Pretenţii – răspundere civilă contractuală; nedovedirea prejudiciului invocat

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 10.02.2015 sub nr. 11029/299/2015, reclamanta N.E. a chemat în judecată pe pârâta A.E.L.L., solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 67.500 lei, reprezentând contravaloarea a 15.000 Euro, curs calculat la 4.5 lei/Euro, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că este posesoarea unei asigurări de accident T.G.C., oferită de banca B.; poliţa de asigurare nr. 02020178 era inclusă în pachetul de servicii financiare „platinum” oferit de către B., astfel încât pe lângă serviciile băncii de tip „premium” a fost beneficiara şi a unei asigurări de călătorie „premium”. A menţionat că în data de marţi, 18.03.2014, în jurul orei 11:00, în timp ce se afla în excursie cu soţul său, a avut un accident pe pârtia de schi de la Ischgl, Austria, şi au fost transportaţi de un echipaj medical la Clinica Sport Chirurgie din Ischgl, unde au ajuns în jurul orei 12:00. La ora 12:10:45, soţul acesteia a contactat telefonic, de pe nr. 0723613166, societatea de asigurare la numărul indicat pe cardul de asigurat (0213017777), care a deschis astfel un dosar de daună. În urma radiografiei efectuate, medicul din clinica Ischgl a constatat o dublă fractură la genunchiul stâng, recomandând intervenţie chirurgicală imediată. La ora 12:47:31 soţul reclamantei a sunat din nou A. pentru a comunica recomandarea medicului şi pentru a solicita acordul de plată în vederea efectuării operaţiei, moment în care i s-a comunicat faptul că, în cel mai scurt timp (5-10 minute), un medic ce reprezintă A. va contacta clinica unde reclamanta se află. Reclamanta a precizat că, în timp ce aştepta răspunsul A., durerile i s-au intensificat, şi-a pierdut cunoştinţa fiindu-i administrate mai multe tratamente şi că, după aproximativ 3 ore, i-a fost pus piciorul în ghips şi a fost rugată să elibereze patul din cabinetul medical, urmând ca, în cazul în care va primi avizul de plată, să i se dea ghipsul jos şi să se efectueze operaţia.

Cu puţin timp înainte de ora 15:00, în timp ce reclamata stătea în scaun cu rotile în recepţia clinicii din Ischgl, un medic din partea A. a sunat pe telefonul clinicii şi a purtat, în limba engleză şi în prezenţa reclamantei şi a soţului acesteia, o conversaţie cu dr. S. a cărui recomandare a fost „operaţie imediată, nu mai târziu de noaptea aceasta”. A mai arătat reclamanta că a fost informată că operaţia şi spitalizarea au un cost aproximativ de 11.000 Euro, ulterior fiind eliberată o factură pro forma în cuantum de 11.046 Euro reprezentând  costul operaţiei propriu-zise (7.101 Euro), placa cu şuruburi (1000 Euro) şi costuri adiţionale (2944,78).La ora 15:00:22 reprezentantul A. a luat legătura cu soţul reclamantei pentru a-i comunica acestuia că astfel de operaţii se pot efectua şi în România şi că nu vor deconta contravaloarea operaţiei în Austria. După refuzul A. pentru realizarea intervenţiei chirurgicale în străinătate, doctorul clinicii, ştiind că şi reclamanta este de profesie medic, a întrebat-o pe aceasta dacă înţelege să suporte ea costurile operaţiei, în caz contrar fiind nevoită să semneze acceptul de a nu fi operată în clinică pentru a putea fi externată. Reclamanta a arătat că a stabilit cu medicul ca, în cazul în care A. va accepta să plătească operaţia, să îl contacteze telefonic şi să se reîntoarcă în clinică pentru a fi operată, precizând că nu a primit acceptul A., dar că a comunicat cu cabinetul dr. S. de 2 ori, la ora 20:26:07 şi 21:51:36 despre starea sa fizică şi despre faptul că piciorul i s-a umflat foarte tare.

De asemenea, reclamanta a menţionat că a cumpărat două bilete „+extra seat” la prima cursă disponibilă T., Munchen-Sibiu-Bucureşti din 19.03.2014 întrucât nu a fost posibilă schimbarea biletului avut pentru data de 23.03.2014 la Compania L. şi că, în cursul nopţii de 18.03.2014 spre 19.03.2014, piciorul accidentat i s-a umflat şi durerile au devenit insuportabile. A mai arătat că în cursul nopţii a luat legătura cu medicii specialişti din România pentru a pregăti intervenţia chirurgicală în ţară, aceştia solicitându-i să le trimită rezultatele radiografiei şi recomandându-i să facă o injecţie cu heparină înainte de a se urca în avion deoarece exista riscul unei tromboze. Injecţia recomandată a fost efectuată la punctul de prim ajutor de pe aeroportul din Munchen. A mai precizat reclamanta că a comunicat radiografia şi unui medic din Belgia, care, de asemenea, i-a recomandat intervenţia chirurgicală de urgenţă şi efectuarea injecţiei cu heparină înainte de zbor. A învederat că reprezentanţii A. au luat legătura cu soţul acesteia, la ora 17:21:50, după ce a plecat din spital şi a rezervat biletele de avion, pentru a le comunica faptul că le pun la dispoziţie o salvare în vederea transportului de la Ischgl la Arad, ofertă refuzată de către aceştia întrucât, pe de o parte, perioada transportului ar fi fost mai îndelungată decât în cazul zborului cu avionul, iar, pe de altă parte, reclamanta nu ar fi dorit efectuarea intervenţiei chirurgicale în Arad. Soţul reclamantei a solicitat reprezentanţilor A. să asigure transportul acesteia de la aeroportul Otopeni până la Spital în Bucureşti, solicitare refuzată de către aceştia cu motivarea că ei se ocupă doar de repatriere. În aceste condiţii, reclamanta şi soţul ei au efectuat toate demersurile necesare transportului de la aeroportul Otopeni până la Spital Municipal Bucureşti, unde a fost operată.

Aceasta a precizat că, în urma corespondenţei electronice, toate cheltuielile suportate în ţară i-au fost decontate de către A., însă, conform art. 4.6. din Nota de informare cu privire la asigurările incluse, ataşate carduluui Master Card Platinum „odată persoana asigurată ajunsă în limitele teritoriale ale României…, răspunderea Societăţii de acoperire a cheltuielilor medicale de urgenţă sau a oricăror alte cheltuieli, încetează”; cu toate acestea Asiguratorul nu şi-a respectat obligaţiile asumate prin poliţa de asigurare, determinând-o astfel pe reclamantă să se opereze în ţară, cunoscându-se faptul că odată intrată pe teritoriul României, toate obligaţiile Asiguratorului ar înceta. Reclamanta a arătat că prin modalitatea defectuoasă de gestionare a situaţiei de către reprezentanţii A. şi prin întârzierea în efectuarea operaţiei s-au creat riscuri suplimentare care ar fi putut duce la complicaţii medicale de natură a-i pune viaţa în pericol sau de a-i crea o invaliditate permanentă şi că datorită acestei întârzieri recuperarea a fost foarte grea, piciorul fiind umflat şi tumefiat.

A mai precizat aceasta că, la întoarcerea în ţară, a depus o reclamaţie în format electronic, înregistrată cu nr. 961_004_140328, primirea acesteia fiind confirmată cu promisiunea analizării acesteia. Pretenţiile solicitate nu au fost soluţionate favorabil, A. considerând că reclamanta a refuzat efectuarea operaţiei în Austria şi a solicitat ca aceasta să fie realizată în România. Reclamanta a arătat că susţinerile A. nu sunt adevărate deoarece ceea ce a determinat-o să vină în ţară, cu primul avion, în vederea efectuării operaţiei a fost refuzul lor telefonic sub forma „operaţia se poate face şi în România” şi conştientizarea situaţiei în care se afla. A mai arătat reclamanta că A. nu a decontat suma de 200 Euro ce reprezintă contravaloarea transportului de pe pârtia de schi către Clinica din Ischgl şi nici contravaloarea transportului auto dintre Ischgl şi aeroportul Munchen, respectiv 450 Euro şi că în totalul sumei solicitate sunt incluse şi aceste costuri, achitate de reclamantă şi nedecontate de pârâtă. S-a menţionat că, anterior promovării acţiunii, reclamanta s-a adresat unui mediator în vederea rezolvării amiabile a divergenţelor apărute, însă medierea a eşuat întrucât societatea de asigurare a susţinut că numita N.E. şi soţul acesteia au refuzat efectuarea operaţiei în Austria..

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 115 pct. 1 Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii s-au ataşat la dosarul cauzei înscrisuri, în copie certificată (filele 8-29).

La data de 07.04.2015, pârâta A.E.L.L. – Sucursala Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, pe cale de excepţie, admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi, în subsidiar, în cazul respingerii excepţiei de inadmisibilitate, obligarea reclamantei să îşi precizeze cererea de chemare în judecată în sensul calificării prejudiciului, să depună la dosarul cauzei documente justificative din care să reiasă cuantificarea prejudiciului solicitat raportat la angajarea răspunderii Asigurătorului şi la despăgubirea primită precum şi să detalieze ce reprezintă suma solicitată, iar, pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că doamna N.E. este beneficiara poliţei de asigurare de călătorie T.G. nr. 02020178 ataşată cardului Mastercard Platinum emis de B., poliţă care are ca obiect „asigurare de călătorie în străinătate şi servicii concierge” şi care acoperă în principal accidentele, vătămările corporale sau îmbolnăvirile suferite de Persoana Asigurată în timpul unei călătorii în afara graniţelor teritoriale ale României. Poliţa acoperă, de asemenea şi „Cheltuieli Medicale de Urgenţă – Accident şi Îmbolnăvire: Costurile necesare aferente actului medical efectuat în afara limitelor teritoriale ale României, ale ţării de reşedinţă şi ale ţării de cetăţenie a Persoanei Asigurate, ce acoperă tratamentul chirurgical, anestezia sau orice alt tratament medical supravegheat într-un Spital, prescris de către un Medic Persoanei Asigurate, în urma producerii unui Eveniment Asigurat survenit în timpul Călătoriei Asigurate. Totodată s-a menţionat că Poliţa nu acoperă daunele morale. Pârâta a învederat că deţinerea unui card Mastercard Platinum B. este condiţia preliminară care determină valabilitatea poliţei de asigurare şi că în cazul producerii unui eveniment, aceste informaţii trebuie furnizate în prealabil de B., Asigurătorul neavând acces direct la detaliile deţinute de banca în cauză. Aceasta a mai precizat că pentru a beneficia de despăgubiri în cazul producerii unui accident, Persoana Asigurată, însoţitorul acesteia sau medicul acesteia are obligaţia să contacteze telefonic T.G. şi că în cazul unui accident, în mod exclusiv, T.G. asigură şi implementează acţiunile necesare, recurgând la cele mai bune mijloace şi servicii adaptate la starea fizică a Persoanei Asigurate. În art. 45 din Poliţă se menţionează că T.G. sau Asigurătorul „nu sunt obligate să ramburseze nicio cheltuială legată de evacuarea şi/sau  repatrierea făcută fără aprobarea T.G.”. În plus medicii din cadrul T.G. pot decide repatrierea Persoanei Asigurate, chiar şi atunci când aceasta se află deja într-un spital cu condiţia ca starea de sănătate să permită acest lucru.

