Plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale. Incidenţa dispoziţiilor art.2781 pct.8 lit.b C.pr.p

Prestarea întretinerii reprezinta, în sarcina debitorului, o obligatie de a face, cu caracter strict personal, care, în caz de neexecutare, determina rezolutiunea contractului respectiv, potrivit art. 1020 C. civ..

În speta, este cert ca pârâtii au respectat clauza pâna în momentul în care pârâta a refuzat sa mai primeasca întretinerea, potrivit careia aveau obligatia sa-i asigure reclamantei vânzatoare ca beneficiara a acestei clauze toate cele necesare traiului, chiar daca aceasta are pensie.

Într-adevar, obligatia de întretinere presupune însa  nu numai aspectul material ci si unul subiectiv, moral, având ca baza relatii de încredere, respect reciproc, întretinerea neputând fi acordata sau primita decât în conditiile unui climat care sa  confere  beneficiarului întretinerii un sentiment de siguranta, liniste, apropiere.

În speta, chiar daca pârâtii au asigurat reclamantei întretinerea la care s-au obligat, datorita neîntelegerilor determinate de comportamentul acesteia, în prezent reclamanta a creat însa imposibilitatea obiectiva de a fi îngrijita si întretinuta de catre pârâti, prin aceea ca refuza categoric sa mai primeasca întretinere, mai mult a înteles sa plece si din domiciliu.

Cum conditia rezolutorie este subîntelesa întotdeauna în contractele sinalagmatice ( iar contractul de întretinere este un contract sinalagmatic), numai în cazul în care una din parti nu-si executa obligatia, sunt aplicabile dispozitiile art. 1020 C.civ.

Prin cererea înregistrata la nr. pe rolul Judecatoriei Caracal, reclamanta D.G. a  chemat în judecata civila si personal la interogatoriu pe pârâtii I.G si I.D., solicitând ca prin sentinta ce se va pronunta, instanta sa dispuna rezolutiunea contractului de vânzare - cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr. 6562/18.12.2008, întocmit de reclamanta în favoarea pârâtilor, privitor la imobilele proprietatea reclamantei, siuate în comuna Redea, judetul Olt, compuse din suprafata de 2239,34 m.p. teren loc de casa, curte si gradina împreuna cu casa de locuit în suprafata  de 80,39 m.p., construita din caramida, acoperita cu tabla, având 3 camere, sala si anexe gospodaresti din caramida, acoperite cu tigla, cu vecinii la N. si E.- De 68, S.- teren Primarie, V.- Grama Jane, cu consecinta legala a repunerii partilor în situatia anterioara  încheierii actului.

În motivarea actiunii reclamanta arata ca, în anul 2008 i-a cunoscut pe pârâti, care s-au oferit sa aiba grija de reclamanta cu toate cele necesare traiului, urmând ca aceasta sa le faca un testament prin care sa ramâna stapâni pe averea sa dupa decesul reclamantei, deoarece reclamanta nu are mostenitori legali.

Mai arata reclamanta ca pârâtii au asigurat-o ca au vorbit la notar, iar reclamanta trebuie sa fie prezenta doar sa semneze testamentul.

 Mentioneaza reclamanta ca este nestiutoare de carte, putând de abia sa se semneze cu câteva litere pe care le-a învatat în tinerete, este foarte bolnava si operata la ochiul drept, iar cu celalalt ochi nu vede deloc, si chiar daca ar fi vazut ceea ce au obligat-o pârâtii sa semneze, nu ar fi înteles nimic, deoarece nu stie sa citeasca deloc.

 Precizeaza reclamanta ca, pârâtii au dus-o la un notar, asigurând-o ca semneaza un testament, iar notarul aflând ca este batrâna si aproape netransportabila, a venit la masina si i-a aratat unde sa semneze pe niste hârtii deja redactate.

Reclamanta sustine ca este evident ca exista un viciu de consimtamânt în ceea ce priveste contractul încheiat despre care a aflat ulterior, iar cauza acestuia este ilicita, deoarece pârâtii au urmarit si au reusit ascunderea adevaratelor lor intentii privind luarea în proprietate a întregii sale averi, fara acordul reclamantei si fara plata.

A mai mentionat reclamanta ca, ulterior a aflat ca potrivit art.30 din Legea 17/2000 privind protectia persoanelor vârstnice trebuia sa fie asistata de un reprezentant al autoritatii tutelare pentru a i se proteja drepturile si nu a fi indusa în eroare.

Mai sustine reclamanta ca, de când pârâtii s-au mutat în domiciliul sau, i-au facut viata un calvar, insultând-o si amenintând-o cu bataia, interzicându-i sa se foloseasca de camerele casei sale si, daca pleaca de acasa dupa cumparaturi sau medicamente, gaseste poarta încuiata, fiind nevoita sa sara peste gard.

Reclamanta a mai precizat ca are stringenta nevoie de îngrijiri pentru ca este foarte în vârsta si grav bolnava, are o pensie modesta de numai 300 lei, care nu-i ajunge nici macar pentru medicamentele fara de care nu poate trai.

Arata reclamanta ca  în momentul în care a aflat de la Primarie ca de fapt a fost înselata si i s-a luat toata averea prin inducerea sa în eroare, s-a îmbolnavit si mai rau, fiind convinsa ca, asa cum s-a exprimat I.G., nu va avea nici un ajutor sau sprijin din partea acesteia si, chiar a fost amenintata cu bataia daca îndrazneste sa-i supere.

Reclamanta a aratat ca situatia sa personala este grava si tragica, fiind zilnic terorizata, amenintata, este neîngrijita, flamânda si fara medicamente

Concluzionând, reclamanta arata ca solicita a se constata ca pârâtii nu s-au achitat de obligatia de întretinere, ce le revenea conform contractului, iar drept urmare s[ fie admisa actiunea ca fondata.

În drept, reclamanta a invocat dispozitiile art.948, 953, 966, 970, 1019-1021 C.civ..

Reclamanta a precizat ca, deoarece este fara venituri, foarte în vârsta si bolnava, solicita scutirea de la plata taxei de timbru pentru acest proces.

Alaturat cererii de chemare în judecata, reclamanta a depus la dosar contractul de vânzare - cumparare cu clauza de întretinere nr. 6562/18.12.2008 autentificat de BNP Asociati Ilie Lapadatu & Ecaterina Tobescu din Caracal, o adeverinta medicala, cupoane de pensie, adeverintele nr.3405/2.07.2010 si nr.1765/14.10.2010 emise de Primaria comunei Redea, acte de stare civila.

La data de 20.10.2010, reclamanta a formulat cerere de scutire a platii taxei de timbru în cuantum de 1607 lei si timbru judiciar de 5 lei, cerere care a fost admisa de instanta prin încheierea din data de 21.10.2010.

Pârâtii I.G si I.D., la data de 28.10.2010 au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea actiunii formulata de reclamanta, ca nefondata.

Sustin pârâtii ca, au fost solicitati de catre reclamanta, care le-a propus  sa încheie actul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere autentificat de BNP Asociati Ilie Lapadatu & Ecaterina Tobescu din Caracal, dar initial, de buna credinta, fiind si de acord  cu reclamanta nu au locuit cu aceasta, prestându-i întretinere si îngrijind-o prin vizite la interval de câteva zile.

Arata pârâtii ca, din luna aprilie 2009, reclamanta le-a solicitat sa locuiasca în casa, ceea ce au si facut, pârâta I.G. renuntând astfel la serviciul pe care-l aveau.

Mentioneaza pârâtii ca au transcris dreptul de proprietate la Biroul de Carte Funciara, cu acordul reclamantei si au început lucrarile de renovare a imobilului care se afla într-o stare avansata de degradare, schimbând în totalitate acoperisul casei, atât scheletul de lemn cât si tabla, au reparat peretii, cosurile de la sobe le-au reconstruit, au efectuat garduri si ceea ce era necesar.

