Civil- plângere contravenţională

Sentinţă civilă 920 din 20.12.2011


Prin plângerea înregistrata la data de 9 noiembrie 2010 pe rolul Judecatoriei Tulcea sub nr. ........, petenta S.C. ........ S.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata A.N.P.C. - Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor - Tulcea anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei seria ANPC nr. 0023690, încheiat la data de 25.10.2010, prin care a fost sanctionata contraventional cu amenda în suma de 5.000 lei.

In motivarea în fapt a plângerii contraventionale, petenta a aratat în esenta ca, în urma reclamatiilor adresate intimatei de catre un client, s-a desfasurat o actiune de cercetare a aspectelor reclamate în sensul încetarii contractului de prestari servicii fara perceperea vreunei penalitati, ca urmare a intrarii în vigoare a prevederilor Legii nr. 161/2010.

A invocat petenta ca, în actele aditionale semnate de client în data de 25.09.2010, cu ocazia achizitionarii de terminale mobile la pret preferential dar si ca urmare a actualizarii ofertei comerciale de servicii curente, s-a mentionat expres faptul ca încetarea poate surveni, în decursul perioadei minime contractuale, numai cu perceperea de penalitati egale cu valoarea abonamentului înmultita cu numarul de luni ramase pâna la expirarea acestei perioade, clauza despre care clientul a fost informat si a fost de acord cu ea. Aceasta pozitie a exprimat-o mai întâi prin raspunsul oficial catre client din data de 04.08.2010, a fost reiterata în raspunsul din data de 09.09.2010, fiind mentinuta si în fata organului constatator prin raspunsul din data de 21.10.2010, în urma caruia a fost sanctionata contraventional prin procesul-verbal criticat.

A mai aratat petenta ca, prin modificarile aduse Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, legiuitorul a urmarit sa permita consumatorilor sa denunte sau sa rezilieze contractele încheiate cu comerciantii, iar situatiile în care dreptul acestora este restrâns sau anulat sunt expres prevazute de actul normativ astfel încât, pentru orice alta situatie neinclusa în lista exemplificativa trebuie demonstrat caracterul abuziv de catre agentul constatator. Aprecierea ca orice suma perceputa consumatorului este abuziva iar denuntarea trebuie sa opereze fara plata niciunei despagubiri nu are acoperire legala, câta vreme legiuitorul a distins foarte clar, stabilind ca abuziva perceperea de sume fixe si nu perceperea unor sume constând în juste despagubiri, proportionale cu valoarea prejudiciului suferit de operatorul economic. În actele aditionale semnate de client, despagubirile nu sunt trecute în suma fixa, ci variaza în functie de valoarea abonamentului si de momentul la care se solicita încetarea contractului, fiind o despagubire proportionala cu valoarea prejudiciului adus ........ prin încetarea contractului înainte de termenul stabilit. A mai aratat petenta ca sub obligatia de a o pastra un anumit termen, respectiv perioada minima contractuala de 24 de luni, clientului i s-a oferit accesul la o oferta cu caracter promotional iar daca ar fi dorit achizitionarea beneficiilor cuprinse în abonament la pretul standard, fara obligatia de a le pastra pe o anumita perioada, ar fi trebuit sa achite o suma mult mai mare.

Plângerea contraventionala, înaintata în original si primita prin serviciul registratura al instantei la data de 10.11.2010 a fost înregistrata si sub numar de dosar ........ iar prin Incheierea din data de 17.02.2011 s-a dispus conexarea acesteia la dosarul nr. .........

Solutionând cauza, Judecatoria Tulcea, prin Sentinta civila nr. 1656 din 09.05.2011 a admis plângerea si a anulat procesul-verbal de contraventie contestat ca netemeinic.

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

La data de 25 septembrie 2009, s-a încheiat actul aditional la contractul pentru pachetul de servicii Orange din data de 12.05.2008 (fila 53) prin care partile, de comun acord, au stabilit ca pentru o perioada minima de pastrare de 24 luni, clientul sa beneficieze de planul tarifar ales "Delfin 8", beneficiile ofertei constând în 400 minute în retea + 100 minute nationale, incluse lunar, tarife aditionale pentru apeluri în retea 0,14 euro/minut, pentru apeluri nationale 0,19 euro/minut. Potrivit art. 2 din actul aditional, partile au consimtit prelungirea relatiei contractuale cu o noua perioada minima contractuala de 24 luni. În cazul denuntarii unilaterale a contractului din partea clientului în aceasta perioada, el va datora ........ despagubiri constând în contravaloarea abonamentului lunar (cuprinzând suma taxei lunare si a taxelor de SIM pentru cartelele active în momentul solicitarii denuntarii) înmultit cu numarul de luni ramase pâna la expirarea perioadei mentionate anterior.

Tot la data de 25.09.2009, se încheie actul aditional la contractul pentru pachetul de servicii Orange din data de 12.10.2001 (fila 55) prin care partile, de comun acord, au stabilit ca pentru o perioada minima de pastrare de 24 luni, clientul sa beneficieze de planul tarifar ales "Delfin 10", beneficiile ofertei constând în 500 minute în retea + 130 minute nationale incluse lunar, tarife aditionale pentru apeluri în retea 0,14 euro/minut, pentru apeluri nationale 0,19 euro/minut, modelul telefonului subventionat Nokia 3600 slide. Potrivit art. 2 din actul aditional, partile au consimtit prelungirea relatiei contractuale cu o noua perioada minima contractuala de 24 luni. În cazul denuntarii unilaterale a contractului din partea clientului în aceasta perioada, el va datora ........ despagubiri constând în contravaloarea abonamentului lunar (cuprinzând suma taxei lunare si a taxelor de SIM pentru cartelele active în momentul solicitarii denuntarii) înmultit cu numarul de luni ramase pâna la expirarea perioadei mentionate anterior.

La data de 25.09.2009 s-a încheiat actul aditional la contractul pentru pachetul de servicii Orange din data de 21.01.2003 (fila 56) prin care partile, de comun acord, au stabilit ca pentru o perioada minima de pastrare de 24 luni, clientul sa beneficieze de planul tarifar ales "Delfin 8", beneficiile ofertei constând în 400 minute în retea + 100 minute nationale incluse lunar, tarife aditionale pentru apeluri în retea 0,14 euro/minut, pentru apeluri nationale 0,19 euro/minut. Potrivit art. 2 din actul aditional, partile au consimtit prelungirea relatiei contractuale cu o noua perioada minima contractuala de 24 luni. În cazul denuntarii unilaterale a contractului din partea clientului în aceasta perioada, el va datora ........ despagubiri constând în contravaloarea abonamentului lunar (cuprinzând suma taxei lunare si a taxelor de SIM pentru cartelele active în momentul solicitarii denuntarii) înmultit cu numarul de luni ramase pâna la expirarea perioadei mentionate anterior.

Potrivit contractului de cesiune încheiat la data de 15.10.2009, pct. II (fila 57), partile declara ca sunt de acord cu cesiunea contractului de abonament pentru numarul de telefon vizat, împreuna cu toate drepturile si obligatiile aferente abonamentului apartinând cedentului, de la cedent (vechiul titular) catre cesionar (noul titular). La pct. III.1, cesionarul declara ca este de acord sa preia toate drepturile si obligatiile contractuale aferente contractului de abonament ce face obiectul cesiunii, inclusiv sa respecte oferta speciala de care a beneficiat cedentul daca aceasta se afla în derulare, pentru numarul de telefon vizat, începând cu data semnarii contractului de cesiune.

La data de 22.07.2010 intra în vigoare Legea nr. 161/2010 pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului si a Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori.

Potrivit art. I din actul normativ mentionat, art. 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauza contractuala sau întelegere între parti, în cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate în cazul denuntarii unilaterale."

De asemenea, potrivit art. II din actul normativ mai sus mentionat, în anexa la Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, la punctul 1, litera j) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "j) restrâng sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:

.................................................................................................

- comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denuntarii unilaterale;".

La data de 25.10.2010, intimata încheie procesul verbal de constatare a contraventiei seria ANPC nr. 0023690 prin care a fost sanctionata petenta cu amenda contraventionala în suma de 5.000 lei pentru încalcarea art. 7 lit. c) a doua liniuta din O.G. nr. 21/1992 republicata, în baza art. 50 alin. 1 lit. a) din O.G. nr. 21/1992 republicata.

S-a retinut în cuprinsul procesului verbal ca în cauza "...consumatorul este pus sa achite pentru servicii care nu au fost utilizate, cu titlu de despagubire, aceasta în conditiile în care art. I din Legea nr. 161/2010 da dreptul la o justa despagubire, aceasta vizând servicii oferite cu titlu gratuit sau bunuri subventionate pe parcursul cât au fost derulate contractele. S-au încalcat prevederile art. 7 c, a doua liniuta din O.G. 21/1992 republicata."

