Lovire sau alte violente (art. 180 alin.(2) din codul penal). neaplicarea circumstantei legale a provocarii (art. 73 lit. b) din codul penal).

Sentinţă penală 407 din 10.02.2012


Prin sentinta penala  nr.  407 din data de 10.02.2012, pronuntata de Judecatoria Iaşi in dosarul penal nr. 2130/245/2011,  instanta a dispus condamnarea inculpatului I.V.V. pentru savarsirea infractiunii de „lovire  sau alte violente”,  prev. si ped. de art. 180 alin.(2)  din Codul penal,  la pedeapsa de 6  (sase) luni  închisoare,  cu suspendarea conditionata privind executarea pedepsei inchisorii (art. 81 din Codul penal). 

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, dat în dosarul penal nr. 3595/P/2010 la data de 03.01.2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I.V.V.,  pentru săvârşirea infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, prevăzută şi  pedepsita  de art. 180 alin. (2) din Codul penal. Prin actul de sesizare a instanţei s-a retinut, în esenţă,  că la data de 11.03.2010  inculpatul I.V.V. a lovit-o pe partea vătămată V.F.  cu un cuţit în zona cefei, cauzându-i astfel  acesteia din urma leziuni corporale care au necesitat pentru  vindecare  un numar de 11-13 zile îngrijiri medicale.

In urma probatoriilor administrate in cauza in cursul cercetarii judecatoresti, instanta  a retinut, în fapt ca,  la  data de 11.03.2010, în jurul orelor 17,00, inculpatul  I.V.V.  s-a întâlnit cu partea vătămată V.F.  la un bar din localitatea Tomeşti, judetul Iasi,  unde cei doi  au consumat împreuna, timp de aproximativ o oră, mai multe băuturi alcoolice.  În jurul orelor 18,00, inculpatul şi partea vătămată, însoţiţi de martorii  R.F.C. si L.I., s-au deplasat la locuinţa inculpatului, unde  toti au servit masa, in bucatarie. Acolo, inculpatul  şi partea vătămată au continuat să consume băuturi alcoolice, pâna când amândoi au ajuns  în stare avansată de ebrietate. Pe fondul consumului de alcool, inculpatul si partea vatamata  au început să joace skandenberg şi sa se  întreaca  amândoi,  cei doi  facând  si  pariuri. Angajati  în jocul  de skandenberg, inculpatul si partea vatamata au  câştigat şi pierdut fiecare  la jocul respectiv, până când între  aceştia  a izbucnit o ceartă. În aceste împrejurari, cei doi au început să-şi aducă injurii şi să se îmbrâncească reciproc, conditii  în care conflictul dintre  părti  a luat amploare.  În aceste împrejurari, partea  vatamata V.F.  l-a lovit cu palma peste cap pe inculpat, moment in care  inculpatul I.V.V. a pus mâna pe un cuţit aflat pe masa de bucătărie,  cu care a lovit-o apoi pe partea vătămată  V.F.  de două-trei ori în zona cefei, aceasta din urma cazând pe pardoseala din  bucatarie, sângerând. Sotia inculpatului a anuntat ambulanta, care a sosit  la fata locului.

Urmare a loviturilor aplicate de catre inculpatul I.V.V.,  partea vatamata V.F.  a suferit  leziuni corporale  (constatate initial prin certificat  medico-legal  si ulterior  prin expertiza medico-legala ce a fost efectuata in cauza in  cursul cercetarii judecatoresti)  care au necesitat pentru vindecare  un numar  de  11-13 zile de  îngrijiri  medicale,  leziunile prezentate de victima nefiind de natura  sa-i puna acesteia viata in primejdie.

Prin  declaratiile date  in fata organelor judiciare,  inculpatul I.V.V.  a sustinut ca a actionat in stare de provocare,  intrucat victima  a fost  cea  care l-a lovit prima cu palma. Inculpatul a solicitat  astfel retinerea  circumstantei  atenuante legale a  provocarii,  prevazuta de art. 73 lit.b) din Codul penal.

Instanta l-a condamnat pe inculpatul I.V.V. pentru savarsirea infractiunii de „lovire  sau alte violente”,  prev. si ped. de art. 180 alin.(2)  din Codul penal,  la pedeapsa de 6  (sase) luni  închisoare,  cu suspendarea conditionata privind executarea pedepsei inchisorii (art. 81 din Codul penal),  constatând ca in cauza  nu se poate retine  ca inculpatul  a comis fapta in stare de provocare, 

Pentru a se pronunta astfel, instanta a avut in vedere  ca, din probele administrate in cauza,  a rezultat  fara dubiu faptul ca inculpatul si partea vatamata, pe fondul consumului de alcool (partile fiind, la momentul incidentului,  amandoua in stare de ebrietate),  au inceput sa  se certe, sa se injure si chiar sa se imbrânceasca reciproc, motivat de faptul ca inculpatul  o „doborâse” de mai multe ori pe partea vatamata la jocul de skandenberg  pe care îl jucau cei doi. În aceste imprejurari, partea vatamata l-a lovit cu palma peste cap pe inculpat, moment in care  inculpatul I.V.V.  a pus mâna pe un cuţit aflat pe masa de bucătărie cu care a lovit-o apoi pe partea vătămată, de două-trei ori, în zona cefei. S-a aratat de catre instanta ca  fapta de lovire cu palma peste cap a unei persoane nu poate fi considerata o provocare de natura sa justifice o riposta disproportionata, constând in lovirea cu cutitul, de mai multe ori, intr-o zona vitala (in speta, in zona capului, a cefei) a  asa-zisului provocator.  Cu alte cuvinte, in speta data,  instanta a aratat ca inexistenta provocarii este atrasa  (si) de disproportia  evidenta intre fapta victimei si cea a inculpatului.  S-a aratat  in acest sens  ca,  pentru  a exista starea de provocare,  trebuie sa existe o anumita proportie intre actul provocator al victimei si riposta faptuitorului, in sensul de a nu exista o evidenta disproportie intre acestea (spre exemplu, intre o injurie sau insulta proferata sau o lovire cu palma aplicata de catre victima inculpatului si riposta inculpatului, care loveste victima cu cuţitul - instrument apt de a ucide - asa cum este cazul in speţă). O  injurie  sau chiar o lovire cu palma aplicata de catre victimă inculpatului, prin ea însăşi, nu este întodeauna de natura a crea faptuitorului o intensa tulburare care sa fie determinanta in declansarea agresiunii.  Pentru retinerea provocarii, este necesara o analiza concreta a starii psihice  in care s-a aflat inculpatul la momentul respectiv.

Or,  in speta data,  pe baza tuturor probelor administrate si imprejurarilor in  care s-au savârsit faptele - respectiv, cearta dintre  parti (amândoua aflate in stare de ebrietate), faptul ca acestea au inceput sa se injure si  apoi  sa se imbrânceasca  reciproc,  motivat de faptul ca  inculpatul  o „doborâse” de mai multe ori pe partea vatamata la jocul de skandenberg  pe care îl jucau cei doi -  instanta a apreciat ca inculpatul  I.V.V.  nu a actionat  sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate V.F., astfel incat  apararea  inculpatului  I.V.V.,  în sensul ca acesta ar fi comis fapta de agresiune îndreptata împotriva partii vatamate V.F.  in stare de provocare, a fost înlaturată  de  catre instanta.