Plangere impotriva procurorului de netrimitere in judecata

Sentinţă penală 263 din 23.05.2013


J U D E C A T O R I A,

Asupra plangerii de fata,

Sub nr.X din 27 februarie 2013, s-a inregistrat la instanta plangerea formulata de petentul X, impotriva ordonantei prim- procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X, din data de 18 iunie 2012, data in dosarul penal nr.X si a rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala din data de 10 august 2011 a procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X, data in dosarul nr.X2010, in contradictoriu cu persoana cercetata X X.

S-a dispus atasarea dosarelor penale nr. XP/2010, nr. XP/2011 si nr. XP/2011 ale Parchetului de pe langa Judecatoria X.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X din 10 august 2011, data in dosar penal nr.XP/2010, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului X X, cercetat sub aspectul infractiunii de vatamare corporala, prev.de art.181 alineat 1 Cod penal si disjungerea cauzei in vederea continuarii cercetarilor privind lamurirea imprejurarilor de fapt in care a fost savarsita fapta si a identificarii autorului faptei reclamate de catre persoana vatamata X X.

La data de 28 ianuarie 2010, petentul X X a sesizat lucratorii din cadrul Postului de Politie X, jud.X, solicitand tragerea la raspundere penala a numitului X X, privind savarsirea infractiunii de vatamare corporala, prev.de art.181 alineat 1 Cod penal, constand in aceea ca in ziua de 11 ianuarie 2010, in jurul orelor 16,00-17,00, invinuitul l-a agresat fizic, lovindu-l cu pumnul in zona fetei, in urma loviturii fiindu-i cauzate leziuni trauamtice care au necesitat pentru vindecare un numar de 40-45 zile ingrijiri medicale.

Fiind audiata, persoana vatamata a reiterat imprejurarile de fapt expuse in cuprinsul plangerii, sustinand faptul ca in ziua de 11 ianuarie 2010, in jurul orei 16,00, s-a deplasat la sediul Primariei X pentru a rezolva unele probleme administrative, locatie in care se aflau mai multe persoane angajate in cadrul Primariei, precum si numitul X X.

Partea vatamata a declarat faptul ca in timp ce se afla pe platoul din fata Primariei, situat la doi metri fata de usa de acces in incinta Primariei, invinuitul X X l-a agresat fizic, lovindu-l cu pumnul in zona fetei, in urma loviturii fiindu-i cauzate leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un numar de 40-45 zile ingrijiri medicale. Totodata, partea vatamata a declarat faptul ca imediat dupa comiterea faptei de catre invinuitul X X, a fost ajutat de catre martorii X si X X sa se ridice.

Conform Raportului de expertiza medico-legala nr.297 din 24 septembrie 2010, intocmit de Serviciul medico-legal judetean X, partea vatamata X X a prezentat leziuni traumatice de tipul fracturii de mandibula si luxatie dentara. Leziunile au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente si obiecte contondente, mai probabil prin lovire activa cu pumnul; este putin probabila producerea leziunilor prin pierderea cunostintei si lovire de obiecte contondente datorate crizei de epilepsie; leziunile au necesitat aproximativ 40-45 de zile de ingrijiri medicale de la data producerii.

Cu ocazia audierii, martorii Vrabie Ioana si X X au sustinut faptul ca in ziua de 11 ianuarie 2010 au vazut-o pe partea vatamata X X in timp ce se ridica de pe treptele din fata Primariei X, s-au apropiat de partea vatamata, insa acesta nu le-a relatat faptul ca a fost victima unei agresiuni provocate de catre invinuitul X X.

Din analiza coroborata a declaratiilor martorilor X se retine faptul ca acestia nu l-au vazut pe invinuitul X X lovind-o pe partea vatamata X X.

Audiat fiind invinuitul X X a recunoscut faptul ca in data de 11 ianuarie 2010 s-a intalnit cu partea vatamata la sediul Primariei X, insa a negat comiterea faptei de lovire asupra partii vatamate X X.

Analizand ansamblul actelor premergatoare efectuate, se retine ca in cauza nu exista probe certe din care sa rezulte dincolo de orice dubiu faptul ca in ziua de 11 ianuarie 2010, invinuitul X X a exercitat activitate materiala de lovire asupra partii vatamate X X, activitate ce caracterizeaza elemntul material al laturii obiective a infractiunii ce face obiectul prezentei cauze, imprejurarile expuse in plangerea penala de catre persoana vatamata necoroborandu-se in conditiile art.75 Cod procedura penala, cu nici un mijloc de proba administrat in cauza, constituind indicii insuficiente sa rastoarne prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea invinuitului.

Fata de aceste considerente, s-a constatat ca nu a fost rasturnata prezumtia de nevinovatie de care sebucura invinuitul X X, instituita potzrivit dispozitiilor art.5/2, respectiv art.66 alineat 1 Cod procedura penala, existand un dubiu cat priveste savarsirea de catre acesta a infractiunii ce face obiectul cauzei, dubiu ce urmeaza sa profite acestuia, potrivit principiului “in dubio pro reo”.

Impotriva acestei rezolutii, in baza art. 278 alineat 3 Cod procedura penala, petentul X X a formulat plangere la prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria X care, prin ordonanta din data de 18 iunie 2012, data in dosar nr.803/II/2, a respins plangerea petentului ca neintemeiata, motivat de urmatoarele:

Prin rezolutia procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X din data de 10 august 2011, data in dosar nr.XP/2010, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului X X pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala fata de partea vatamata X X.

Ulterior, prin ordonanta prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X, din data de 7 decembrie 2011, data in dosar nr.X/II/2, a fost admisa plangerea formulata de petentul X X, a fost infirmata solutia de scoatere de sub urmarire penala a invinuitului X X, dosarul fiind restituit in vederea continuarii cercetarilor la Politia comunei X.

S-a retinut ca partea vatamata a suferit cu certitudine fractura de mandibula in ziua de 11 ianuarie 2010, in jurul orelor 16,00-17,00 in fata Primariei X. In acel loc se afla si faptuitorul, cu care se afla in relatii conflictuale din cauza unor terenuri.

Expertiza medico-legala efectuata atesta o lovitura activa, puternica cu pumnul liber sau posibil box. Aceasta confirma varianta partii vatamate, iar martorul X, prezent imediat dupa conflict langa partea vatamata a declarat ca acest l-a indicat pe faptuitor drept autor, afirmand “m-a lovit Tarzan”.

Acelasi martor l-a vazut pe X X la aproximativ 50 metri fata de locul conflictului, inedpartandu-se in mers rapid de locul respectiv.

Martorul X X, paznic la Primaria X, a confirmat ca l-a vazut cazut pe vatamat si ca era rasturnat si un ghiveci cu flori.

Desi invinuitul ar fi avut posibilitatea de a-si sustine buna credinta prin efectuarea unei testari poligraf, acesta s-a prezentat sub influenta bauturilor alcoolice, desi fusese avertizat sa nu consume, comportament care denota atitudinea sa in sensul de a nu fi supus testarii.

Fata de aceste considerente, prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria X a considerat ca cercetarile ar fi trebuit completate in vederea sesizarii instantei de judecata, deoarece din coroborarea probelor rezulta ca invinuitul este autorul infractiunii.

Prin ordonanta procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria X din data de 2 mai 2012, data in dosar XP/2010, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului X X, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala, prev.de art.181 alineat 1 Cod penal si disjungerea cauzei in vederea continuarii cercetarilor privind limurirea imprejurarilor de fapt in care a fost savarsita fapta si identificarii autorilor faptei reclamate de catre partea vatamata X X

Astfel, in urma cercetarilor efectuate s-a retinut ca partea vatamata X X a fost in ziua respectiva la Primaria comunei X in scopul rezolvarii unor probleme personale. La Primarie se aflau si angajatii institutiei, precum si invinuitul X X care confirma faptul ca s-a intalnit cu partea vatamata X X, ca au avut un schimb de cuvinte, dar ca a plecat fara a-l agresa pe acesta din urma.

Martorii audiati in cauza au declarat ca in ziua de 11 ianuarie 2010 l-au vazut pe partea vatamata cazuta pe treptele din fata Primariei, dar nu l-au vazut pe X X lovindu-l. Fiind audiat, invinuitul recunoaste ca in ziua de 11 ianuarie 2010 s-a intalnit cu partea vatamata la Primaria comunei Epureni insa a negat comiterea faptei asupra acestuia.

De asemenea, invinuitul a refuzat testarea cu aparatul poligraf, insa acest fapt nu conduce automat la existenta unei prezumtii de vinovatie, avand in vedere ca aceasta proba nu poate sa duca singura la stabilirea vinovatiei autorului, ea trebuie corelata si cu celelalte probe din dosar.

Avand in vedere faptul ca in afara de declaratia victimei nu s-a mai identificat nici o proba care sa-l indice pe X X ca autor al agresiunii, existand o stare de dubiu, se va dispune scoaterea de sub urmarire penala a acestuia.

Cu aceasta motivare s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala, solutie contestata de petentul X X, conform art.278 alineat 3 Cod procedura penala.

Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria X a apreciat ca plangerea este neintemeiata, cercetarile efectuate nu au rasturnat prezumtia de nevinovatie cu privire la invinuitul X X, in cauza existand o stare de dubiu care ii profita conform principiului “in dubio pro reo”. Sustinerile partii vatamate nu se coroboreaza, conform art.75 Cod procedura penala, cu celelalte mijloace de proba.

Verificand exceptia tardivitatii formularii plangerii invocata de reprezentantul Parchetului de pe langa Judecatoria X la termenul din 23 mai 2013, instanta retine urmatoarele:

Impotriva solutiei data in dosarul penal nr.XP/2010, in baza art.278 alineat 3 Cod procedura penala, petentul X X a formulat plangere la prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoriei X la data de 26 mai 2012. Impotriva ordonantei prim-procurorului din data de 18 iunie 2012, data in dosarul penal nr.X/II/2, comunicata petentului la data de 2 iulie 2012, petentul a formulat plangere la instanta la data de 27 februarie 2013.

Petentul X X a mai formulat o plangere administrativa comuna, avand ca data inregistrarii 25 februarie 2013, catre Parchetul de pe langa Tribunalul X, Inspectoratul de Jandarmi Judetean X, Jandarmeria Romana, Ministrul Internelor, Ministrul Justitiei, Consiliul Superior al magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Guvernului Romaniei.

Plangerea se refera la dosarele penale ale Parchetului de pe langa Judecatoria X nr.XP/2011 si nr.XP/2011.

De asemenea, petentul X X a mai formulat o plangere care se refera la dosarele penale ale Parchetului de pe langa Judecatoria X nr.XP/2011 si nr.XP/2011, denumita tot plangere administrativa comuna, ce poarta ca data a inregistrarii7 februarie 2013.

Potrivit art.278 indice 1, alineat (1) Cod procedura penala, dupa respingerea plangerii facute conform art.275-278 impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale sau a ordonantei ori, dupa caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale, date de procuror, persoana vatamata, precum si orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate pot face plangere, in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare, potrivit art.277 si 278, la judecatorul la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta.

Potrivit alineatului(2) al art.278 indice 1 Cod procedura penala “in cazul cand prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, procurorul sef de sectie al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ori procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul prevazut la art.277, termenul prevazut in alineatul(1) curge de la data expirarii termenului initial de 20 de zile”.

In aceste conditii, instanta va respinge plangerea ca tardiva a petentului, in drept fiind aplicabile dispozitiile art.278 indice 1, alineat(8) lit.a Cod procedura penala, mentinand rezolutia si ordonanta atacata.

In temeiul art.192alineat (2) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in cauza vor fi suportate de petentul X X.

Pentru aceste motive,