Precizeaza partii, ca reclamanta a fost tot timpul în centrul atentiei lor, în sensul ca i-au asigurat curatenia, masa zilnica, medicamentele, au dus-o la medic, achitându-se astfel cu prisosinta de obligatiile asumate prin actul intervenit între parti.

Au mai aratat pârâtii, ca de la o vreme, reclamanta D.G., fiind influentata de un nepot, a început sa le refuze prestatiile acordate, sa-i denigreze prin sat, nu le-a permis sa-i refaca o soba din camera acesteia si, mai mult chiar le-a cerut acestora dupa terminarea renovarilor sa plece din casa deoarece se descurca singura.

Pârâtii au mai sustinut ca pârâta îi sicaneaza mereu în sensul ca a taiat cablul electric de la pompa de apa pentru a o vedea vecinii ca îsi aduce singura apa, nu i-a mai lasat pe pârâtii sa o însoteasca la spital, apelând la nepotul sau si afirmând ca, procedând de aceasta maniera ,, o sa scape de pârâti”.

Considera pârâtii ca, desi s-au achitat si încearca si în prezent sa se achite de obligatiile asumate prin act, se izbesc de refuzul nejustificat al reclamantei, asa încât aceasta este singura vinovata de tensionarea relatiilor dintre parti.

Au mai precizat pârâtii ca reclamanta a încheiat actul benevol, nu a fost ,,înselata” asa cum afirma, nu este primul act de acest gen pe care îl încheie, deoarece la acelasi notar a vândut numitei O.E., careia i-a si testat averea sa, a mai testat în favoarea numitei D.Z., testament revocat ulterior, asa încât nu pot fi retinute ca si reale afirmatiile pe care le face în cererea de chemare în judecata.

Pârâtii mai mentioneaza ca, atâta vreme cât reclamanta poate ,, sa sara gardul” asa cum afirma, este de la sine înteles ca a coborât din masina si a intrat în biroul notarului, unde i s-a citit actul si a afirmat ca este multumita de continutul acestuia.

În drept, pârâtii si-au întemeiat întâmpinarea pe dispozitiile art.115 si urm.C.pr.civ., art.1020, 1021 C.civil.

Pârâtii în dovedirea sustinerilor lor au depus la dosar încheierea nr.248/9.01.2009 emisa de OCPI Olt.

S-au mai depus la dosar citatia emisa de Primaria Cugir sub nr.2970 din 11.03.2003, testamentele autentificate sub nr.1234/10.03.2003 si nr.2562/22.05.2002 de BNP Asociati Ilie Lapadatu & Ecaterina Tobescu din Caracal, contractul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere si abitatie nr.2561/22.05.2002 autentificat de acelasi notariat.

Instanta la cererea reclamantei, a solicitat Primariei comunei Redea, judetul Olt, efectuarea anchetei sociale la domiciliul reclamantei D.G..

La propunerea pârâtilor în sedinta publica din 18.11.2010 s-a luat un interogatoriu reclamantei D.G., si au fost audiati martorii D.E. la propunerea reclamantei si C.V. la propunerea pârâtilor.

La termenul de judecata din 18 noiembrie 2010, reclamanta prin avocat a depus la dosar interogatoriile încuviintate a se lua pârâtilor, iar aparatorul pârâtilor a depus la dosar o adeverinta medicala cu privire la pârâta I.G., totodata aratând ca pârâtul I.D., cu toate ca a fost prezent la Judecatorie, din cauza problemelor de serviciu a trebuit sa plece, astfel justificând absenta acestora la strigarea cauzei.

S-au mai depus la dosar urmatoarele acte în copii: adresa nr.10222 din 27.08.2008 eliberata de Primaria Caracal; o reteta medicala eliberata reclamantei; bonuri fiscale;adeverinta de salariat eliberata pârâtului I.D.; doua adeverinte medicale eliberate pârâtei I.G.; factura emisa de ROMTELECOM; aviz de însotire din 06.10.2010; chitante din 19.10.2010; autorizatie de construire/desfiintare nr.5 din 06.10.2010; dovada de luare în evidenta nr.2174/2010; clasarea notificarii nr.5995/18.08.2010; documentatia tehnica-autorizatie construire;biletul de externare al reclamantei, adeverinta nr.4053 din 06.07.2010; certificatul de urbanism nr.4 din 28.07.2010; chitante pentru creantele bugetelor locale; adeverinta nr.1971/06.04.2009; chitante din 18.12.2008; adresa din 24.01.2011 a Politiei comunei Redea, judetul Olt.

În sedinta publica din 3.02.2011 au fost audiati martora B.M. propusa de catre reclamanta si B.G. la cererea pârâtilor.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta urmeaza sa constate ca actiunea este neîntemeiata, pentru motivele ce urmeaza:

La data de 18.12.2008 reclamanta D.G. a vândut pârâtei I.G., prin contractul de vânzare-cumparare autentificat sun nr.6562/18.12.2008 de BNP Asociati Ilie Lapadatu & Ecaterina Tobescu din Caracal, imobilul situat în comuna Redea, judetul Olt, compus din suprafata de 2239,34 m.p. teren loc de casa, curte si gradina, împreuna cu casa de locuit, în suprafata de 80,39 m.p., construita din caramida, acoperita cu tabla, având 3 camere, sala si anexe gospodaresti, din caramida, acoperite cu tigla.

S-a mentionat în contractul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr.6562/18.12.2008 ca, din pretul vânzarii stabilit la suma de  21500 lei, vânzatoarea-reclamanta D.G. a primit de la cumparatoarea-pârâta I.G., înainte de autentificarea contractului, suma de 1500 lei,  urmând ca pentru diferenta în suma de 20000 lei, cumparatoarea -  pârâta sa-i presteze întretinere cu toate mijloacele necesare traiului(alimente, îmbracaminte, asistenta medicala)pe tot restul vietii, iar la  deces sa respecte traditia crestina, precizându-se ca vânzatoarea-reclamanta  nu a solicitat asistenta – conform Legii 17/2000 din partea autoritatii tutelare din cadrul Primariei Comunei Redea, judetul Olt.

Mai mult, din depozitiile martorilor D.E., C.V. si B. M., audiati nemijlocit în cauza, a rezultat ca reclamanta-vânzatoare nu numai ca a fost de acord cu încheierea contractului, însa si-a manifestat multumirea de a fi încheiat cu pârâta actul a carui rezolutiune o solicita în prezenta cauza.

 În contractul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr.6562/18.12.2008 s-a mentionat ca I.G. este casatorita cu I.D. si a luat cunostinta de prevederile art.30 C.fam., privind comunitatea de bunuri.

O alta dovada a faptului ca reclamanta a fost de acord cu încheierea contractului sunt îmbunatatirile aduse de pârâti la imobilul casa de locuit, care a fost proprietatea reclamantei, îmbunatatiri dovedite atât cu declaratiile martorilor cât si cu actele existente la dosar, precum si faptul ca, dupa câteva luni de la încheierea contractului, reclamanta în mod nejustificat a revenit asupra hotarârii pe care o luase si a început initial sa refuze întretinerea acordata de pârâti, ca apoi sa promoveze prezenta actiune.

Din actele depuse la dosar de catre pârâti a mai rezultat ca acestia au înteles sa achite impozitele pentru cladiri, curte, terenul extravilan, situate pe raza comunei Redea, judetul Olt, iar din adeverinta cu nr.1971 din 06.04.2009, eliberata de Primaria comunei Redea, rezulta ca numita I.G. figureaza înscrisa în registrul agricol, volumul 16, cu una casa de locuit, în locul numitei D.G.. 

În considerarea  celor retinute, instanta urmeaza sa respinga actiunea, privind rezolutiunea contractului de vânzare - cumparare cu clauza de întretinere încheiat între parti, cu consecinta repunerii partilor în situatia anterioara.

În cazul contractului de întretinere notiunea de întretinere include o serie de prestatii ca procurarea si prepararea hranei, cumpararea de îmbracaminte, încaltaminte, medicamente, precum si îngrijiri medicale, curatenia locuintei, plata consumului la electricitate, combustibil, etc..

Contractul de întretinere este un contract nenumit, nefiind reglementat prin Codul civil, dar nici pus la îndoiala, prin art. 5 C. civ. fiind interzise numai conventiile contrare ordinii publice si bunelor moravuri.

Totodata, contractul de întretinere este un contract cu titlu oneros, în temeiul caruia una din parti transmite celeilalte proprietatea unuia sau mai multe bunuri în schimbul obligatiei pe care aceasta si-o asuma de a-i presta, în natura, cele necesare traiului în tot timpul vietii, fiind, în acelasi timp, si un contract aleatoriu, pentru ca durata obligatiei debitorului de a presta întretinere este în functie de moartea creditorului, „eveniment necert” în ce priveste data survenirii lui (art. 1635 C. civ.).

Prestarea întretinerii reprezinta, în sarcina debitorului, o obligatie de a face, cu caracter strict personal, care, în caz de neexecutare, determina rezolutiunea contractului respectiv, potrivit art. 1020 C. civ..

În speta, este cert ca pârâtii au respectat clauza pâna în momentul în care pârâta a refuzat sa mai primeasca întretinerea, potrivit careia aveau obligatia sa-i asigure reclamantei vânzatoare ca beneficiara a acestei clauze toate cele necesare traiului, chiar daca aceasta are pensie.

Într-adevar, obligatia de întretinere presupune însa  nu numai aspectul material ci si unul subiectiv, moral, având ca baza relatii de încredere, respect reciproc, întretinerea neputând fi acordata sau primita decât în conditiile unui climat care sa  confere  beneficiarului întretinerii un sentiment de siguranta, liniste, apropiere.

În speta, chiar daca pârâtii au asigurat reclamantei întretinerea la care s-au obligat, datorita neîntelegerilor determinate de comportamentul acesteia, în prezent reclamanta a creat însa imposibilitatea obiectiva de a fi îngrijita si întretinuta de catre pârâti, prin aceea ca refuza categoric sa mai primeasca întretinere, mai mult a înteles sa plece si din domiciliu.

Cum conditia rezolutorie este subîntelesa întotdeauna în contractele sinalagmatice ( iar contractul de întretinere este un contract sinalagmatic), numai în cazul în care una din parti nu-si executa obligatia, sunt aplicabile dispozitiile art. 1020 C.civ.

În speta, reclamanta  a optat pentru rezolutiunea contractului, deoarece  nu mai este de acord ca pârâtii sa-i acorde întretinere.

Având în vedere considerentele expuse, instanta urmeaza sa respinga ca neîntemeiata actiunea, privind rezolutiunea contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere, autentificat sub nr.6562/18.12.2008.

S-a mai avut în vedere si faptul ca reclamanta nu a facut dovada ca pârâtii sunt de rea-credinta cu privire la executarea obligatiilor asumate prin contractul civil a carui rezolutiune se cere.

Atât comportamentul corespunzator al pârâtilor din momentul încheierii contractului de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere cu pârâta, manifestat timp de aproximativ un an de zile, care a si determinat-o pe reclamanta sa-si manifeste multumirea realizarii unei fapte bune, dar si neîntelegerile care au aparut ulterior între parti, nu au fost constatate în mod direct de martori, ci au fost relatate numai de catre reclamanta.

Declara în acest sens martora D.E., propusa de reclamanta, ca aceasta obisnuia sa vina des în domiciliul sau, atât înainte de încheierea contractului cu pârâtii, dar si dupa întocmirea actului, mai ales din vara anului 2010.

Martora nu a declarat despre modul cum si-au îndeplinit pârâtii obligatia de întretinere, timp de aproape un an de zile, însa a relatat faptul ca pârâta I.G. a manifestat un comportament necorespunzator la adresa sa, în conditiile în care a mers sa discute cu aceasta, ca urmare a nemultumirilor pe care i le-a adus la cunostinta reclamanta, astfel apreciind martora ca pârâta manifesta un comportament necorespunzator si fata de reclamanta.

