Partaj. Aplicarea dispoziţiilor art. 741 c. civ, art. 6739 din Cod procedură civilă

Partaj. Aplicarea dispoziţiilor art. 741 C. civ, art. 6739 din Cod procedură civilă. .

Greşita aplicare a acestei prevederi legale ar putea fi avută în vedere din perspectiva faptului că în lotul reclamantei nu s-au inclus imobile din categoria intravilan cu construcţii. Curtea a constatat  însă că acest lucru nu a fost posibil, întrucât instanţa a ajuns la concluzia că singurul imobil intravilan cu construcţii ce face parte din masa partajabilă, nu este comod partajabil în natură, fiind necesar să fie inclus în lotul uneia dintre părţi. De altfel, instanţa respectând criteriile impuse de art. 741 din Codul civil, a inclus şi în lotul reclamantei terenuri situate în intravilanul localităţii, astfel încât ambele părţi au primit terenuri de aceeaşi categorie.

Prin decizia civilă nr. 77 din 26.06.2012 a Tribunalului Harghita, pronunţată în dosarul nr. 2439/258/2009 s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. I. împotriva sentinţei civile nr. 1384 din 10.04.2012 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că, potrivit expertizei efectuată în cauză, imobilul nu este comod partajabil în natură, pârâtul a locuit în imobil şi după decesul părinţilor părţilor săi şi a înstrăinat o parte din acesta către vecinul său.

Făcând aplicarea prevederilor art.6739 din Codul de procedură civilă instanţa de apel a reţinut că pârâtul locuieşte în imobilul casă de locuit ce face parte din masa succesorală, şi are ocupaţia de agricultor, iar susţinerile apelantei referitoare la faptul că pârâtul neglijează casa nu au fost dovedite. Reţinând că reclamanta are o locuinţă în oraş, iar casa de locuit atribuită pârâtului este locuinţa de domiciliu a acestuia, Tribunalul a apreciat că soluţia instanţei de fond cu privire la modalitatea de partajare este legală şi întemeiată.

Împotriva acestei hotărâri reclamanta a formulat recurs, solicitând, în principal, modificarea în parte a hotărârii în sensul atribuirii către aceasta în întregime a imobilului intravilan situat în xxxxxx, compus din teren şi construcţii, cu atribuirea pe seama pârâtului a imobilelor extravilane în totalitate, iar în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii în sensul atribuirii recurentei a suprafeţei de 857 m.p. teren intravilan, conform variantei D de lotizare din raportul de expertiză şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanţa a făcut aplicarea greşită a prevederilor art. 741 din Codul civil, art. 6739 din Codul de procedură civilă şi ale art. 225, 172 şi 174 din Codul de procedură civilă, apreciind că susţinerile reclamantei referitoare la vânzarea terenurilor de către pârât şi cele referitoare la neglijarea casei nu au fost dovedite, partajând masa succesorală într-o manieră care a favorizat interesele pârâtului.

De asemenea, s-a arătat că instanţa de apel nu a ţinut seama de faptul că reclamanta a fost singura care a solicitat intravilanul în repetate rânduri, iar pârâtul, care are ocupaţia de agricultor trebuia să primească extravilanele. Faptul că acesta domiciliază acolo nu este suficient pentru atribuirea imobilului, pentru că nu s-a comportat ca un bun proprietar ci, dimpotrivă, a lăsat imobilul să se degradeze şi a vândut grădina, risipind contravaloarea.

De asemenea, s-a arătat că la formarea loturilor nu s-a avut în vedere faptul că intravilanul era comod partajabil în natură, aspect care rezulta din raportul de expertiză.

Recurenta a mai criticat faptul că sulta pe care o datorează intimatului se compensează aproape în totalitate cu cheltuielile de judecată la care acesta a fost obligat, ajungând astfel în situaţia de a contribui la aproape toate cheltuielile judecăţii, al cărei rezultat l-a favorizat în exclusivitate pe pârât.

De asemenea, s-a mai arătat că instanţele nu au făcut aplicarea art. 174 raportat la art. 172 din Codul de procedură civilă şi nici a prevederilor art. 225 din Codul de procedură civilă, pentru a reţine faptul că pârâtul a vândut o parte din imobilele extravilane.

