Ordonanţă preşedinţială – obligaţia de a face

SENTINŢA CIVILĂ NR. 262/05.04.2013 (ordonanţă preşedinţială – obligaţia de a face)

Pe rol soluţionarea cauzei civile având ca obiect ordonanţă preşedinţială - obligaţia de a face, acţiune formulată de reclamanţii NP şi NE, împotriva pârâţilor BG şi BM.

Dezbaterile au avut loc în şedinţă publică din data de 04.04.2013 şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea la data de 05.04.2013 şi în urma deliberării a pronunţat prezenta hotărâre.

I N S T A N Ţ A

Deliberând asupra acţiunii de faţă:

I. Obiectul acţiunii şi timbrajul:

I.1 Prin acţiunea introdusă la această instanţă la data de 20.03.2013, reclamanţii NP şi NE, au chemat în judecată pârâţii  BG şi BM, solicitând să se dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea acestora de a le permite accesul la căminul unde este montat hidroforul proprietatea reclamanţilor care le asigură necesarul de apă curentă vitală pentru familia lor.

Acţiunea este legal timbrată, cf. chitanţei nr.003322/18.03.2013 şi timbru judiciar.

 I.2. La data de 27.03.2013, pârâţii au depus întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate :

I.1. În motivarea acţiunii, reclamanţii arată că prin contractul de întreţinere cu uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NŢ au dobândit de la AV şi AP nuda proprietate asupra imobilului compus din teren intravilan în suprafaţă de 1539 mp, din măsurători  rezultând 1518,14 mp, împreună cu locuinţa aflată pe acesta, construită din paiantă, acoperită cu ţiglă, formată din 3 camere, 2 holuri şi separat anexe gospodăreşti, situate în comuna DV, sat DV, judeţul C, având numărul cadastral provizoriu 33, înscris în cartea funciară nr.16, pentru localitatea DV, cf.încheierii nr.1132/2000, eliberată de Judecătoria LG Biroul de Carte Funciară.

În calitate de nuzi proprietari, în anul 2010, au edificat o construcţie  formată din 2 camere cu baie şi bucătărie asigurând necesarul de apă prin montarea unui hidrofor  într-un cămin ce se află construit pe această suprafaţă lângă fântână.

 Ulterior, prin sentinţa civilă nr.1004/24,11,2011, rămasă definitivă prin decizia civilă nr.205/2012 a TC, contractul de întreţinere a fost reziliat, iar în prezent cu privire la imobilul ce a făcut obiectul contractului de întreţinere se află în litigiu ce formează obiectul dosarului nr.1207/249/2012, aflat pe rolul Judecătoriei LG, în care numiţii AV şi AP, i-au chemat în judecată, solicitând să se ridice construcţia edificată pe terenul lor, iar reclamanţii au solicitat prin cerere reconvenţională să se constate un drept de creanţă şi să li se instituie un drept de retenţie în favoarea lor.  Se mai arată că, în timpul acestui litigiu, AV şi AP au vândut imobilul pârâţilor BG şi BM, cf.contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN şi, deşi se află în litigiu, pârâţii în mod abuziv, la data de 21.02.2013, au sudat capacul de la cămin şi de la fântână, lipsindu-i de apa necesară familiei, punându-le sănătatea în primejdie.

În drept, se invocă disp.art.996 – 1001 din NCPciv.

II.2. În apărare, pârâţii arată că sunt proprietarii imobilului în baza contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 de BNP FN. Pe suprafaţa terenului ce aparţine imobilului în speţă, a fost construită o fântână de foştii proprietari, iar urmare a rezoluţiunii contractului de vânzare-cumpărare cu rezerva de uzufruct viager, reclamanţii în intervalul aprilie - august 2011, au edificat o construcţie fără acordul vechilor proprietari şi cu complicitatea funcţionarilor PDV.

Se arată că pe rolul Judecătoriei LG, se află înregistrat dosarul nr. 1207/249/2012, cu termen de judecată la data de 09.04.2013, având ca obiect şi ridicare construcţii, în care au dublă calitate de reclamanţi/pârâţi, existând şi o cerere reconvenţională având ca obiect un drept de retenţie pentru pârâţii/reclamanţi, însă nu există pe rolul Judecătoriei LG vreo acţiune de fond care să aibă ca obiect exact solicitarea reclamanţilor din prezenta ordonanţă preşedinţială, apreciind că nu sunt îndeplinite prevederile art.982-987, care condiţionează existenţa ordonanţei preşedinţiale de existenţa unui dosar de fond, având acelaşi obiect.

Pârâţii arată că au interzis accesul la resursa de apă, deoarece fântâna este proprietatea lor privată şi nu înţeleg să permită accesul altor persoane fără acordul lor, reclamanţii având la îndemână suficiente variante alternative de a-şi procura apa potabilă pentru consum şi necesităţi.

Pârâţii mai arată că, potrivit buletinului de analiză nr.42/30.01.2013 al DSPC, apa este necorespunzătoare chimic, întrucât conţine azotaţi şi cloruri, iar potrivit buletinului de analiza nr.738/01.02.2013, apa este necorespunzătoare bacteorologic.

În drept, se invocă dispoziţiile art.200-203 din NCPCiv.

III. Probele administrate:

În dovedirea acţiunii reclamanţii au solicitat proba cu înscrisuri şi au ataşat în copie următoarele acte: CI privind pe NP,  CI privind pe NE, certificat de naştere privind pe NIV, 2 adeverinţe medicale privind pe NIV, cerere înregistrată sub nr.333502/21.02.2013 la PP DV, cerere înregistrată sub nr.643/04.03.2013 la Primăria comunei DV,  contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN, contract de întreţinere cu rezervă uzufruct autentificat sub nr.478/ 20.002.2008, sentinţa civilă nr.1004/24.11.2011, pronunţată în dosarul nr.589/249/2011 al Judecătoriei LG decizia civilă nr.205/20012 pronunţată în dosarul nr.589/249/2011 al TC, întâmpinarea şi cererea reconvenţională depuse la termenul din 9.10.2012, în dosarul nr.1207/249/2012, proces-verbal  încheiat la data de 4.03.2013, chitanţa pentru creanţele bugetare pe numele reclamanţilor Nechita Petru şi Nechita Elena, chitanţa pentru creanţele bugetare pe numele numiţilor AV, N şi NE, cerere depusă în dosarul nr.1207/249/2012, la termenul din 12.03.2013 de pârâţii BG şi BM.

În apărare, pârâţii au solicitat proba cu înscrisuri, expertiză tehnică şi au ataşat, în copie, următoarele acte: buletinul de analiză nr.738/01.02.2013, buletinul de analiză nr.42/30.01.2013, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 la BNP FN.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi din oficiu interogatoriul părţilor.

IV. Analizând probele administrate instanţa reţine următoarele:

IV. 1. Starea de fapt reţinută de instanţă.

Prin contractul de întreţinere cu rezervă de uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NŢ, AV si AP au predat reclamanţilor din prezenta cauză nuda proprietate asupra imobilului compus din suprafaţă de 1539 m.p., teren intravilan, din măsurători rezultând 1518,14 m.p., împreună cu locuinţa aflată pe acesta, construită  din paiantă, acoperită cu ţiglă, formată din trei camere, 2 holuri şi separat anexe gospodăreşti, situate în comuna DV, sat DV judeţul C, înscris în cartea funciară nr.16, rezervându-şi dreptul de uzufruct asupra întregului imobil pe timpul vieţii.

Prin sentinţa civilă nr.1004/24.11.2011, modificată în parte prin decizia civilă nr.205/21.03.2012 a Tribunalului Călăraşi, contractul de întreţinere cu rezervă de uzufruct autentificat sub nr.478/20.02.2008 de BNP NŢ a fost reziliat, părţile fiind repuse în situaţia anterioară. Din considerentele aceleiaşi sentinţe rezultă că reclamanţii N au construit lângă imobilul predat de soţii A, un imobil casă de locuit compus din 2 camere, baie şi bucătărie.

Ulterior prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.80/24.01.2013 de BNP FN, pârâţii din prezenta cauză au cumpărat de la soţii AV si AP ca imobilul compus din suprafaţă de 1518 m.p., teren intravilan, din măsurători rezultând 1539 m.p. şi casa de locuit formată din trei camere, 2 holuri şi anexe gospodăreşti, situate în comuna DV, sat DV, judeţul C, înscris în cartea funciară nr.20637.

Astfel cum rezultă din susţinerile pârâţilor necombătute de reclamanţi pe terenul intravilan există o fântână construită de autorii pârâţilor. Din răspunsurile la interogatoriu date de toate părţile a rezultat că imobilul locuinţă al soţilor B nu are apă curentă în casă, aceasta fiind transportată cu găleţile de la fântână, în timp ce soţii N au montat un hidrofor cu ajutorul căruia asigură transportul apei curente în locuinţă.

De asemenea se reţine că pe rolul Judecătoriei LG se află dos. nr.1207/249/2013, în care numiţii AV şi AP, i-au chemat în judecată pe reclamanţi, solicitând să se ridice construcţiile edificate pe terenul lor (casă compusă din 2 camere, baie, bucătărie), iar reclamanţii au solicitat prin cerere reconvenţională să se constate un drept de creanţă şi să li se instituie un drept de retenţie în favoarea lor, poziţia procesuală activă fiind preluată de pârâţii din prezenta cauză urmare a vânzării cumpărării intervenite în timpul litigiului.

IV.2. Dispoziţii de drept aplicabile în materie

 Potrivit art. 996 N.C.p.civ. instanţa stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

IV.3 Soluţia instanţei

Având în vedere împrejurările de fapt şi de drept mai susreţinute, instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prev. de art.996 N.C.p.civ.

Astfel împrejurările ce fac obiectul prezentei cauze îndeplinesc cerinţa urgenţei întrucât vizează luarea unei măsuri prin care se urmăreşte prevenirea unor consecinţe negative asupra sănătăţii reclamanţilor (accesul la sursa de apă). Aceste consecinţe  rezultă în speţă din lipsa consensului părţilor cu privire la modul de folosire a sursei de apă. Mai mult starea conflictuală dintre părţi duce la crearea unui climat care nu este propice convieţuirii în aceeaşi curte.

În consecinţă instanţa apreciază că se justifică luarea unei măsuri vremelnice, cu atât mai mult cu cât se constată în plus existenţa unui pericol concret pentru sănătatea reclamanţilor care ar putea produce urmări ireparabile.

Totodată acţiunea principală îndeplineşte caracterul vremelnic ce rezultă din aceea că măsura ce se doreşte a fi luată, urmează a-şi produce efectele doar până la soluţionarea litigiului pe fond, reclamanţii făcând în acest sens dovada depunerii la această instanţa a unei cereri reconvenţionale în dos. nr.1207/249/2012 având ca obiect obligarea pârâţilor din prezenta cauză la plata valorii materialelor şi manoperei imobilului construit pe terenul foştilor proprietari, autorii pârâţilor şi instituirea unui drept de retenţie.

Deşi pârâţii susţin că nu există litigiu de fond care să aibă ca obiect exact solicitarea reclamanţilor din prezenta ordonanţă preşedinţială, contrar susţinerilor acestora se apreciază că hidroforul la care solicită accesul reclamanţii face parte din categoria ,,construcţiilor/îmbunătăţirilor efectuate de reclamanţi” a căror valoare şi retenţie o solicită în cadrul dos.1207/24972012 având în vedere motivarea cererii reconvenţionale din acest dosar.

O astfel de măsură este conformă şi cu aparenţa de drept, întrucât presupune o analiză a interesul reclamanţilor la acest moment, fără să prefigureze sau să influenţeze soluţia ce se va da pe fondul cauzei.

Sub acest aspect instanţa apreciază că rezultă din întâmpinare că pârâţii au interzis accesul reclamanţilor la sursa de apă, respectiv căminul unde este montat hidroforul care deserveşte necesarul de apă în locuinţa reclamanţilor. Faptul că apa nu este corespunzătoare chimic nu-i îndreptăţeşte pe pârâţii să interzică accesul reclamanţilor la sursa de apă, întrucât nu le produce nici un prejudiciu cât timp ei nu au apă curentă în locuinţă.

Ori, hidroforul fiind montat de reclamanţi în fântână în toamna lui 2010 care au şi obţinut ulterior autorizaţie de construcţie pentru imobilul edificat (nr.3/07.04.2011), acest bun se prezumă că are natura unui bun în coproprietate forţată, fântâna fiind necesară şi utilă pentru folosirea ambelor locuinţe ale părţilor, iar reclamanţii au dreptul de a o folosi potrivit destinaţiei sale, exercitând astfel prerogativa folosinţei ca şi atribut al dreptului lor coproprietate forţată.

În concluzie instanţa apreciază că aparenţa de drept este în favoarea reclamanţilor până la soluţionarea pe fond a litigiului.

Faţă de considerentele ce preced, fiind întrunite condiţiile prev. de art.996 NC.p.civ.  instanţa va admite cererea.

V. Cheltuieli de judecată

Urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanţii NP şi NE, n contradictoriu cu pârâţii BG şi BM.

Obligă pârâţii să permită reclamanţilor accesul la căminul unde este montat hidroforul care asigură necesarul de apă curentă a locuinţei lor din com. DV, jud. C, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunţa pe calea dreptului comun în dosarul 1207/249/2012, aflat pe rolul Judecătoriei LG.

Vremelnică şi executorie.

Cu apel în 5 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.04.2013.

Domenii speta

Spete similare