 3 lit. b din O.G. nr. 92/2003, pentru dispunerea respectivei măsuri.

Potrivit art. 27 alin. 3 lit. b din O.G. nr. 92/2003 „Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul şi dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

b) are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul în proporţie de cel puţin jumătate din totalul valoric al tranzacţiilor”.

Referitor la îndeplinirea cumulativă a cerinţelor textului de lege invocat , instanţa apreciază că ele sunt îndeplinite, după cum urmează:

-  atât S.C. Y S.R.L. (până la data deschiderii procedurii insolvenţei) cât şi S.C. X S.R.L., au ca administrator şi asociat majoritar aceeaşi persoană, respectiv pe domnul P. F., care deţine 100% la SC Y SRL şi 90% la S.C. X S.R.L.

 - ambele persoane juridice au avut control direct. Prin control direct, în conformitate cu prevederile art. 27 alin. 4, lit. a din  O.G. nr. 92/2003, republicată cu modificările şi completările ulterioare, se înţelege  „majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a  societăţilor într-o societate comercială ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administrare al unei societăţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii”.

-  S.C. X S.R.L.  are raporturi comerciale cu un singur client extern, respectiv Z ITALIA,  cod IT XXXXXXXXXX, care a fost şi clientul principal al SC Y SRL. Astfel, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, în perioada 2007 – 2009, livrările efectuate de către SC Y SRL – Botoşani la Z ITALIA, reprezenta 70% din cifra de afaceri.

La rândul său S.C. X S.R.L. în  perioada iunie  2010 – aprilie 2012, a avut  livrări intracomunitare către clientul extern Z ITALIA, în sumă de 2.934.602 lei, ceea ce reprezintă 96,98 % din totalul livrărilor declarate în aceeaşi perioadă (3.025.812 lei).

Faptul că livrările de bunuri intracomunitare către clientul comun  Z ITALIA au avut loc în perioade diferite de timp, nu poate duce la concluzia neîndeplinirii cerinţei prev. la lit. b) alin. 3 art. 27 din O.G. nr. 92/2003, în situaţia în care legea nu  condiţionează  pentru trecut sau pentru viitor, ci stabileşte expres că  derularea unor astfel de relaţii comerciale.

Pentru motivele arătate, având în vedere dispoziţiile art. 218 Cod procedură fiscală şi art. 18/ din Legea nr. 554/2004, instanţa va respinge ca nefondată acţiunea , menţinând legalitatea actelor administrativ fiscale contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Respinge ca nefondată acţiunea având ca obiect „contestaţie act administrativ fiscal” formulată de reclamanta S.C. X SRL Săveni prin administrator P. F. cu sediul în oraşul Săveni, judeţul Botoşani în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală  Regională a Finanţelor Publice Iaşi  - Serviciul Fiscal Orăşenesc Săveni cu sediul în localitatea Săveni, str. 1 Decembrie, nr. 39, judeţul Botoşani şi Direcţia Generală  Regională a Finanţelor Publice Iaşi cu sediul municipiul Iaşi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Botoşani cu sediul în mun. Botoşani, str. Piaţa Revoluţiei, nr. 5, jud. Botoşani.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx.

Preşedinte,  Grefier,