Fond funciar

INSTANTA

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei B sub nr. /19.09.2011, reclamanta S.C. G SRL a chemat in judecata pe paratii G G C, Comisia locala a com. I, Comisia locala a com. T si Comisia judeteana V de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, solicitand instantei sa constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 2097 din 14.06.2004, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea in fapt a cererii reclamantul a aratat ca prin titlul de proprietate contestat s-a reconstituit dreptul de proprietate lui G G C, G S L siG D D pentru suprafata totala de 11 ha teren cu livada pe teritoriul com. T, jud. V, in tarlaua 60, parcela 3, punctul toponimic ,,Livada”. A mai aratat ca titularii G S si G D D au decedat si ca urmeaza sa fie citati mostenitorii acestora, atunci cand se vor face precizari cu privire la existenta lor. Reclamanta a precizat motivele de nulitate a titlului contestat: faptul ca, desi la data eliberarii titlului, G S L era decedata, a fost inscrisa in acest titlu; ca desi mostenitorii fostului proprietar al terenului au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pe raza com. I, iar prin sentinta civila nr. 7641 din 05.11.2001 Judecatoria B a dispus reconstituirea dreptului de proprietate  dupa autorul G L, pe raza aceleiasi localitati, reconstituirea s-a facut pe raza com. T, pe un amplasament ce nu corespunde cu cel initial, incalcandu-se astfel hotararea judecatoreasca si dispozitiile legale (fara a indica dispozitiile legale incalcate). De asemenea, s-a invocat nerespectarea procedurii legale de predare a terenului catre Comisia locala I sau T, pentru terenul in litigiu, care se afla in administrarea ADS, iar comisiile locale au incalcat dispozitiile legale referitoare la competenta. Suprafata de teren in litigiu era prevazuta cu investitii si plantatii de pomi fructiferi, achizitionate legal prin adjudecare de catre reclamanta. Reclamanta a precizat ca in aceeasi zona in care se afla terenul in litigiu, a concesionat teren de la ADS.

Cererea nu a fost motivata in drept.

Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru, conform dispozitiilor art. 42 din Legea nr.1/2000, astfel cum a fost  completata si modificata prin Legea nr.247/2005.

Paratul G G C, in nume propriu si pentru G S L (despre care a aratat ca traieste), a formulat intampinare, in care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, raportat la cauza ce a facut obiectul dosarului nr. 957/189/2008, solutionat irevocabil prin decizia civila nr. 1337/R din 22.10.2009 a Tribunalului V. In motivare, paratul arata ca in respectiva cauza reclamanta a solicitat anularea aceluiasi titlu, cererea fiind respinsa irevocabil. A mai invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, motivat de faptul ca reclamanta nu face dovada ca detine livada de pe terenul in litigiu.

Pe fondul cauzei, paratul a aratat in intampinare ca titlul sau este legal, fiind indreptatit la terenul in litigiu, ca terenul autorului sau a fost situat pe raza com. Pogonesti, aflata intre localitatile I si T, iar reconstituirea s-a facut pe raza com. T, deoarece, asa cum s-a retinut prin sentinta civila nr. 1628 din 29.05.2009 a Judecatoriei B, in loc. I nu a mai fost teren disponibil,fiind aplicabile dispozitiile art. 3 alin.3 din Legea nr. 1/2000 modificata.  Paratul a mai aratat ca terenul atribuit lui nu a fost administrat de ADS si reclamanta nu a facut dovada ca pe acest teren exista livada achizitionata de ea prin actul de adjudecare.

Pe cale reconventionala, paratul a solicitat, in nume propriu si pentru G S, obligarea reclamantei la plata de despagubiri morale in valoare de cate 5000 lei pentru fiecare dintre parati, pentru promovarea acestei actiuni sicanatoare, pe temeiul art. 723 Cod procedura civila. A mai solicitat acordarea de despagubiri materiale in valoare de 5000 lei reprezentand penalitati de intarziere pentru sumele ce trebuie sa le primeasca cu titlu de despagubiri stabilite in dosarul nr. 01841/189/2008.

Prin precizarile ulterioare, facute pe parcursul procesului, reclamanta si-a extins actiunea cu privire la paratii G S si mostenitorii defunctului G D D,  G D si G C.

Prin intampinarea depusa de reclamanta la cererea reconventionala, reclamanta a solicitat respingerea exceptiilor invocate de parat, cu motivarea, pentru exceptia autoritatii de lucru judecat, ca nu exista tripla identitate de obiect, parti si cauza. A mai aratat ca a adjudecat livada de pe terenul inscris in titlul contestat si ca a facut investitii folosind fonduri SAPARD, aceste investitii fiind protejate pe o perioada de 5 ani. Anterior, a concesionat acest teren de la ADS. Nu exista un protocol incheiat intre ADS si Comisia locala I pentru predarea terenului in litigiu si nu poate fi primita ideea ca reclamanta ocupa ilegal terenul.

