Individualizarea necorespunzatoare a amenzii cu caracter administrativ aplicata de catre instanta de fond

Sentinţă penală 279 din 12.06.2009


Drept Penal: Individualizarea necorespunzatoare a amenzii cu caracter

administrativ aplicata de catre instanta de fond.

Dosar nr  12216/233/2007

Prin decizia penală nr. 279/ 12.06.2009 a  T r i b u n a l u l ui  Galati

S-a hotarat:

Admite apelul promovat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ  JUDECĂTORIA GALAŢI  -

împotriva sentinţei penale nr 1633/06.X.2008, pronunţată de Judecătoria Galaţi (dosar

12216/233/2007).

Desfiinţează în parte  sentinţa penală apelată mai sus menţionată şi, în rejudecare,

majorează  cuantumul amenzii administrative aplicate inculpatului R M E- -în temeiul  art 91 

litera c Cod penal raportat la  art 181 alin 3 Cod penal  de la 200 lei la 500 lei.

Menţine celelalte dispoziţii ale  sentinţei penale  apelate.

În conformitate cu disp. art 192 alin 3 Cod procedură penală  cheltuielile judiciare în

apel rămân  în sarcina statului.

In motivarea deciziei  s-au retinut urmatoarele:

Prin sentinţa penală  nr 1633/06.10.2008, pronunţată de Judecătoria Galaţi în dosar 

12216/233/2007, în temeiul  art 11 pct 2 litera a în referire la  art 10  litera b indice 1 Cod

procedură penală a fost  achitat inculpatul R M E  pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art

290 Cod penal.

În temeiul  art 18 indice 1 alin 3 Cod penal , în referire la  art 91 litera c Cod penal i-a 

fost aplicată  inculpatului R M E  o amendă  administrativă în cuantum de 200 lei.

În temeiul art 192 alin 1 pct 1  litera d Cod procedură penală  a fost  obligat 

inculpatul la plata  sumei  de 200 lei cu titlu de cheltuieli  judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre  instanţa de fond a reţinut următoarele:

În cursul anului 1992 martora P A a înfiinţat S.C. M S.R.L. Galaţi, având ca asociaţi

pe martorii R P M, fiica sa, şi J M, nepot.

În cursul anului 1996 martora R P M s-a retras din societate, însă la solicitarea mamei

sale care nu se mai putea ocupa de administrarea societăţii s-a implicat în administrarea

acesteia, fără a avea o împuternicire în acest sens şi a luat asupra sa ştampila  şi toate actele

contabile ale societăţii.

Din declaraţiile martorilor P A, R P M şi J M (atât cele date in cursul urmăririi penale

cât şi în faţa instanţei de judecată) reiese faptul că martora R era ajutată în desfăşurarea

activităţilor societăţii de soţul acesteia, inculpatul R M E deşi nu exista nici un raport juridic

între acesta şi societate.

Din declaraţiile martorilor P A şi J M reiese că în cursul anului 2004, la propunerea

inculpatului, martora P A a demarat procedura  de extindere a obiectului de activitate a S.C.

M S.R.L. incluzând activităţi de amenajări exterioare, activităţi de care urmau să se ocupe

inculpatul şi martorul G L.

În acest scop, inculpatul a propus achiziţionarea unor telefoane mobile, lucru

acceptat de martora R P M,  în contul S.C. M S.R.L.

Inculpatul a ales una din ofertele de telefonie mobilă şi a completat la rubricile

existente un formular tip de împuternicire primit de la S.C. T S.A., din care rezultă că P A, în

calitate de administrator al S.C. M S.R.L. Galaţi îl împuteniceşte să încheie contracte şi să

reprezinte societatea în relaţia cu S.C. T S.A.

Pe împuternicire este aplicată ştampila societăţii, însă subscrierea nu aparţine nici

martorei P A, în calitate de administrator al S.C. M S.R.L. şi nici inculpatului, astfel cum s-a

stabilit în urma efectuării constatării tehnico-ştiinţifice grafoscopice.

Audiat fiind cu respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale, inculpatul a

recunoscut că a semnat  şi ştampilat cererea de abonament, în numele S.C. M S.R.L., cerere

în baza căreia a fost încheiat contractul de abonament, inculpatul ridicând patru telefoane

mobile, achitate cu suma de 462,4  lei, sumă ce provenea de la inculpat, situaţie cunoscită şi

acceptată atât de soţia sa, martora R P cât şi de martora P A.

Din declaraţia inculpatului R M E coroborată cu declaraţia martorului G L, reiese că

ulterior achiziţionării telefoanelor, cei doi s-au deplasat la domiciliul inculpatului unde se afla

şi martora R P M. Un telefon a fost înmânat martorului G L, unul a rămas la inculpat, unul a

fost dat martorei R P iar cel de al patrulea telefon a revenit fiului martorei.

Chitanţa doveditoare a achiziţionării celor  patru telefoane a fost înregistrată în

registrul de casă la data de 24.06.2004 la rubrica plăţi, înregistrare efectuată de către martora

R P M, cea care avea evidenţa contabilă a societăţii, aspect care dovedeşte odată în plus

faptul aceasta că avea cunoştinţă şi acceptase achiziţionarea telefoanelor pe numele societăţii.

