Minori

Sentinţă civilă 147 din 30.10.2009


JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU

Dosar nr.3352/260/2009 -Plângere contravenţională-

MOTIVAREa sENTINTEI CIVILE NR. 1907/30.10.2009

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moineşti la data de 21.07.2009, sub nr. 3352/260/2009 petentul N.F.C. a solicitat în contradictoriu cu intimata IPJ, anularea procesului-verbal de contravenţie seria CC nr. 3717086 din data de 12.07.2009, exonerarea de la plata amenzii, înlăturarea măsurii complementare de reţinere a permisului de conducere, obligarea la restituirea permisului de conducere.

în motivarea plângerii, scutită de plata taxei de timbru, potrivit art. 15 lit.i din Legea nr. 146/1997 modificată, petentul arată că la data de 12.07.2009 a fost oprit în trafic la intrarea în loc. Tescani, de un echipaj al poliţiei, care 1-a informat că în loc. Măgireşti a fost surprins circulând cu o viteză de 120 km/h, informaţie care 1-a surprins având în vedere că distanţa de la Măgireşti la Tescani este de 10 km.

De asemenea, acesta invocă nulitatea procesului verbal de contravenţie, având în vedere că agentul constatator nu şi-a trecut numele şi prenumele în procesul verbal.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la termenul din 30.10.2009, petentul invocă de asemenea, ca motive de nulitate a procesului verbal următoarele: pe copia nr.2 a procesului verbal de contravenţie nu este trecut numele şi prenumele agentului constatator, acestea fiind trecute ulterior pe exemplarul procesului verbal depus de intimată o dată cu întâmpinarea; pe exemplarul 2 a procesului verbal nu există semnătura sa la înştiinţarea de plată, precum şi CNP-ul său, de aici rezultând faptul că acestea s-au trecut ulterior pe exemplarul rămas la intimată, iar semnătura sa de la înştiinţarea de plată a fost falsificată. în subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertisment.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata a solicitat instanţei menţinerea procesului verbal de contravenţie, care a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale. în fapt, se arată prin întâmpinare, petentul a fost surprins de aparatul RADAR circulând în loc. Măgireşti cu o viteză de 120 km/h, fiind sancţionat în conformitate cu dispoziţiile OUG 195/2002.De asemenea, se arată că motivul invocat de către petent privind lipsa de pe procesul verbal de contravenţie a numelui şi prenumelui agentului constatator este contrazis de chiar copia după originalul procesului verbal de contravenţie, depusă de intimată la dosarul cauzei.

în cauză a fost administrată proba cu înscrisuri depuse la dosarul cauzei: originalul exemplarului 2 al procesului verbal de contravenţie-depus de petent , xerocopie exemplarul I al procesului verbal de contravenţie , planşe foto, raport agent constatator, buletin de verificare metrologică, atestat agent Lupeş Lucian, registru de evidenţă a constatărilor privind depăşirea vitezei legale-înscrisuri depuse de intimată.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa constată următoarele:

Prin procesul-verbal seria CC nr. 3717086 din data de 12.07.2009 s-a reţinut că, la data de 12.07.2009 orele 20,22, petentul a condus autoturismul KIA , cu nr. de înmatriculare B-88-VXT, pe DN 2 G la intersecţia cu DJ 117 A, în interiorul localităţii Măgireşti, cu viteza de 120 km/h, viteză stabilită cu aparatul radar montat pe auto MAI 25482, faptă prevăzută de art.49 pct. 1 din OUG nr. 195/2002 , faptă pentru care i s-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 540 lei şi sancţiunea complementară a reţinerii permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, sancţiuni prevăzute de art. 102 alin 3 lit.e şi art. 111 lit. c din OUG nr. 195/2002.

Instanţa constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.l din O.G. nr. 2/2001, fiind înregistrată pe rolul instanţei la 21.07.2009.

i

In ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal seria CC nr. 3717086 din data de 12.07.2009, instanţa constată că acesta a fost încheiat cu respectarea cerinţelor legale prevăzute de art.16 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Astfel, procesul-verbal conţine data şi locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea. Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator şi de către petent, fiind astfel respectate şi dispoziţiile art. 19 din acelaşi act normativ.

In privinţa motivelor de nulitate ale procesului verbal de contravenţie, invocate de către petent, instanţa reţine următoarele:

în procesul verbal de contravenţie este menţionat numele şi prenumele agentului constatator, în persoana numitului Lupeş Lucian, agent principal în cadrai FDNE Comăneşti, iar aceste menţiuni se regăsesc atât în exemplarul 1 al procesului verbal de contravenţie, depus de către intimată la dosar, o dată cu întâmpinarea, cât şi în exemplarul 2 al acestui proces verbal depus atât în xerocopie cât şi în original, de către petent. Din acest punct de vedere,

motivul de nulitate privind lipsa numelui şi prenumelui agentului constatator nu poate fi reţinut de către instanţă.

Cel de-al doilea motiv de nulitate invocat de către petent priveşte faptul că pe exemplarul 2 a procesului verbal nu există semnătura sa la înştiinţarea de plată, precum şi CNP-ul său, de aici rezultând faptul că acestea s-au trecut ulterior pe exemplarul rămas la intimată, iar semnătura sa de la înştiinţarea de plată a fost falsificată.

Nici acest motiv nu poate fi reţinut de către instanţă ca fiind motiv de nulitate al procesului verbal întrucât completarea procesului verbal de contravenţie de către agentul constatator s-a făcut conform dispoziţiilor legale, respectiv conform Regulamentului din 4.10.2006 de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 180 alin 3 din Regulament: "Când contravenientul a fost sancţionat cu amendă, o dată cu copia procesului verbal-exemplarul 2-1 se va comunica şi înştiinţarea de plată". Din acest punct de vedere, exemplarul 2 al procesului verbal de contravenţie, conţinând şi înştiinţarea de plată a amenzii, a fost întocmit corect de către agentului constatator şi a fost înmânat contravenientului-după modelul din anexele la Regulament.

