Competenţa materială.Pretenţii rezultând dintr-un contract de achiziţie publică.

Retine instanta ca, asa cum proprietatea publica are caractere specifice în raport cu proprietatea privata, libertatea contractuala a persoanelor publice prezinta particularitati în raport cu libertatea contractuala a persoanelor private.

Principala modalitate prin care administratia îsi exercita libertatea contractuala este reprezentata de contractul administrativ.

Totodata, principala caracteristica a contractelor administrative este inegalitatea de pozitie în care se gasesc partile, si anume administratia, în calitate de purtatoare a prerogativelor de putere publica, si în consecinta superioara particularului, poate stabili si modifica unilateral unele clauze contractuale si impune sanctiuni, trasatura care nu se regaseste însa în contractele administrative încheiate între persoanele publice.

Contractul administrativ poate fi definit ca un acord de vointa între o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta si un particular, prin care particularul se angajeaza, în schimbul unei sume de bani, sa asigure functionarea unui serviciu public, ori sa efectueze o lucrare publica a caror organizare reprezinta obligatii legale ale administratiei.

Regimul juridic special caruia îi sunt supuse contractele administrative se caracterizeaza, în primul rând, prin forme speciale necesare încheierii lor (caietele de sarcini, care cuprind unele din clauzele contractului ce urmeaza a fi încheiat, particularii având doar posibilitatea de a accepta sau a refuza încheierea contractului în aceste conditii; la clauzele standard se adauga si unele clauze negociate de parti), precum si principii speciale cu privire la executarea lor (rezilierea, sanctiuni, decaderi).

Conform prevederilor art. 286 alin.1 din OUG nr.43/2006, procesele si cererile privind acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica se solutioneaza în prima instanta de catre sectia comerciala a tribunalului în circumscriptia caruia se afla sediul autoritatii contractante.

Prin cererea înregistrata sub nr. pe rolul Judecatoriei Caracal, reclamanta – creditoare S.C. P.C.S.A. Bucuresti prin administrator judiciar , a chemat în judecata pe pârâta - debitoare Unitatea Administrativ Teritoriala M., solicitând instantei ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 75.360.84 lei, reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr.19900369/31.05.2009 si rest de plata din contravaloarea facturii fiscale nr.43000012/30.06.2009, precum si virarea în contul de garantie de buna executie deschis la B. Sucursala U. – a sumei de 4.956,25 lei reprezentând partial sau integral contravaloarea garantiei de buna executie aferenta facturilor fiscale nr.19900360 din 31.03.2009, nr. 19900366 din 30.04.2009, nr. 19900369 din 31.05.2009, nr. 43000012 din 30.06.2009.

În fapt,  motivând actiunea  arata reclamanta ca, S.C. P.C.S.A. Bucuresti a fost desemnata câstigatoare a licitatiei organizata de Comuna M., pentru obiectivul de investitii „Extindere sisteme de alimentare cu apa comuna M., judetul Olt”.

Astfel, între S.C. P.C.S.A. Bucuresti. în calitate de Antreprenor si Comuna M. în calitate de Beneficiar a fost încheiat la data de 6.02.2009 contractul de achizitie de lucrari nr.( Contractul în cele ce urmeaza) prin care s-au convenit urmatoarele:

-antreprenorul sa execute lucrarile conform prevederilor contractului pentru valoarea de 1.207.547,00 lei fara TVA;

-beneficiarul sa plateasca antreprenorului pentru executia lucrarilor suma de 1.207.547,00 lei fara TVA în conformitate cu prevederile contractului.

Se mentioneaza ca ulterior, prin actele aditionale la contract au intervenit modificari în ceea ce priveste durata contractului, aceasta prelungindu-se pâna la data de 1.09.2010 (act aditional nr.1), respectiv 01.09.2011 (act aditional nr.2).

Ca urmare a lucrarilor executate, conform pevederilor, antreprenorul a emis si comunicat beneficiarului urmatoarele facturi fiscale: 19900369/31.05.2009 în valoare de 59.955,22 lei nerefuzata la plata si neachitata în termenul de plata prev.la art.11.3 din Conditiile generale si nici ulterior acestui termen; 43000012/30.06.2009 în valoare de 62.132,61 lei achitata partial, precizându-se ca  beneficiarul a confirmat implicit acceptarea la plata a acestei facturi fiscale prin achitarea partiala a acesteia la data de 30.10.2009, respectiv a sumei de 36.467,51 lei, fara a mai achita ulterior si diferenta de debit ramasa în suma de 20.443,87 lei în termenul de plata prevazut la art.11.3 din Conditiile generale si nici ulterior acestui termen.

Prin urmare, se arata ca la data prezentei cereri, pârâta apare în evidentele contabile ale societatii reclamante cu o datorie de 75360,84 lei.

S-a precizat ca, în conformitate cu Sub-Clauzza 4.4 Garantia de buna executie din Conditiile speciale, Antreprenorul si-a îndeplinit obligatia contractuala si a transmis Beneficiarului numarul de cont deschis la dispozitia Beneficiarului la B.-Sucursala U. pentru garantia de buna executie, urmând ca în acest cont sa fie virata de catre Beneficiar garantia de buna executie în valoare de 10% din valoarea contractului fara TVA, conform prevederilor din Anexa, respectiv prin ,,retineri succesive din sumele datorate pentru facturi partiale”.

Fata de aceasta precizare, solicita reclamanta a se observa ca Beneficiarul nu si-a îndeplinit obligatia în ceea ce priveste virarea integrala a sumelor reprezentând garantia de buna executie în cuantum de 10 % din valoarea facturilor fiscale nr. nr.19900360 din 31.03.2009, nr. 19900366 din 30.04.2009, nr. 19900369 din 31.05.2009, nr. 43000012 din 30.06.2009, asa cum reclamanta a aratat în Situatia anexata prezentei cereri, astfel ca pârâta apare în evidentele contabile ale reclamantei cu o suma în cuantum de 4956,25 lei nevirata în contul de garantie de buna executie.

Referitor la procedura de conciliere directa prealabila prevazuta de art.720/1 si urm. C.pr.civ., mentioneaza reclamanta ca prin adresa înregistrata la nr.5493/08.10.2010 a efectuat convocarea la conciliere prealabila pentru data de 20.08.2009, data la care nu s-a prezentat nici un reprezentant din partea pârâtei.

În drept, s-au invocat dispozitiile art.7 raportat la art.46 C.com. coroborate cu art.969 si art.1073 C.civ..

Reclamanta a mai precizat ca, având în vedere prevederile art.77 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei si faptul  ca societatea reclamanta este în procedura de insolventa, prezenta cerere este scutita de taxele de timbru.

Conform prevederilor art.242 alin.2 C.pr.civ., reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsa.

Potrivit dispozitiilor art.158 alin.1 C.pr.civ., când în fata instantei de judecata se pune în discutie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta, ori, daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent .

Retine instanta ca, asa cum proprietatea publica are caractere specifice în raport cu proprietatea privata, libertatea contractuala a persoanelor publice prezinta particularitati în raport cu libertatea contractuala a persoanelor private.

Principala modalitate prin care administratia îsi exercita libertatea contractuala este reprezentata de contractul administrativ.

Totodata, principala caracteristica a contractelor administrative este inegalitatea de pozitie în care se gasesc partile, si anume administratia, în calitate de purtatoare a prerogativelor de putere publica, si în consecinta superioara particularului, poate stabili si modifica unilateral unele clauze contractuale si impune sanctiuni, trasatura care nu se regaseste însa în contractele administrative încheiate între persoanele publice.

Contractul administrativ poate fi definit ca un acord de vointa între o autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta si un particular, prin care particularul se angajeaza, în schimbul unei sume de bani, sa asigure functionarea unui serviciu public, ori sa efectueze o lucrare publica a caror organizare reprezinta obligatii legale ale administratiei.

Contractele încheiate de administratia publica au anumite caracteristici speciale, impuse de interesul public care sta la fundamentul încheierii si executarii acestora, fiind considerate contracte publice.

Contractele publice sunt întâlnite sub diferite forme: achizitii publice, concesiuni, asocieri în participatie, etc.; toate acestea au anumite trasaturi comune, care alcatuiesc împreuna regimul juridic al contractelor publice, si guverneaza încheierea, executarea si efectele contractului public, precum si responsabilitatea contractuala.

În concluzie, regimul juridic special caruia îi sunt supuse contractele administrative se caracterizeaza, în primul rând, prin forme speciale necesare încheierii lor (caietele de sarcini, care cuprind unele din clauzele contractului ce urmeaza a fi încheiat, particularii având doar posibilitatea de a accepta sau a refuza încheierea contractului în aceste conditii; la clauzele standard se adauga si unele clauze negociate de parti), precum si principii speciale cu privire la executarea lor (rezilierea, sanctiuni, decaderi).

Sunt contracte administrative, spre exemplu, contractul de achizitii publice, reglementat în prezent prin O.U.G. 34/2006, si contractul de concesiune, reglementat prin OUG 34/2006 si OUG 54/2006.

Conform prevederilor art. 286 alin.1 din OUG nr.43/2006, procesele si cererile privind acordarea despagubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum si cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilierea sau denuntarea unilaterala a contractelor de achizitie publica se solutioneaza în prima instanta de catre sectia comerciala a tribunalului în circumscriptia caruia se afla sediul autoritatii contractante.

Având în vedere ca în speta autoritatea contractanta este Comuna M., judetul Olt prin Primar,  potrivit dispozitiilor art.158 alin.1 C.pr.civ., art.159 alin.1 pct.2 C.pr.civ., instanta urmeaza sa admita exceptia de necompetenta materiala si sa decline competenta de solutionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt – Sectia Comerciala.

Postat 28.02.2011

Domenii speta

Spete similare