 Din coroborarea probelor mai sus analizate reiese că într-adevăr inculpatul a

completat împuternicirea dată pe seama S.C. M S.R.L. şi a folosit-o în scopul incheierii

contractului de prestări servicii de telefonie mobilă cu S.C. T S.A., achiziţionând în contul

societăţii  4 telefoane mobile, faptă care, în drept, întruneşte elementele constitutive ale

infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal.

Faţă de conţinutul concret al faptei, astfel cum a fost reţinută, instanţa a apreciat  că

inculpatul a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege  iar fapta sa  este lipsită în mod

vădit de importanţă, astfel că nu prezintă gradul de pericol social al unei infractiuni.

Împotriva  sentinţei penale mai sus menţionate  în termen legal a declarat apel

Parchetul  de pe lângă Judecătoria Galaţi criticând-o  ca netemeinică.

În motivarea apelului s-a susţinut că  în mod greşit  a apreciat prima instanţă  că 

fapta  reţinută  în sarcina inculpatului nu prezintă gradul  de pericol social  concret al unei

infracţiuni  având în vedere  condiţiile  în care  a  fost săvârşită, conduita oscilantă a

inculpatului  şi împrejurarea  că a mai fost  condamnat anterior  pentru  săvârşirea 

infracţiunii prev. de art 180 alin 1 indice 1  Cod penal.

Verificând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de Parchetul de  pe

lângă Judecătoria Galaţi şi cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept conform  art 371 alin

2 Cod procedură penală, Tribunalul  constată  următoarele:

Pe baza  analizei tuturor probelor administrate  în cauză, în cursul urmăririi penale şi

în faza cercetării judecătoreşti , instanţa de  fond a stabilit  în mod corect  situaţia de fapt şi

vinovăţia  inculpatului R M E.

În acest sens au fost avute în vedere plângerea formulată de numita P A cererea

abonament serviciu Z, împuternicire, factură şi avizul de însoţire a mărfii, notificarea  şi

formularul de reziliere, raportul  de constatare tehnico-ştiinţifică, declaraţiile martorilor P A,

R P M, G L, declaraţiile inculpatului.

Din coroborarea probelor mai sus indicate  rezultă că inculpatul R M E a completat 

împuternicirea  dată  pe seama SC M SRL  şi a folosit-o  în scopul încheierii contractului de

prestări servicii de telefoane mobile  cu SC T SA achiziţionând în contul societăţii patru

telefoane mobile.

Având în vedere, în primul rând , modalitatea şi împrejurările  concrete în care a fost

comisă fapta, apreciem că în mod judicios a reţinut prima instanţă  că aceasta nu prezintă

gradul de pericol  social al unei infracţiuni.

Potrivit art. 18 ind. 1 alin. 2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol

social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de

împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce

precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.

Astfel, inculpatul a săvârşit infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în

condiţiile atât martora P A, administrator al S.C. M S.R.L. cât şi martora R P M, fiica acesteia

care se ocupa efectiv împreună cu inculpatul de societate, acceptaseră lărgirea obiectului de

activitate al societăţii cu activitatea de amenajări interioare pe care inculpatul urma să o

desfăşoare în contul societăţii împreună cu martorul G L.

Achiziţionarea celor patru telefoane mobile s-a făcut în considerarea acestei activităţi,

martora R P M şi fiul acesteia beneficiind de 2 aparate dintre cele 4 telefoane achiziţionate,

operaţiunea a fost înregistrată de martora R P în evidenţa contabilă a societăţii, astfel că  este

cert că inculpatul a acţionat cu acordul acesteia.

Nu este de neglijat faptul că plângerea penală formulată la data de 19.10.2005 de

către martora P A împotriva inculpatului s-a făcut pe fondul conflictelor de familie existente

între inculpat şi martora R P (fiica martorei P A), dovada fiind procesul penal iniţia de

aceasta împotriva inculpatului şi finalizat prin sentinţa penală nr. 2622/16.11.2006 a

Judecătoriei Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 71/R/2007 a Tribunalului Galaţi.

Nu în ultimul rând, Tribunalul  are în vedere urmarea produsă prin fapta inculpatului

(se va reţine faptul că preţul celor patru telefoane nu a fost suportat de S.C. M S.R.L., deşi la

rubrica cheltuieli în evidenţa contabilă este evidenţiat, ci de inculpat, iar contravaloarea

facturilor fiscale emise către S.C. M S.R.L. aferente perioadei septembrie 2004 – mai 2005 a

fost suportata de martorul G L) precum şi persoana şi conduita inculpatului care nu este

recidivist şi a avut în cursul procesului penal o atitudine cooperantă şi sinceră.

Totuşi, raportat la natura şi modalitatea în care a fost reţinută fapta, la  consecinţele

ce s-au produs, apreciem  că amenda administrativă a fost stabilită  într-un cuantum

neîndestulător  pentru  îndreptarea conduitei inculpatului, astfel  încât se va dispune

majorarea  acesteia.