La solicitarea instantei, Comisia locala I a depus precizari si documentatia ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat (filele 169 – 195).

Instanta a prorogat solutionarea exceptiilor invocate pana la sosirea raspunsurilor solicitate de la comisiile de fond funciar implicate in procedura de reconstituire.

A fost administrata proba cu inscrisuri.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

I. Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat.

Potrivit dispozitiilor art. 163 Cod procedura civila,  ,,Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.

Aceasta exceptie se va putea ridica de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fond.”, iar art. 166 prevede ca aceasta exceptie judecat se poate ridica, de parti sau de judecator, chiar inaintea instantelor de recurs.

Fata de prevederile legale mentionate si hotararile pronuntate in dosarul nr. 957/189/2008 –sentinta civila nr. 1628 pronuntata la data de 29.05.2008 de Judecatoria B si decizia civila nr. 1337/R din 22.10.2008 pronuntata de Tribunalul V in recursul impotriva sentintei mentionate – instanta constata ca opereaza o prezumtie de autoritate de lucru judecat cu privire la situatia de fapt retinuta de instante. Astfel, in legatura cu parte dintre motivele de nulitate invocate in prezenta cauza, respectiv: cel referitor la neavizarea documentatiei premergatoare titlului de proprietate, de catre ADS, retinandu-se ca aceasta nu atrage nulitatea titlului; motivul referitor la neincheierea unui protocol de predare – primire intre ADS si Comisia locala I cu privire la terenul in litigiu, acesta facand parte din proprietatea privata a statului, Tribunalul V a retinut prin decizia civila nr. 1337/R din 22.10.2008, ca nerespectarea dispozitiilor legale speciale referitoare la eliberarea titlului, dar acestea nu prevad nulitatea titlului contestat, aceasta sanctiune intervenind doar in cazurile speciale prevazute de art. III din Legea nr. 169/1997. S-a mai retinut, de asemenea, ca paratii nu sunt vinovati de nerespectarea de catre cele doua comisii, I si judeteana, pentru a fi privati de dreptul lor de proprietate asupra terenului respectiv.

In speta exista doar identitate de obiect, dar nu exista identitate de parti si de cauza, avand in vedere ca in prima cauza nulitatea aceluiasi titlu era ceruta de ADS. De asemenea, in prezent se invoca si alte motive de nulitate: faptul ca, desi la data eliberarii titlului, G S L era decedata, a fost inscrisa in acest titlu  si faptul ca suprafata de teren in litigiu era prevazuta cu investitii si plantatii de pomi fructiferi, achizitionate legal prin adjudecare de catre reclamanta. A mai invocat faptul ca in aceeasi zona in care se afla terenul in litigiu, a concesionat teren de la ADS.

Prezumtia puterii de lucru judecat, ce trebuie retinuta in prezenta cauza, este una dintre cele doua manifestari ale autoritatii de lucru judecat, cealalta fiind exceptia procesuala ce impiedica o noua judecata, conform art. 163 Cod procedura civila. Prezumtia puterii de lucru judecat este un mijloc de proba, de natura a demonstra ceva in legatura cu raporturile juridice existente intre parti (art. 1200 pct.4, art. 1202 alin. 2 Cod civil).  .

Spre deosebire de exceptia procesuala, care corespunde unui efect negativ, extinctiv, care impiedica a doua judecata si  presupune tripla identitate de elemente prevazuta de art. 1201 C.civ. (obiect, parti si cauza), in cazul in care efectul important al hotararii se manifesta pozitiv, demonstrand modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, nu exista posibilitatea de a se statua in alt mod. .

Legea prevede o limitare cu privire la prezumtiile de fapt, la cazurile in care este admisibila o proba, astfel incat nici o proba contrarie nu poate fi admisa, nici chiar marturisirea (art.1202 Cod civil).

Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune  intr-un al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei asigura, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti.

In acest sens s-a pronuntat Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala, in decizia civila nr. 995 din 4 februarie 2009.  Instanta suprema a statuat ca prezumtia autoritatii de lucru judecat interzice readucerea in fata instantelor a chestiunii litigioase deja rezolvate si nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art.  6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justitie nu este unul absolut, el poate cunoaste limitari ce decurg din aplicarea altor principii.

Pentru aceste motive, instanta va respinge exceptia autoritatii de lucru judecat.

In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active, de asemenea, nu este intemeiata, deoarece din inscrisurile depuse si din considerentele celor doua hotarari pronuntate in dosarul nr. X/189/2008, rezulta ca reclamanta a adjudecat la o licitatie publica efectuata in procedura falimentului SC Pomicola SA B, o livada ce exista pe terenul cuprins in titlul de proprietate contestat in aceasta cauza, identificata in raportul de expertiza intocmit in dosarul nr. X/189/2008, avand ca obiect revendicare si solutionat irevocabil prin decizia civila nr. X din 08.11.2011 a Tribunalului V (filele  334 – 346 ds.)

Din hotararile pronuntate in cauza mentionata se retine ca livada achizitionata de reclamanta nu mai exista, insa aceasta invoca faptul ca a efectuat investitii si prin aceasta isi justifica in speta interesul si calitatea procesuala de a promova aceasta actiune.

Pentru acest motiv, va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active.

II. Asupra fondului cauzei.

1. Cererea principala.

Desi nu a fost retinuta exceptia autoritatii de lucru judecat, in schimb, instanta retine ca in speta opereaza prezumtia de lucru judecat (prezumtie legala absoluta) cu privire la o anumita situatie de fapt, prezumtie analizata mai sus.

Conform prevederilor art. III alin.1 din Legea nr. 169/1997, nulitatea opereaza doar in cazul incalcarii unor dispozitii legale in vigoare in momentul emiterii actului, indiferent daca ulterior emiterii acestuia, au intervenit modificari ale acelor dispozitii legale, potrivit art. II din acelasi act normativ.

Legalitatea acestui titlu de proprietate a fost constatata in mod irevocabil.

In ceea ce priveste motivele de nulitate invocate in prezenta cauza, instanta constata ca nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele motive:

1. In ceea ce priveste inscrierea numelui paratei G S L in titlul de proprietate, in mod neintemeiat a sustinut reclamanta ca aceasta ar fi decedata, din actele medicale depuse de paratul G G si din procura autentificata recenta, rezultand faptul ca parata este in viata si bolnava.

2. Si al doilea motiv de nulitate este neintemeiat, deoarece aspectele privind existenta in trecut a unor investitii - plantatii de pomi fructiferi - pe suprafata de teren in litigiu, achizitionate prin adjudecare de catre reclamanta si faptul ca terenul in litigiu a fost concesionat de reclamanta, nu atrag nulitatea titlului de proprietate, motivele de nulitate absoluta fiind prevazute exhaustiv de art. III din Legea nr. 169/1997, care nu sunt incidente in cauza. Astfel cum s-a retinut irevocabil, prin decizia civila nr. X din 08.11.2011 a Tribunalului V, pronuntata in dosarul nr. X/2008, concesionarea terenului in litigiu, alaturi de altele, de catre ADS reclamantei a incalcat dreptul de proprietate al paratilor.

Trebuie mentionat, de asemenea, ca paratii beneficiaza de un bun, in sensul art.1 din Protocolul nr.1 aditional al Conventiei Europene a Drepturilor Omului,  bun  dobandit prin hotarare judecatoreasca si nu prin chiar titlul atacat (cum sustine reclamanta), bun care trebuie sa se bucure de ocrotire si garantie din partea legii,  atata timp cat actul respectiv a fost intocmit in mod legal.  Astfel, textul mentionat, stabileste ca "orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.

Pe langa toate acestea, trebuie subliniat din nou faptul ca nu este culpa paratilor in neregulile privind predarea terenului intre comisiile locale, pentru a justifica anularea titlului lor de proprietate.

Intrucat instanta nu constata existenta vreunui temei legal care sa justifice anularea titlului contestat, va respinge cererea.

III. Asupra cererii reconventionale.

Din hotararile judecatoresti pronuntate in dosarul nr. X/2008 si din intreaga actiune de fata, instanta retine faptul ca reclamanta contesta dreptul de proprietate al paratilor, refuzand respectarea acestuia, ceea ce a provocat o suferinta morala paratilor, ce trebuie reparata, atat prin intrarea lor in posesia terenului, cat si prin acordarea de beneficii materiale care sa compenseze aceasta suferinta.

Pentru aceste motive, instanta va admite cererea paratilor G G C si G S L de acordare a despagubirilor morale, in cuantum de 5000 lei pentru fiecare, ce vor cadea in sarcina reclamantei. Ceilalti parati nu au formulat pretentii in prezenta cauza, nici personal, nici prin mandatar.

In considerarea prevederilor art. 274 Cod procedura civila, va obliga reclamanta aflata in culpa procesuala, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces si dovedite de parati cu bonurile de benzina depuse la dosar, in cuantum de 582 lei, reprezentand costul deplasarilor paratului G G C, la termenele de judecata, cost care corespunde distantei si pretului combustibilului necesar pentru deplasarea pe directia I-B.

In ceea ce priveste cererea paratilor-reclamanti G si G S L pentru acordarea penalitatilor de intarziere aferente despagubirilor stabilite in alt dosar, instanta constata ca aceasta cerere nu este intemeiata, deoarece despagubirile acordate in alt dosar nu au legatura cu cererea introductiva de instanta si cu litigiul prezent, in ansamblul sau, motiv pentru care va fi respinsa. Acordarea de penalitati pentru intarziere poate fi solicitata prin cerere separata.

1

Domenii speta

Spete similare