Infractiunea prev. art.215 alin 1,2,3Cpen cu aplic. art. 41 alin. 2 Cpen

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. din 10.02.2008 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 2945/180/29.02.2008 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului VP  pentru săvârşirea infracţiunilor de: înşelăciune şi uz de fals prev. de art. 215 alin 1,2,3 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen şi art. 291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, cu aplic. art. 33 lit.a Cpen.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut la începutul lunii mai 2006 inculpatul a utilizat două adeverinţe de salariat false inducând în eroare BRD, încheind un contract pentru credit consum în sumă de 4639,48 lei, sumă ce a fost primită precum şi un al doilea contract de creditare pentru suma de 1780 lei sumă ce nu a mai fost primită, fiind prins în flagrant.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul legal citat nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiat în conformitate cu dispoziţiile art 323 CPPşi art 69-74 Cprpen.

Potrivit art 326 Cprpen , partea vătămată BRD s-a constituit parte civilă cu suma de 5160,59 lei reprezentând creditul la care s-a adăugat dobânda. 

Instanţa a procedat la audierea martorilor BJ,MC,… declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizînd întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul nu a lucrat niciodată în baza unui contract de muncă.

Pentru a procura bani a hotărât să inducă în eroare reprezentanţii instituţiilor bancare care acordau credite de consum, prezentînd adeverinţe de salariat false.

În baza acestor credite urma să cumpere bunuri de la societăţi care vindeau cu plata în rate şi să le valorifice imediat la un preţ inferior.

Astfel, CD i-a întocmit în fals adeverinţa de salariat nr.35/08.05.2006, din care rezultă că inculpatul este salariat al SC ….., cu un salariu lunar de 730 lei.

La data de 08.05.2006, inculpatul s-a deplasat la sediul SC „Saturn”  şi prezentînd adeverinţa falsă a încheiat contractul de credit cu BRD pentru un credit de 4639,48 lei destinat achiziţionării de produse electronice de la SC Saturn .

Contractul a fost întocmit de către martorul MA, vânzător gestionar la magazin, care i-a pus la dispoziţie inculaptului bunurile solicitate, întocmindu-se factură.

Prin rechizitoriul nr…..2007, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău, a fost trimis în judecată inculpatul CD pentru comiterea infracţiunilor prev. şi ped. de art.26 C.P. rap. la art.215 al.1,2 C.P. şi art.290 C.p., pentru faptele lui VP, dispunîndu-se disjungerea cauzei.

Tot prin intermediul altei persoane a căror identitate nu a fost stabilită, inculpatul a obţinut adeverinţa de salariat falsă nr.2/3.05.2006, din care rezulta că este salariat la „Magi” cu un salariu lunar de 580 lei.

Această adeverinţă a prezentat-o la magazinul”Jump” unde s-a încheiat contractul de creditare nr…..din 10.05.1986 cu BRD , pentru un credit de 1780 lei destinat cumpărării unui telefon mobil marca Nokia. Contractul a fost întocmit de către martora LM.

Cele două contracte de creditare au ajuns la sediul băncii în Bucureşti, unde s-a observat că inculpatul lucrează în acelaşi timp, pe bază de contract de muncă, la două societăţi diferite.

Au fost anunţaţi reprezentanţii „Jump, astfel că la data de 11.05.2006, cînd inculpatul se afla în magazin să ridice bunurile a fost surprins în flagrant de către poliţie .

La aceeasi dată inculpatul a scris personal o declaraţie în care a recunoscut faptele,Ulterior nu a mai putut fi audiat întrucît a părăsit ţara.

În drept, faptele  inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune şi uz de fals prev. de art. 215 alin 1,2,3 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen şi art. 291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, cu aplic. art. 33 lit.a Cpen.

În ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului în cauză rezultă că aceasta a existat sub forma intenţiei directe întrucât acesta a prevăzut rezultatul socialemente periculos şi a urmărit producerea acestuia.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului instanţa va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul ridicat de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta,  urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce, valoarea prejudiciului..

Instanţa va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, împrejurari in temeiul carora instanţa va aplica  pedepse orientate spre minimul special.

În consecinţă, instanţa în baza art.215 alin 1,2,3Cpen cu aplic. art. 41 alin. 2 Cpen , va condamna inculpatul la pedeapsa de  3 ani închisoare,

În baza art.291 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen, va condamna inculpatul  la trei  pedepse de 1(un) an  închisoare.

În baza art. 33 lit.a Cpen şi art. 34 lit.b Cpen inculpatul va  execut pedeapsa cea mai grea, de 3 ani  închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 861 Cpen va  dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei  sub supraveghere  pe o durată de 6  ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realiza şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.Această dispoziţie legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menţionate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea cu detenţiunea pe viaţă şi că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durata executării pedepsei principale. În consecinţă, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiţionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii,, în condiţiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată sub supraveghere.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată sub supraveghere , însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată sub supraveghere.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărâtea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală,n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , acesasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Asfel, circumstanţele  personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din  Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului dreptule prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării sub supraveghere  a executării pedepsei principale.

Va dispune încredinţarea supravegherii inculpatului pe durata termenului de încercare Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău  şi va obliga inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art.863 Cod penal şi anume:

- să se prezinte în prima zi lucrătoare a fiecărei luni ,la ora 1200 la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu ,reşedinţă sau locuinţă

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii cu privire la mijloacele sale de existenţă.

Sub aspectul laturii civile:

Partea vătămată BRD s-a constituit parte civilă cu suma de 5160,59 lei reprezentând creditul la care s-a adăugat dobânda. 

Din înscrisurile de la filele: 63-69 rezultă prejudicial a fost recuperate parţial fiind achitate mai multe rate însumând 2110 lei de către mama , rămânând de recuperat suma de 3050,59 lei.

Instanţa constată că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv: există faptă ilicită (infracţiunea), există prejudiciu cert şi nereparat aşa cum s-a reţinut în considerentele expuse anterior , există raport de cauzalitate între faptă şi prejudicii şi există vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe.

Pentru considerentele expuse anterior, instanţa în baza art. 14 şi 346 alin 1 Cprpen şi art. 998 Cciv va obliga inculpatul la plata sumei de 3050,59  lei către partea civilă BRD

În baza art. art. 348 Cprpen va  anula  ca fiind false adeverinţele de salariat.

În baza art.191 al.1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul la plata sumei de 1500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare