Admite acţiunea formulată de reclamantă

Admite acţiunea formulată de reclamantă.

I. Expunerea cererii de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată sub numărul de mai sus reclamanta T.V.  în calitate de reprezentantă a fiicei sale minore T.D.L. născută la ….a chemat în judecată pe pârâtul C.D.  solicitând instanţei să constate că pârâtul este tatăl minorei, să încuviinţeze ca minora să poarte numele acestuia, să dispună obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei de la data introducerii acţiunii şi până la majoratul acesteia în raport de veniturile realizate. Cu cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din 05.10.2010 reclamanta şi-a completat acţiunea solicitând încredinţarea către ea a minorei spre creştere şi educare.

La termenul de judecată  din 15.06.2010  reclamanta a renunţat la  judecată cu privire la  capătul  de cerere  privind  preluarea  de către  minoră a numelui  pârâtului, solicitând instanţei  să  dispună  ca minora  să-şi  păstreze  numele  ei, acela  de „T…..”.

În fapt, reclamanta arată că a  convieţuit  cu pârâtul  din 2005  până  în primăvara  anului 2009 la domiciliul ei , în toată  această perioadă cei  doi comportându-se  ca un adevărat  cuplu în sensul  că  s-au gospodărit  împreună şi au avut  relaţii intime. Cu toate că  nu demaraseră încă formalităţile pentru încheierea căsătoriei,  la propunerea pârâtului, au hotărât  să-şi consolideze relaţia de cuplu prin conceperea unui copil. La scurt timp după  ce a  rămas  însărcinată  însă  relaţia  dintre  ei  a  început  să se  erodeze  fără vreun  motiv  întemeiat pentru  ca  în  final  pârâtul  să părăsească  domiciliul unde ei doi  locuiau  împreună. De atunci  şi  până  la  naşterea  minorei pârâtul a revenit de  mai  multe ori  la domiciliul ei  în speranţa  unei împăcări  şi  rămânea aici  timp de câteva  zile  după  care pleca  fără  să-i explice  unde. După  ce a  născut-o  pe  minoră  l-a  anunţat  pe  pârât  însă  acesta deşi a  fost  de acord  să  îi  plătească pensie de întreţinere  nu a  consimţit să se prezinte la serviciul stării civile  pentru a  o recunoaşte. Pârâtul nu a justificat acest comportament al său însă  ea,  reclamanta, a aflat  că avea o relaţie  cu o altă femeie şi presupune că acesta  este  motivul refuzului  său de o  recunoaşte pe  minoră. Mai precizează  că  în  prezent  pârâtul este angajat  în calitate  de  ofiţer  la UM ….  din municipiul B…..

În drept,  reclamanta invocă disp. art. 56, 59, 60, 61  şi 89  C. fam..

II. Expunerea poziţiei pârâtului faţă de acţiune. În faţa Judecătoriei  Bistriţa,  instanţa  iniţial sesizată, legal  citat,  pârâtul nu s-a prezentat, dar  prin  înscrisul depus la dosar a arătat  faptul  că  locuieşte  în oraşul  B….. şi  că doreşte să  fie  citat la această adresă  în continuare.

În faţa Judecătoriei  Beclean,  instanţa  în favoarea căreia Judecătoria  Bistriţa  şi-a  declinat competenţa,  la  termenul de judecată  din 15.03.2011 pârâtul a  declarat  că  nu  recunoaşte  că  ar  fi tatăl  minorei  T.D.L. şi  în consecinţă  nu este  de  acord  cu admiterea  acţiunii reclamantei.

La  termenul de judecată  din 12.04.2011 însă, prin  interogatoriu, pârâtul a recunoscut  că  el  este  tatăl  minorei T.D.L. şi  este  de acord să  fie  obligat  la  plata pensiei de întreţinere  potrivit legii  în favoarea  acesteia.

Prin  înscris depus la  dosarul cauzei  pentru termenul din 10.05.2011  pârâtul a solicitat ca la stabilirea pensiei în favoarea  minorei  instanţa să aibă  în vedere faptul  că  mai are doi copii  minori  în întreţinere.

III. Referiri la  circuitul dosarului. Cauza a fost  iniţial  înregistrată  la  Judecătoria Bistriţa  sub nr. 11227/190/2009, care prin  SC 1112010  şi-a  declinat competenţa  în favoarea  Judecătoriei  Beclean, cauza  fiind înregistrată la această  din urmă  instanţă  sub nr. 696/186/2010.

IV. Situaţia de fapt reţinută de instanţă. Din certificatul de naştere al minorei T.D.L. depus la dosarul cauzei (f. 5) rezultă că aceasta s-a născut pe data de ……. şi că este fiica reclamantei, în acest act nefiind menţionat numele şi prenumele tatălui. 

Prin interogatoriu (f. 52) pârâtul a recunoscut că este tatăl minorei T.D.L. că este de acord cu încredinţarea către reclamantă a minorei spre creştere şi educare şi este de acord la plata pensiei de întreţinere în favoarea acesteia, potrivit legii.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (f……) rezultă faptul că în perioada timpului legal al concepţiei, ……… reclamanta T.V. şi pârâtul C.D. au locuit împreună în municipiul Bistriţa, în casa părinţilor reclamantei, că pârâtul a aflat despre naşterea minorei D.L. şi nu a negat că ar fi tatăl acesteia, iar la un moment dat, chiar s-a oferit să plătească pensie de întreţinere în favoarea acesteia.

Din ancheta socială efectuată în cauză de către Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei (f. ..) rezultă că reclamanta dispune de condiţiile materiale şi prezintă garanţiile morale necesare în vederea creşterii şi educării minorei.

Din adresa nr. 1493/08.04.2011 a UM ……. (f. …), instituţia la care este angajat pârâtul, rezultă o medie a veniturilor lunare ale acestuia pe ultimele 6 luni de ………… şi, potrivit certificatelor de naştere depuse la dosarul cauzei, instanţa reţine de asemenea că pârâtul mai are doi copii în întreţinere, C.I.A. şi CC.D.S. (f. ….), aspect de care va ţine seama la stabilirea pensiei de întreţinere.

Prin înscris depus la dosarul cauzei pentru termenul de judecată din 10.05.2011 (f. 57) pârâtul a arătata că este de acord să fie obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei, de la data pronunţării hotărârii.

V. Motivarea soluţiei în drept. Conform art. 56 C. fam, filiaţia faţă de tată se stabileşte, în afară de cazurile prevăzute în art. 53, prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească.

Conform art. 57 C. fam, copilul conceput şi născut în afară de căsătorie poate fi recunoscut de către tatăl său; după moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai dacă a lăsat descendenţi fireşti. Recunoaşterea se face prin declaraţie făcută la serviciul de stare civilă, fie odată cu înregistrarea naşterii, fie după această dată; recunoaşterea poate fi făcută şi prin înscris autentic sau prin testament. Recunoaşterea, chiar făcută prin testament, nu se poate revoca.

Conform art. 59 C. fam, acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal. Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului; ei pot continua acţiunea pornită de acesta. Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată.

Conform art. 60 C. fam, acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei poate fi pornită de mamă într-un termen de un an de la naşterea copilului.

Conform art. 86 C. fam, între părinţi şi copii există obligaţia legală de întreţinere, iar descendentul, cât timp este minor, are drept la întreţinere, oricare ar fi pricina nevoii în care el se află. Conforma art. 94, când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Conform art. 274 C. pr. civ., partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Conform art. 275 C. pr. civ., pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată.

Cu privire la solicitarea pârâtului de a fi obligat la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorei de la data pronunţării hotărârii, instanţa arată că hotărârea de stabilire a paternităţii copilului din afara căsătoriei produce efecte retroactive, până la naşterea copilului, astfel că în această perioadă copilul este considerat ca fiind al tatălui stabilit prin respectiva hotărâre. Drept urmare, în speţă, obligaţia de întreţinere revine pârâtului pe parcursul întregii perioade menţionate mai sus, dar va fi acordată de instanţă doar de la data introducerii acţiunii, dată la care întreţinerea a fost solicitată, în acest sens stabilindu-se şi prin Decizia de îndrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 19/23.12.1965.

Având în vedere starea de fapt prezentată şi textele de lege pertinente, instanţa reţine că pârâtul este tatăl minorei T.D.L. şi va fi obligat la plata în favoarea acesteia a unei pensii lunare de ? din venitul lunar care, mai departe, urmează a fi împărţit la 3, numărul copiilor în întreţinere, rezultând pentru minora T.D.L…… pe care pârâtul va fi obligat să o plătească acesteia lunar, de la data introducerii acţiunii, …...

Va dispune totodată încredinţarea către reclamantă a minorei spre creştere şi educare şi va recunoaşte pârâtului dreptul de avea legături personale cu minora, la domiciliul reclamantei, de două ori pe lună, în a 2-a şi a 4-a duminică din lună.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta T.V., în calitate de reprezentantă a fiicei sale minore T.D.L., împotriva pârâtului C.D.

1. Constată că pârâtul este tatăl minorei T.D.L. născută pe data de ……….. în mun. …., judeţul ….. având CNP ……………;

2. Dispune ca minora să rămână  cu numele înscris  în actul de naştere, acela  de  „T………….”;

3. Dispune încredinţarea către reclamantă a minorei T.D.L. spre creştere şi educare;

4. Obligă pârâtul la plata unei pensii lunare de întreţinere de………. lei în favoarea minorei  T.D.L., născută pe data de ………….., începând cu data introducerii acţiunii,……., până la data la care va deveni majoră sau până la terminarea studiilor, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 10 mai 2011.

Domenii speta

Spete similare