Totodată, pârâta a menţionat că evenimentul în discuţie a avut loc în data de 18 martie 2014, când reclamanta, aflându-se la schi în Austria, a suferit un accident pe pârtia de schi Ischgl şi că toate referinţele la timp sunt exprimate în ora Austriei. Astfel, în jurul orelor 12:50, domnul N.M.L., soţul doamnei N., a avizat accidentul la Serviciul de asistenţă – Europe Assistance, respectiv serviciul call center care prestează servicii de asistenţă pentru Asigurător. La orele 13:33 Serviciul de asistenţă a contactat telefonic Clinica Sport Chirurgie Ischgl pentru a discuta cu medicul care se ocupă cu de cazul doamnei N., însă acesta nu era disponibil, comunicându-li-se să sune mai târziu. La orele 13:46 Serviciul de asistenţă a purtat o convorbire telefonică cu un reprezentant al B. care a sunat să anunţe Evenimentul. Tot atunci a fost deschis şi un dosar de daună care a fost notificat către Asigurător. La orele 14:30 Serviciul de asistenţă a luat legătura cu Clinica Sport Chirurgie Ischgl, iar personalul medical al clinicii a comunicat faptul că doamna N. a luat decizia de a părăsi spitalul şi că doreşte să primească îngrijiri medicale în România. Clinica Sport Chirurgie Ischgl a emis un raport medical în care se confirmă acest lucru, precum şi un document Fit to Fly care atestă faptul că din punct de vedere medical doamna N. poate călători cu avionul, având nevoie de un loc suplimentar. La orele 14:45 Asigurătorul a cerut către B. confirmarea valabilităţii cardului doamnei N.. La orele 14:55 Dr. H., reprezentantul Serviciului de asistenţă a purtat o discuţie telefonică cu medicul care s-a ocupat de cazul doamnei N., s-a confirmat situaţia medicală a pacientei, faptul că i-a fost recomandată operaţia în Austria, dar că pacienta a refuzat să fie operată acolo. Totodată s-a confirmat faptul că doamna N. a primit îngrijiri medicale. La orele 15:08 a fost primit răspunsul de confirmare de la B.. La orele 15:10 Asigurătorul a transmis la Serviciul de asistenţă confirmarea B.. La orele 15:24 Serviciul de asistenţă a purtat o discuţie telefonică cu domnul N. prin care l-au informat că a fost confirmată valabilitatea Poliţei, iar în urma convorbirii dintre medicul Serviciului de asistenţă cu medicul clinicii din Austria s-a decis, ca urmare a refuzului pacientei de a fi operată în Austria, că operaţia poate fi amânată până la sosirea în ţară. Nu s-a menţionat că Asigurătorul nu acoperă operaţia în Austria, din contră în contextul refuzului a fost oferită organizarea repatrierii cu o ambulanţă. Domnul N. a spus că a cumpărat deja bilete de avion pentru a doua zi şi a refuzat repatrierea cu o ambulanţă. Mai mult s-a precizat că toate costurile făcute până la acel moment vor fi rambursate. S-a mai menţionat că domnul N. a solicitat o ambulanţă de la Aeroportul Otopeni la spitalul din Bucureşti unde urma să aibă loc operaţia, solicitare care a fost aprobată de Asigurător.

Pârâta a precizat că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă întrucât prejudiciul a fost plătit de Asigurător, iar poliţa nu acoperă daunele morale. Astfel, s-a menţionat că, ulterior evenimentului, Asigurătorul a primit din partea doamnei N. o solicitare de despăgubire prin plata următoarelor sume: suma de 8.695,70 de lei reprezentând despăgubiri pentru cheltuielile medicale din Austria, suma de 3.360,60 lei reprezentând despăgubiri pentru cheltuielile medicale din România şi suma de 3.000 Euro reprezentând despăgubiri morale deoarece a fost supusă la pericol şi umilinţe în urma unui pretins refuz al operaţiei în Austria. A mai arătat pârâta că, în timpul în care erau făcute verificările preliminare conform procedurilor obligatorii de verificare a valabilităţii Poliţei, familia N. luase deja decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl, cumpărându-şi biletele de avion către Bucureşti. A subliniat că, în perioada de timp în care erau făcute verificările Poliţei, reclamanta a beneficiat de servicii medicale în cadrul clinicii din Austria şi că, în perioada în care medicii au decis că este necesară o intervenţie chirurgicală, aceasta, prin propria voinţă a ales să îşi pună viaţa în pericol şi să se supună riscurilor aferente unei călătorii cu avionul, decizie cu atât mai surprinzătoare cu cât doamna N., fiind cadru medical, a înţeles pe deplin riscurile la care s-a expus prin luarea deciziei de a părăsi unitatea medicală în care se afla, deşi susţine că medicul i-a recomandat operaţie imediată. Mai mult decât atât, aceasta a refuzat transportul privat cu o ambulanţă oferit de Asigurător în detrimentul unei călătorii cu avionul a doua zi. Practic, doamna N. a luat decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl cu mult timp anterior telefonului de confirmare din partea Asigurătorului deşi ştia că singura condiţie ce trebuia confirmată era existenţa cardului Platinum B. şi că simpla procedură de confirmare din partea B. nu avea cum să influenţeze decizia Asigurătorului, în special în contextul în care plata se face direct către clinică şi nu trebuia să avanseze o sumă de bani.

Aceasta a învederat că Asigurătorul nu poate fi ţinut răspunzător pentru decizia doamnei N., decizie determinată de o simplă formalitate care nu a influenţat în vreun fel acoperirea Evenimentului de Poliţă. Mai mult decât atât, pârâta a arătat că în practica instanţelor de judecată s-a generalizat principiul conform căruia în cazul în care între părţi există un contract, din a cărui neexecutare au rezultat prejudicii, nu este posibil să se apeleze la răspunderea delictuală, calea de ales fiind cea a răspunderii contractuale. De altfel, chiar reclamanta şi-a întemeiat acţiunea pe răspunderea civilă contractuală, astfel încât trebuie avute în vedere toate argumentele care stau la baza mecanismului conform căruia funcţionează contractul de asigurare încheiat între părţi.

În legătură cu cheltuielile medicale solicitate în data de 28 martie 2014, pârâta a învederat că Asigurătorul a confirmat plata celor din Austria, mai puţin franşiza de 25 Euro, transferul fiind făcut în data de 4 august 2014 şi confirmarea plăţii fiind transmisă către domnul N. în aceeaşi zi în care au fost primite documentele justificative pentru cheltuieli. S-a mai precizat că, întrucât Poliţa nu acoperă daunele morale şi nici cheltuielile medicale efectuate pe teritoriul României, celelalte sume solicitate nu au putut fi achitate. Pârâta a menţionat, de asemenea, că, deşi doamna N. a fost informată că despăgubirile aferente îngrijirilor medicale primite în România şi daunele morale nu fac obiectul Poliţei, fiind o poliţă de asigurare de călătorie, în data de 23 aprilie 2014, aceasta a comunicat Asigurătorului o invitaţie la conciliere, procedura medierii eşuând datorită faptului că Asigurătorul şi-a menţinut poziţia adoptată. S-a mai precizat că, pentru a se evita orice conflict, Asigurătorul a decis să plătească suma de 800 Euro, aferente cheltuielilor medicale din România.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 şi urm. 453 Cod procedură civilă, art. 2199 şi urm. Cod civil.

În susţinerea întâmpinării, au fost depuse înscrisuri, în copie certificată (filele 51-67).

Prin cererea precizatoare depusă la data de 04.06.2015, reclamanta a arătat că îşi întemeiază cererea pe răspunderea civilă delictuală, iar suma de 15.000 euro este solicitată cu titlul de daune-interese.

De asemenea, prin cererea precizatoare formulată la data de 31.08.2015, reclamanta a arătat că înţelege să diminueze cuantumul pretenţiilor solicitate la suma de 57.026,97 lei, echivalentul a 12.672,66 euro, formată din: suma de 11.045,78 euro reprezentând contravaloarea unei operaţii estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl (operaţie şi anestezie – 7101 euro, echipamente medicale – 600 euro, spitalizare postoperatorie – 400 euro, costuri adiţionale operaţiei 2506 euro, analize preoperatorii 172 euro, tratament postoperator 266,78 euro); suma de 200 euro transportul de pe pârtie la spital; 739 euro contravaloarea intervenţiei la clinică (achitată de pârâtă), contravaloarea transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen estimat 788 euro; 15 euro injecţia realizată pe aeroportul din Munchen (achitată de pârâtă); 5265 lei, echivalent a 1196 euro, bilete de avion (achitată de pârâtă), 3360 lei, echivalent a 763 euro, contravaloare medicamente (achitată de pârâtă); 100 euro estimare transport ambulanţă estimat Otopeni-Spital; 500 euro contravaloare cheltuieli fără chitanţă în spitalul din România. Astfel, reclamanta a precizat că totalul este de 15.346,78 euro, din care pârâta a achitat deja suma de 2674,12 euro, rămânând de plată o diferenţă de 2674,12 euro.