La agentul constatator a rămas exemplarul nr. 1 al procesului verbal de contravenţie, întocmit în conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi Regulament şi după modelul din anexele la Regulament, exemplar care conţine, aşa cum este şi normal, dovada de înmânare, sub semnătură, către contravenient a procesului verbal de contravenţie, conţinând şi înştiinţarea de plată. Semnătura de pe dovada de înmânare a procesului verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată este a contravenientului, afirmaţia acestuia că această semnătură a fost efectuată ulterior de către agentul constatator fiind nu numai neadevărată dar şi foarte gravă, contravenientul nefiind probabil conştient de gravitatea afirmaţiilor sale.

Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţa a constatat că, prin raportare la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului trebuie analizat, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reţinută în sarcina petentului reprezintă o „acuzaţie în materie penală", în sensul art.6 din CEDO.

In cauză, conducerea unui autoturism cu o viteză ce depăşeşte limita legală reprezintă o faptă contravenţională şi nu penală. De asemenea, tratamentul sancţionator s-a realizat prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 540 lei, 9 puncte amendă, care nu prezintă o severitate deosebită, dar şi prin reţinerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 zile, care reprezintă o sancţiune severă. Pe de altă parte, raţiunea urmărită de legiuitor în incriminarea unei astfel de fapte o reprezintă protejarea siguranţei pe dramurile publice. Totodată, fapta de conducere a autoturismului cu o viteză

ce depăşeşte cu mult viteza legală poate genera atât o stare de pericol pentru siguranţa pe drumurile publice cât şi consecinţe deosebit de grave (urmările pot consta de exemplu în producerea unui accident de circulaţie cu vătămarea corporală a participanţilor la trafic sau chiar decesul acestora). Astfel, prin raportare la sancţiunea aplicată şi la natura faptei, instanţa concluzionează că fapta reţinută în sarcina petentului reprezintă o „acuzaţie în materie penală".

Consecinţele calificării faptei drept „acuzaţie în materie penală" sunt: petentul se bucură de prezumţia de nevinovăţie iar sarcina probei incumbă autorităţilor statului.

Sarcina probei vitezei cu care a circulat contravenientul aparţinând organului constatator, instanţa constată că în speţă, această probă a fost pe deplin făcută în sensul în care, viteza cu care acesta a circulat a fost înregistrată cu un aparat radar omologat şi verificat metrologic-fila 14 dosar, de către agentul Lupeş Lucian, care a şi completat procesul verbal de contravenţie şi care este autorizat să desfăşoare activităţi în calitate de operator radar pentru aparatura montată în autovehicule din dotarea poliţiei, fila 15 dosar, la dosar sunt planşe fotografice din care se deduce cu claritate numărul de înmatriculare al autoturismului -filele 11,12 dosar.

Cu privire la susţinerea petentului că a fost oprit de echipajul de poliţie la intrarea în localitatea Tescani şi nu în loc. Măgireşti, instanţa reţine următoarele:

Dat fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancţionate este extrem de mare, Curtea europeană a reţinut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor privind sarcina probei ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenţii şi ar pune în sarcina autorităţilor ce aplică astfel de sancţiuni o povară excesivă şi nejustificată.

Aceasta presupune prin esenţă ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.

Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenţie, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi. Neadmiterea acestei prezumţii legale ar fi de natură să perturbe în mod grav funcţionarea autorităţilor statului făcând extrem de dificilă sancţionarea unor fapte antisociale extrem de numeroase. Astfel, instanţa constată că în privinţa locului încheierii procesului verbal de contravenţie, fiind o constatare cu propriile simţuri ale agentului constatator, operează prezumţia de legalitate şi temeinicie, petentul neproducând nici o dovadă contrară, motiv pentru care instanţa nu va reţine acest motiv de netemeinicie invocat de către petent.

Pe cale de consecinţă, instanţa apreciază că procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este temeinic întocmit, petentul facându-se vinovat de săvârşirea contravenţiei de reţinute în sarcina sa.

în ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunilor aplicate, instanţa constată că organul constatator a individualizat în mod corect sancţiunea. Astfel, conform art. 102 alin 3 lit c din OUG nr. 195/2002 pentru fapta contravenţională de a circula cu o viteză de peste 50 km/h mai mare decât cea admisă pe acel sector de drum sancţiunea principală este amenda contravenţională care se stabileşte în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor amendă aplicate conform clasei a IV-a de sancţiuni. In speţă, petentului i-a fost aplicată în mod corect o amendă de 540 lei, corespunzător numărului de 9 puncte amendă. Pedeapsa complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile a fost aplicată prin raportare la art. 111 lit.c din OUG nr. 195/2002 care prevede că sancţiunile complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege. Raportat la cele două criterii legale gravitatea faptei şi pericolul social, instanţa reţine că sancţiunile sunt proporţionale. Astfel, instanţa are în vedere că fapta de conducere cu o viteză ce depăşeşte cu 70 km/h limita admisă are o gravitate mare raportat la urmările care s-ar fi putut produce, prin fapta sa periclitând atât siguranţa sa şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge plângerea contravenţională formulată de petentul N.F.C.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea contravenţională formulată de petentul N.F.C. în contradictoriu cu intimatul IPJ.

Menţine procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria CC nr. 3717086 încheiat la data de 12.07.2009.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 30.10.2009