 În drept, recurenta a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9, art. 274 din Codul de procedură civilă.

Examinând hotărârea atacată din perspectiva motivelor invocate, instanţa de control judiciar a constatat  că recursul promovat este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

În esenţă, critica de nelegalitate vizează greşita aplicare a dispoziţiilor art. 741 din Codul civil, art. 6739 ind. 9 din Codul de procedură civilă şi ale art. 225, 172 şi 174 din Codul de procedură civilă.

Analizând hotărârea atacată din această perspectivă, Curtea a constatat  că bunurile supuse partajului sunt imobilul situat în comuna Dăneşti nr. 641, jud. Harghita şi terenurile reconstituite prin titlurile de proprietate nr. 100499/2008, nr. 59084/2002 şi 14148/2003.

Instanţa a stabilit, având în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, faptul că imobilul intravilan cu construcţii nu este comod partajabil în natură, dispunând formarea loturilor, astfel încât să aibă valori apropiate.

Potrivit dispoziţiilor art. 741 din Codul civil, la formarea loturilor trebuie să se includă pe cât posibil aceeaşi cantitate de mobile, imobile, drepturi sau creanţe de aceeaşi natură şi valoare, evitându-se pe cât este posibil îmbucătăţirea peste măsură a imobilelor şi diviziunea exploataţiunilor. Recurenta a invocat greşita aplicare a acestei prevederi legale, solicitând includerea în lotul său a imobilului intravilan cu construcţii şi atribuirea tuturor extravilanelor pârâtului.

Curtea  a reţinut  că greşita aplicare a acestei prevederi legale ar putea fi avută în vedere din perspectiva faptului că în lotul reclamantei nu s-au inclus imobile din categoria intravilan cu construcţii. Curtea a constatat  însă că acest lucru nu a fost posibil, întrucât instanţa a ajuns la concluzia că singurul imobil intravilan cu construcţii ce face parte din masa partajabilă, nu este comod partajabil în natură, fiind necesar să fie inclus în lotul uneia dintre părţi. De altfel, instanţa respectând criteriile impuse de art. 741 din Codul civil, a inclus şi în lotul reclamantei terenuri situate în intravilanul localităţii, astfel încât ambele părţi au primit terenuri de aceeaşi categorie.

Critica recurentei privind împrejurarea că instanţele au stabilit în mod greşit faptul că imobilul intravilan cu construcţii nu este comod partajabil în natură, nu este încadrabilă în dispoziţiile art. 304 din Codul de procedură civilă, nefiind susţinute argumente care să vizeze nelegalitatea concluziei instanţei de apel. Făcând trimitere la mijloace de probă şi la modul în care acestea au fost evaluate de instanţă, recurenta tinde la o devoluare a fondului pe acest aspect, ceea ce este incompatibil cu structura recursului, în cadrul căruia nu se verifică temeinicia şi elementele de fapt ale cauzei, ci legalitatea soluţiei adoptate, respectiv corecta aplicare a legii la situaţia de fapt determinată de instanţa de apel. De altfel, împrejurarea dacă imobilul intravilan cu construcţii este sau nu comod partajabil în natură nici nu a făcut obiectul criticilor din apel, apelanta criticând hotărârea primei instanţe sub aspectul modalităţii de partajare numai din perspectiva includerii în întregime a intravilanului în lotul acesteia.

Faţă de cele reţinute anterior, Curtea a constatat  că instanţa de apel a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 741 din Codul civil, formând cele două loturi pe cât posibil egale. Constatând că intravilanul cu construcţii nu este comod partajabil în natură, făcând aplicarea criteriilor prevăzute de art. 6739 Cod procedură civilă, instanţa l-a inclus în lotul pârâtului.

Recurenta a criticat hotărârea atacată şi din perspectiva greşitei aplicări a acestei din urmă prevederi legale.