La termenul de judecată din data de 04.06.2015, instanţa a calificat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtă, prin întâmpinare, ca fiind o apărare de fond, urmând a fi avută în vedere la soluţionarea cauzei pe fond, şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes, invocată de către pârâtă la acel termen de judecată.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, iar pentru reclamantă şi proba cu interogatoriul pârâtei şi proba cu înregistrarea convorbirilor telefonice de la data producerii evenimentului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În fapt, reclamanta N.E. este beneficiara poliţei de asigurare de călătorie T.G. nr. 02020178, ataşată cardului Mastercard Platinum emis de Banca B. societatea de asigurare fiind A.E.L.L. – Sucursala Bucureşti, iar societatea de asistenţă fiind T.G., companie împuternicită să reprezintă asiguratorul în afara graniţelor teritoriale ale României (filele 10-16).

Obiectul poliţei de asigurare a constat în „asigurarea de călătorie în străinătate şi servicii concierge”, stabilindu-se acoperirea, în principal, a accidentelor, vătămărilor corporale sau îmbolnăvirilor suferite de persoana asigurată în timpul unei călătorii în afara graniţelor teritoriale ale României, precum şi a „Cheltuielilor medicale de urgenţă – accident şi îmbolnăvire”, respectiv „costurile necesare aferente actului medical efectuat în afara limitelor teritoriale ale României, ale ţării de reşedinţă şi ale ţării de cetăţenie a persoanei asigurate, ce acoperă tratamentul chirurgical, anestezia sau orice alt tratament medical supravegheat într-un spital, prescris de către un medic persoanei asigurate, în urma producerii unui eveniment asigurat survenit în timpul călătoriei asigurate”.

De asemenea, la art. 4.5 din Poliţa de asigurare s-a prevăzut că T.G. sau Asigurătorul „nu sunt obligate să ramburseze nicio cheltuială legată de evacuarea şi/sau  repatrierea făcută fără aprobarea T.G.”; medicii din cadrul T.G. pot decide repatrierea Persoanei Asigurate, chiar şi atunci când aceasta se află deja într-un spital cu condiţia ca starea de sănătate să permită acest lucru.

La data de 18 martie 2014, în jurul orei 11.00, în timp ce se afla în Austria, reclamanta N.E. a suferit un accident pe pârtia de schi Ischgl, fiind transportată la Clinica Sport Chirurgie Ischgl, unde s-a constatat că reclamanta a suferit o dublă fractură la genunchiul stâng şi s-a recomandat efectuarea imediată a intervenţiei chirurgicale.

Soţul reclamantei, N.M.L., a avizat accidentul la Serviciul de asistenţă – Europe Assistance din cadrul societăţii de asistenţă T.G., fiind deschis şi un dosar de daună care a fost notificat către Asigurător.

Ulterior, au avut loc o serie de convorbiri telefonice între Serviciul de asistenţă şi angajaţii Clinicii Sport Chirurgie Ischgl, precum şi între asigurator şi angajaţii B. în vederea confirmării valabilităţii cardului bancar al reclamantei.

Întrucât procedura de confirmare a valabilităţii cardului bancar al reclamantei şi a acordului medical în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale s-a prelungit pentru aproximativ două ore şi jumătate, reclamanta, apreciind că intervenţia chirurgicală în Austria nu îi va fi decontată de asigurator, a decis să părăsească spitalul şi să primească îngrijiri medicale în România. Clinica Sport Chirurgie Ischgl a emis un raport medical în care a confirmat acest lucru, precum şi un document Fit to Fly care atestă faptul că, din punct de vedere medical, reclamanta poate călători cu avionul, având nevoie de un loc suplimentar (filele 63-64).

Reprezentanţii pârâtei au luat legătura cu soţul reclamantei pentru a le comunica faptul că le pun la dispoziţie o salvare în vederea transportului de la Ischgl la Arad, ofertă refuzată de către reclamantă, întrucât perioada transportului ar fi fost mai îndelungată decât în cazul zborului cu avionul, iar reclamanta nu dorea efectuarea intervenţiei chirurgicale în Arad, aceasta achiziţionând două bilete de avion „+extra seat” pe ruta Munchen-Sibiu-Bucureşti la cursa Companiei T. din data de 19.03.2014.

Reclamanta a suferit intervenţia chirurgicală la Clinica de Ortopedie şi Traumatologie II din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, fiind internată în perioada 19-21.03.2014 (fila 225).

Ulterior, pârâta a procedat la achitarea contravalorii cheltuielilor medicale efectuate de reclamantă în Austria şi în România, în cuantum total de 11.943,59 lei (scăzând din totalul de 12.056,30 contravaloarea franşizei în valoare de 25 euro), refuzând achitarea daunelor morale solicitate de reclamantă, în cuantum de 3000 euro, cu motivarea că acestea nu formează obiectul poliţei de asigurare de călătorie (fila 67).

În drept, pentru a fi admisă acţiunea în pretenţii, întemeiată pe răspunderea civilă contractuală, creditorul trebuie să facă dovada existenţei în patrimoniul său a unei creanţe certe, lichide şi exigibile. În conformitate cu prevederile art. 662 alin. 2-alin. 4 Cod procedură civilă, creanţa este certă când existenţa ei neîndoielnică rezultă din însuşi titlul executoriu, este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conţine elementele care permit stabilirea lui şi este exigibilă dacă obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.

Prin cererea precizatoare formulată la data de 31.08.2015, reclamanta a arătat că înţelege să diminueze cuantumul pretenţiilor solicitate la suma de 57.026,97 lei, echivalentul a 12.672,66 euro, formată din: suma de 11.045,78 euro reprezentând contravaloarea unei operaţii estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl (operaţie şi anestezie – 7101 euro, echipamente medicale – 600 euro, spitalizare postoperatorie – 400 euro, costuri adiţionale operaţiei 2506 euro, analize preoperatorii 172 euro, tratament postoperator 266,78 euro); suma de 200 euro transportul de pe pârtie la spital; 739 euro contravaloarea intervenţiei la clinică (achitată de pârâtă), contravaloarea transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen estimat 788 euro; 15 euro injecţia realizată pe aeroportul din Munchen (achitată de pârâtă); 5265 lei, echivalent a 1196 euro, bilete de avion (achitată de pârâtă), 3360 lei, echivalent a 763 euro, contravaloare medicamente (achitată de pârâtă); 100 euro estimare transport ambulanţă estimat Otopeni-Spital; 500 euro contravaloare cheltuieli fără chitanţă în spitalul din România. Astfel, reclamanta a precizat că totalul este de 15.346,78 euro, din care pârâta a achitat deja suma de 2674,12 euro, rămânând de plată o diferenţă de 2674,12 euro.

Astfel, în ceea ce priveşte suma de 11.045,78 euro, reprezentând contravaloarea unei operaţii estimate a se executa în Clinica Chirurgie & Sport Ischgl, instanţa reţine că prejudiciul invocat de reclamantă nu este cert şi nu a fost dovedit.

În acest sens, instanţa subliniază că prejudiciul invocat de reclamantă este unul eventual, costurile invocate fiind doar estimative, iar nu cheltuieli efectuate în concret de către reclamantă. Aşa cum s-a arătat mai sus, reclamanta a suferit intervenţia chirurgicală la Clinica de Ortopedie şi Traumatologie II din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (fila 225), iar nu la Clinica Chirurgie & Sport Ischgl din Austria.

Reclamanta nu poate solicita contravaloarea unui prejudiciu eventual, pe care l-ar fi suferit dacă ar fi efectuat intervenţia chirurgicală la clinica din Austria, în condiţiile în care operaţia a fost efectuată în Bucureşti, iar pârâta a achitat reclamantei toate costurile medicale dovedite prin înscrisuri, efectuate atât în Austria, cât şi în România (fila 67).

Referitor la cheltuielile în cuantum de 739 euro – contravaloarea intervenţiei la clinică, 15 euro – injecţia realizată pe aeroportul din Munchen, 1196 euro, echivalent 5265 lei – biletele de avion şi 763 euro, echivalent 3360 lei – contravaloare medicamente, aşa cum a precizat şi reclamanta, acestea au fost deja achitate de către pârâtă, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, astfel cum reiese din extrasul de cont aflat la fila 67 din dosar.

În privinţa sumelor de 788 euro reprezentând estimarea valorii transportului de la Ischgl până la aeroportul din Munchen, 100 euro reprezentând estimarea transportului cu ambulanţa de la aeroportul Otopeni la spital şi 500 euro reprezentând estimarea cheltuielilor efectuate de reclamantă în spitalul din România, instanţa reţine că nici una dintre aceste cheltuieli nu au fost dovedite de către reclamantă, aceasta nedepunând niciun înscris în dovedirea efectuării cheltuielilor invocate.

De altfel, referitor la suma de 100 euro reprezentând estimarea transportului cu ambulanţa de la aeroportul Otopeni la spital şi suma de 500 euro reprezentând estimarea cheltuielilor efectuate de reclamantă în spitalul din România, instanţa reţine că acestea reprezintă cheltuieli despre care reclamanta invocă faptul că au fost efectuate pe teritoriul României, aşa încât acestea nu se încadrează la cheltuielile ce pot fi decontate în baza Poliţei de asigurare de călătorie în străinătate şi servicii concierge (filele 9-16).

Prin urmare, instanţa reţine că reclamanta nu a făcut dovada efectuării nici unei cheltuieli rezultate din accidentul suferit în Austria şi pe care pârâta să fi refuzat să o achite.

Mai mult, instanţa reţine că dincolo de toate aspectele arătate, referitoare la caracterul cert al prejudiciului suferit de reclamantă, aceasta nu a făcut nici dovada refuzului pârâtei de a suporta contravaloarea intervenţiei chirurgicale în cadrul Clinicii Sport Chirurgie Ischgl din Austria.

Din întregul material probatoriu administrat în cauză, inclusiv din convorbirile telefonice purtate între părţi la data producerii evenimentului (depuse la dosar atât în format electronic, cât şi transcrise – filele 263-300), reiese că decizia de a părăsi Clinica Sport Chirurgie Ischgl din Austria (şi de a se opera în România) a fost luată de către reclamantă înainte de a primi un răspuns pozitiv sau negativ din partea pârâtei cu privire la decontarea intervenţiei chirurgicale în Austria.

Astfel, este adevărat că, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate între părţi (precum şi între asigurator şi societatea de asistenţă, respectiv angajaţii clinicii medicale), discuţiile telefonice au fost purtate într-un interval de aproximativ două ore – două ore şi jumătate, însă, în acelaşi timp, pârâta nu putea confirma faptul că va suporta contravaloarea intervenţiei chirurgicale în condiţiile în care nu primise confirmarea deţinerii de către reclamantă a cardului Mastercard Platinum, această informaţie fiind deţinută doar de Banca B. – G.S.G.S.A.

În speţă, deţinerea unui card Mastercard Platinum B. reprezenta condiţia prealabilă şi sine qua non care determina valabilitatea poliţei de asigurare şi implicit acordarea despăgubirii, iar în cazul producerii unui eveniment este firesc ca aceste informaţii să fie furnizate de Banca B. – G.S.G.S.A., asigurătorul neavând acces la baza de date deţinută de bancă.

În acest sens, din convorbirile telefonice purtate între părţi reiese că reclamantei i-a fost adusă la cunoştinţă necesitatea confirmării deţinerii cardului Mastercard Platinum, însă reclamanta, sub imperiul temerii şi al prelungirii comunicării unei confirmări, a decis să părăsească spitalul şi să se deplaseze cu avionul în România pentru a efectua aici intervenţia chirurgicală.

În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 249 Cod procedură civilă care reglementează principiul general potrivit căruia „cel care face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, reclamantei îi revenea sarcina probei în dovedirea prejudiciului invocat în cuantum de 12.672,66 euro.

Având în vedere considerentele menţionate, instanţa constată că lipseşte caracterul cert al creanţei invocate de către reclamantă, existenţa ei din punct de vedere juridic fiind discutabilă, motiv pentru care va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa o va respinge, ca neîntemeiată, reţinând că, potrivit art. 452 Cod procedură civilă, pârâta nu a făcut dovada suportării cheltuielilor de judecată până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei şi reţinerea cauzei spre soluţionare. În acest sens, textul de lege menţionat prevede că „partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”. Or, în speţă, pârâta a depus la dosar dovada cheltuielilor de judecată suportate abia odată cu depunerea concluziilor scrise, după închiderea dezbaterilor şi amânarea pronunţării.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta N.E., cu domiciliul în str. …., în contradictoriu cu pârâta A.E.L.L., cu sediul în ….

Respinge, ca neîntemeiată, cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. 

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 08.10.2015.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Domenii speta

Spete similare