Aceeasi martora a declarat ca, personal a fost uimita de hotarârea reclamantei de a-si lua doi tineri care sa o ajute, pentru ca înainte de venirea pârâtilor în domiciliul reclamantei, aceasta se îngrijea singura, avea grija de casa sa, avea flori, însa dupa venirea pârâtilor, reclamanta a fost mai mereu bolnava, aducându-i martorei sa-i spele, chiar i-a dat martora D.E. si apa de baut, iar cu privire la alimentatie a declarat aceeasi martora ca, din primavara si pâna în prezent reclamanta a servit masa în domiciliul sau.

Instanta a mai retinut ca, prin testamentul autentificat sub nr.2562 din 22.05.2002, dar si prin testamentul autentificat sub nr.1234 din 10.03.2003, reclamanta a dispus ca dupa încetarea sa din viata, numita O.E. prin primul testament, precum si D.Z. în cel de al doilea testament, sa stapâneasca în deplina proprietate întreaga avere mobila si imobila ce se va gasi în patrimoniul sau la data decesului, instituindu-le astfel legatari universali.

De asemenea, prin contractul de vânzare-cumparare cu clauza de întretinere si abitatie, autentificat sub nr.2561 din 22.05.2002, de BNP Asociati Ilie Lapadatu & Ecaterina Tobescu din Caracal, reclamanta D.G. a vândut numitei O.E., imobilul proprietatea reclamantei, situat în comuna Redea, judetul Olt, compus din suprafata de 2300 m.p. teren intravilan, împreuna cu una casa de locuit(C1), construita din caramida, acoperita cu tabla, având 3 camere, hol si antreu, una anexa (C2) din caramida si boltari, acoperita cu placi de azbociment, compusa din 2 camere si doua bucatarii, mentionându-se ca si în actul încheiat cu pârâtii ca imobilul casa de locuit reclamanta îl detine prin mostenire de la mama sa, a carei succesiune s-a solutionat cu certificatul de mostenitor nr.711 din 07.07.1993, iar pentru terenul intravilan i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii nr.18/1991, asa cum rezulta din titlul de proprietate nr.46780/66 din 6.03.1998.

 Martorul C.V. a declarat ca reclamanta, mergând în magazinul administrat de martor îi povestea ca doreste sa gaseasca pe cineva sa o îngrijeasca, deoarece are probleme cu inima, are o pensie mica, o anumita vârsta si îi este foarte greu sa se îngrijeasca singura, iar dupa câteva luni de când pârâtii se obligase sa-i acorde întretinere, reclamanta i-a relatat martorului ca este foarte multumita de cei doi tineri, care ,, nici daca ar fi fost copii sai, nu ar fi fost asa de buni”.

Si martora B.M., audiata la solicitarea reclamantei, a declarat ca, fiind vecina cu partile cunoaste faptul ca timp de 6 luni de la încheierea contractului partile s-au înteles bine, tot reclamanta fiind aceea care a relatat martorei despre relatiile care erau între parti, cum tot reclamanta ulterior i-a povestit martorei ca relatiile dintre aceasta si pârâti s-au deteriorat, martora personal nefiind prezenta la nici un incident care sa fi avut loc între parti, cu atât mai mult sa constate personal cum pârâtii au înteles sa îndeplineasca obligatia de întretinere fata de reclamanta.

A mai declarat martora ca în prezent reclamanta nu întelege sa revina în domiciliul sau, motivând ca nu are lemne, desi pârâtii i-au solicitat acest lucru, mai mult au depus la dosar si dovada ca au înteles sa achizitioneze din timp lemne pentru perioada de iarna.

Din declaratia martorei B.G. audiata la cererea pârâtilor a rezultat faptul ca, pâna în toamna anului trecut, reclamanta s-a aflat în domiciliul sau, însa din toamna reclamanta a început sa mearga pe la vecini, mai exact la o vecina si o nepoata.

Tot martora B.G. a mai declarat ca are cunostinta despre faptul ca pârâtii au cumparat 3 tone de lemne, dar si carbuni, iar reclamanta daca ar dori sa revina în domiciliu sau are conditii corespunzatoare  pentru a locui.

Postat 31.03.2011

Domenii speta

Spete similare