Textul legal în discuţie stabileşte că la formarea şi atribuirea loturilor instanţa trebuie să ţină seama de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor şi de faptul că unii dintre coproprietari au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi înainte de a cere împărţeala. Enumerarea nu este limitativă, astfel că pe lângă aceste criterii mai pot fi avute în vedere şi altele, precum faptul că una dintre părţi nu are o altă locuinţă, folosirea bunului de către un copărtaş, utilitatea mai mare pentru unul dintre ei, evitarea împărţirii excesive a bunului.

Instanţa de fond a avut în vedere criteriile enumerate în textul legal în discuţie, reţinând că pârâtul domiciliază în imobilul din xxxxxxxx şi nu are o altă locuinţă, că a folosit acest imobil de la decesul părinţilor şi că îi este mai necesar acestuia şi din perspectiva ocupaţiei de agricultor pe care o are. Pe de altă parte, recurenta nu a probat faptul că instanţa ar fi ignorat criterii aplicabile, care să fi justificat includerea imobilului din intravilan cu construcţii în lotul acesteia, iar argumente potrivit cărora pârâtul ar fi lăsat imobilul să se degradeze, ori că risipeşte averea nu sunt de natură a înlătura aplicarea criteriilor menţionate anterior. De asemenea, nu prezintă relevanţă nici argumentul referitor la faptul că pârâtul ar fi înstrăinat cu acte sub semnătură privată o parte din imobilele supuse partajării, în contextul în care vânzarea unui bun indiviz de către un coindivizar fără acordul celuilalt este valabilă sub condiţia rezolutorie ca bunul să cadă la partaj în lotul altui coindivizar decât vânzătorul, astfel că în situaţia în care în urma partajului bunul cade în lotul altui coindivizar decât vânzătorul, vânzarea se rezoluţionează pentru neîndeplinirea obligaţiei de transferare a proprietăţii lucrului vândut. Din această perspectivă Curtea a înlăturat şi criticile recurentei referitoare la neaplicarea dispoziţiilor art. 174 raportat la art. 172 din Codul de procedură civilă, ori a prevederilor art. 225 din Codul de procedură civilă.

Cu referire la acest din urmă text legal, Curtea a reţinut , de asemenea, că nu putea fi aplicat nici în vederea constatării existenţei vreunui acord al părţilor, în sensul prevederilor art. 6739 Cod procedură civilă, cu privire la atribuirea intravilanului către reclamantă. Textul legal în discuţie are în vedere existenţa unui acord real în această privinţă, iar nu o acceptare tacită dedusă din refuzul de a răspunde sau a semna interogatoriul.

Prin urmare, nici din această perspectivă nu se poate reţine greşita aplicare a legii în cauză.

Solicitarea formulată în subsidiar de recurentă, privind includerea în lotul acesteia a suprafeţei de 857 m.p. teren intravilan, conform variantei D de lotizare din raportul de expertiză, nu poate fi admisă, întrucât ea porneşte de la concluzia că intravilanul cu construcţii este comod partajabil în natură, ceea ce nu se mai poate verifica în recurs, pentru că nu constituie o critică de nelegalitate şi nici nu a făcut obiectul apelului. Cu toate acestea,  chiar dacă ar trece peste cele reţinute anterior, Curtea a constatat că instanţa de fond nu a ales varianta D de lotizare, deoarece reclamanta a respins în mod expres în faţa primei instanţe această variantă şi apelul promovat nu a vizat această chestiune, nefăcând obiectul analizei instanţei de apel critica referitoare la dezmembrarea intravilanului cu construcţii şi atribuirea unei părţi din acesta către reclamantă. În plus, includerea în lotul acesteia a suprafeţei de 857 m.p. fără alte modificări în privinţa loturilor formate, ar presupune o majorare a cuantumului sultei la care a fost obligată către pârât cu suma de 15.949 lei, lucru pe care recurenta nu l-a solicitat, nefăcând vreo menţiune în acest sens în recursul promovat. Pe de altă parte, schimbarea în totalitate a loturilor formate în conformitate cu varianta D de lotizare din raportul de expertiză nu a fost solicitată de reclamantă.

Faţă de cele reţinute anterior, constatând că nu este incident motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, Curtea ,în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 din Cod procedură civilă a respins recursul declarat de reclamanta A. I. împotriva deciziei civile nr. 77 din 26.06.2012, pronunţată de Tribunalul Harghita, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare