Obligaţia de a face

  - obligaţia de a face -

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 97/2011

Şedinţa publică de la 31 Ianuarie 2011

Constată că prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 30.11.2010, scutită de plata taxei judiciare de timbru şi timbru judiciar, reclamanta B. G., domiciliată în sat Valea lui Ion, com.Blăgeşti, jud.Bacău, a solicitat în contradictoriu cu pârâta U.A.T.Comuna Blăgeşti, prin Primar, cu sediul în com.Blăgeşti,jud.Bacău,să fie obligată pârâta la eliberarea unei adeverinţe de recunoaştere a vechimii în muncă pe perioada cuprinsă între anii 1981-1984, respectiv, recunoaşterea efectuării, în anul 1981, a 70 norme convenţionale, în anul 1982- a 80 norme convenţionale, în anul 1983-  a 90 norme convenţionale, iar în anul 1984- a 125 norme convenţionale.

In motivarea de fapt, reclamanta a arătat că a lucrat ca muncitor agricol în cadrul fostei CAP Blăgeşti, în perioada anilor 1981-1989 realizând norme convenţionale atât în sectorul agricol, cât şi în sectorul industrial al CAP Blăgeşti, totalizând o vechime de 9 ani în cadrul acestei cooperative.

In vederea întocmirii dosarului de deschidere a dreptului la pensie pentru limită de vârstă, reclamanta s-a adresat, în anul 2008, Comunei Blăgeşti, cu o cerere de reconstituire a vechimii în muncă, întrucât această unitate administrativ-teritorială a preluat arhiva fostului CAP  Blăgeşti, inclusiv documentele financiar-contabile. In adeverinţa eliberată (nr.18/14.01.2008) nu se regăseşte, însă toată activitatea pe care a prestat-o în perioada anilor 1981-1984. Mai mult, această adeverinţă ar conţine menţiuni eronate, în sensul că normele convenţionale agricole prestate în anii respectivi au fost înregistrate în anul 1985, deşi în acel an reclamanta ar fi prestat norme convenţionale industriale. Astfel, pentru anul 1985 au fost înregistrate 365 norme agricole plus 145 norme industriale, în total, mai multe decât numărul zilelor calendaristice ale unui an.

Pârâta Comuna Blăgeşti a justificat aceste neconcordante prin aceea că nu mai exista alte documente preluate din arhiva fostului CAP .

Prin urmare, a fost nevoită să se adreseze instanţei potrivit Decretului 92/1976 din Codul muncii care prevede posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă pe baza unor înscrisuri sau alte probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă.

In drept, s-au invocat prevederile Decretului nr.92/1976, ale  art.296 C.muncii, HG nr.31/1991.

In dovedire, reclamanta a depus adeverinţa nr. 18/14.01.2008, extras jurisprudenţă relevantă, adresa din partea Cabinetului de Av. D. C. către UAT Com.Blăgeşti, mandat poştal, adresa nr.7688/1012.2010 reprezentând răspunsul din partea pârâtei.

Pârâta U.A.T.Comuna Blăgeşti, prin Primar, nu a formulat întâmpinare, însă, la solicitarea instanţei, a depus copie după centralizatorul „ferma vegetala” sat Valea lui Ion 1982-1989 şi după registrul „activităţi industriale” în perioada 1985-1989, referitoare la normele efectuate de către reclamantă (filele 17-19).

In cauză instanţa a încuviinţat şi administrat proba testimonială, fiind audiate martore.

Examinând cererea reclamantei, pe baza dispozitiilor legale aplicabile, precum şi a probelor de la dosar, instanţa reţine în fapt următoarele :

Din adeverinţa nr. nr.18/14.01.2008 eliberată de pârâtă, fila 5 dosar, se reţine că reclamanta a desfăşurat activitate în cadrul CAP Blăgeşti în perioada 1982-1989 ca muncitor agricol, în perioada 1985-1989 desfăşurând activităţi industriale. In ceea ce priveşte activităţile desfăşurate, din adeverinţa menţionată rezultă că în anul 1985 ar fi realizat 365 de norme agricole (deşi fuseseră planificate 150 de norme) şi 145 de norme industriale (din cele 150 care fuseseră planificate), astfel încât, pentru  anul respectiv s-a ajuns, prin însumarea normelor respective, la efectuarea unui număr mai mare de zile de muncă decât numărul zilelor calendaristice, ceea ce nu era, din punct de vedere obiectiv, posibil.

Pentru perioada aferentă anilor 1981-1984, reclamanta a solicitat pârâtei completarea unei adeverinţe privind vechimea în muncă aferentă acestei perioade, respectiv, recunoaşterea efectuării, în anul 1981, a 70 norme convenţionale agricole, în anul 1982- a 80 norme, în anul 1983-  a 90 norme, iar în anul 1984- a 125 norme, însă aceasta a refuzat pe motiv că nu mai deţine înscrisurile din aceea perioadă .

Potrivit prevederilor HG nr.31/1991, în urma desfiinţării cooperativelor agricole de producţie, arhiva existentă precum şi documentele financiar-contabile şi de evidenţă a patrimoniului s-au transmis primăriilor în a căror rază teritorială şi-au desfăşurat activitatea.

Potrivit art. 296 din Codul muncii, modificat prin Legea nr. 329/2009,  vechimea în munca stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se probează cu carnetul de muncă. După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ.

Persoanelor care au prestat activitate în cadrul fostelor CAP nu li s-a întocmit carnet de muncă, ci carnet de membru cooperator, vizate lunar şi anual, iar pentru evidenţa zilelor de muncă şi contribuţia la casa de pensii se întocmeau fişe individuale.

In cazul reclamantei, aceste înscrisuri nu au mai fost găsite decât în parte în arhiva existentă (fiind depuse la filele 17-19 dosar), deşi reclamanta a prestat neîntrerupt activitate şi în perioada anilor 1981-1984 inclusiv, aspect neîndoios rezultat din depoziţiile martorelor ( filele 21, 22  dosar), şi care, de asemenea, au desfăşurat activitate în cadrul CAP Blăgeşti în perioada supusă atenţiei.

Art.14 din Decretul nr.92/1976, prevede procedura de reconstituire a vechimii în muncă în cazul în care se dovedeşte că arhivele au fost distruse, procedura aplicabilă şi foştilor membri cooperatori, sens în care a fost interpretat de către Curtea Constituţională prin Decizia nr.223/2002.

Prin decizia amintită, Curtea Constituţională a declarat că dispoziţiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă sunt neconstituţionale în măsura în care anumite categorii de persoane sunt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă, în condiţiile reglementate prin acest decret.

In acest sens, a arătat că ,,alin. 1 al art. 14 din Decretul nr. 92/1976 condiţionează folosirea procedurii speciale pentru reconstituirea vechimii în muncă, respectiv activitatea care s-a depus pe baza unui contract de muncă, funcţia, meseria sau specialitatea, de dovedirea "cu acte" a faptului că arhivele în care se păstrau documentele din care rezultă aceste situaţii "au fost distruse". Prin urmare, categoriile de cetăţeni care nu pot obţine acte oficiale pentru dovedirea activităţii depuse pe baza unui contract de munca şi nici nu pot dovedi cu acte că arhivele au fost distruse nu îşi pot exercita drepturile în condiţii egale cu celelalte categorii de cetăţeni, textul de lege examinat instituind o discriminare contrară prevederilor art. 16 alin. 1 din Constituţie.

Cetăţenii care nu mai sunt în activitate, precum şi cei care nu pot dovedi cu acte faptul că arhivele au fost distruse nu pot obţine confirmarea perioadei în care au depus activitate pe bază de contract de muncă, confirmare care le-ar fi necesară pentru a putea beneficia de pensie sau de alte drepturi de asigurări sociale. Curtea constată, aşadar, că dispoziţiile art. 14 din Decretul nr. 92/1976 sunt contrare şi prevederilor art. 43 alin. 2 din Constituţie.

Curtea reţine, de asemenea, şi încălcarea prevederilor art.21 din Constitutie prin îngrădirea liberului acces la justiţie, deoarece condiţionarea strictă de textul de lege examinat a posibilităţii cetătenilor de a cere reconstituirea activităţii depuse pe bază de contract de muncă îngrădeşte exerciţiul dreptului unor categorii de cetăţeni de a solicita şi de a obţine realizarea unor interese legitime prin intermediul justiţiei.

Curtea reţine şi în cazul dispoziţiilor art. 14 alin.1 si 2 din Decretul nr. 92/1976, ca şi în cazul dispoziţiilor art. 2 alin. 1 din Decretul-lege nr. 68/1990, că acestea nu sunt neconstituţionale pentru că au recunoscut beneficiul acestor drepturi, ci pentru faptul că îl recunosc doar în favoarea unor categorii de cetăţeni, nu şi în favoarea altora care, realmente, se află în aceeaşi situaţie".

Coroborând cele de mai sus, rezultă că reclamanta a prestat activitate în cadrul CAP  Blăgeşti în perioada afirmată, fiind îndreptăţită de a solicita pârâtei emiterea unei adeverinţe în acest sens.

Pentru considerentele arătate văzând în drept dispoziţiile Decretului nr.92/1976 ,coroborat cu prevederile art.296 din Codul muncii, modificat prin Legea nr. 329/2009, urmează a se admite cererea formulată de reclamantă, şi, pe cale de consecinţă, a fi obligată pârâta să emită în favoarea reclamantei adeverinţa privind recunoaşterea vechimii neîntrerupte în muncă la CAP Blăgeşti, în perioada 01.01.1981-31.12.1984 inclusiv, la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, conform disp.art. 274 c.pr.civ .

Red. I.M.A.

Domenii speta

Spete similare