S-a mai consemnat în cuprinsul procesului verbal faptul ca aspectele au fost constatate în urma unui control efectuat la data de 04.10.2010 în vederea cercetarii reclamatiei înregistrate la C.J.P.C. Tulcea, cu nr. 363/21.09.2010 referitoare la rezilierea unilaterala a contractelor aflate în derulare pentru furnizarea serviciilor de telefonie mobila de catre ........, petentul primind raspuns ca aceasta presupune plata de despagubiri egale cu valoarea abonamentului înmultita cu restul lunilor ramase pâna la expirarea perioadei minime contractuale.

De asemenea, ca masura, în sarcina operatorului economic s-a stabilit rezilierea contractelor de abonament fara plata despagubirilor solicitate, consumatorul putând achita diferenta de plata a telefoanelor subventionate, având în vedere ca acesta a suportat timp de un an si o parte a subventiei, în termen de 10 zile.

Potrivit art. 7 lit. c) a doua liniuta din O.G. nr. 21/1992 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prestatorii de servicii sunt obligati sa presteze numai servicii care nu afecteaza viata, sanatatea sau securitatea consumatorilor ori interesele economice ale acestora.

Fapta constituie contraventie, daca nu a fost savârsita în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sa fie considerata infractiune si se sanctioneaza potrivit art. 50 alin. 1 lit. a) cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 30.000 lei.

Luând în discutie interventia legislativa, operata prin intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2010, instanta constata ca scopul acesteia a fost reprezentat de interesul în protectia drepturilor consumatorilor, neavizati de semnificatia clauzelor contractuale standard pe care le semneaza la momentul încheierii unui contract cu un comerciant.

Analizând cu prioritate aspectele de legalitate si temeinicie ale procesului verbal contestat, prima instanta a constatat ca potrivit dispozitiilor art. 16 din O.G. Nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde în mod obligatoriu data si locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului, descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului în care a fost savârsita, precum si aratarea tuturor împrejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia, indicarea societatii de asigurari, în situatia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plângerea.

Din studierea procesului verbal se poate constata ca acesta este de natura a raspunde cerintelor legale imperative mai sus mentionate. Fapta este suficient descrisa pentru a crea aparenta de legalitate a procesului verbal.  Mai mult, actul a fost semnat personal de catre reprezentantul legal al petentei, cu mentiunea ca "nu suntem de acord cu masura propusa".

Se poate observa însa, în ceea ce priveste actele aditionale încheiate de consumator, ca acestea dateaza din septembrie 2009, adica anterior momentului la care Legea nr. 161/2010 a intrat în vigoare, respectiv iulie 2010.

În aceste conditii, clauza cuprinsa în art. 2 din actele aditionale analizate, potrivit careia, în cazul denuntarii unilaterale a contractului din partea clientului în perioada de 24 luni, el va datora ........ despagubiri constând în contravaloarea abonamentului lunar înmultit cu numarul de luni ramase pâna la expirarea acestei perioade nu poate fi considerata ab initio o clauza abuziva.

Instanta retine ca prin aceasta prevedere în contract petenta si-a rezervat dreptul la o despagubire care variaza în functie de planul tarifar ales si de momentul la care se solicita încetarea contractului înainte de termen, tocmai pentru ca s-a venit în schimb cu o oferta promotionala la un cost sub pretul standard, oferind anumite beneficii iar prin aceasta operatorul economic nu a prestat servicii care sa afecteze viata, sanatatea sau securitatea consumatorului ori interesele economice ale acestuia.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 o clauza contractuala va fi considerata abuziva daca, prin ea însasi sau împreuna cu alte prevederi din contract, creeaza în detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei credinte, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligatiile partilor.

Contractul pentru pachetul de servicii Orange are un caracter oneros, operatorul economic în calitate de comerciant urmarind obtinerea unui avantaj patrimonial din activitatea economica derulata. Contractul încheiat între parti nu are caracter aleatoriu pentru niciuna din parti iar asumarea riscului de catre petenta, a sanselor unui câstig sau pierderi contravine chiar esentei unui astfel de contract.

Conditiile denuntarii unilaterale a contractului din partea clientului, au fost explicate în art. 2 din actele aditionale în cauza care au putut fi studiate înainte si au fost însusite de parti la momentul semnarii ca urmare a acceptarii acestora, mai ales în conditiile în care, clauzele amintite sunt unele clare si fara echivoc si trebuie interpretate si analizate conform art. 977 si urmatoarele din Codul civil. Nu au fost folositi termeni de stricta specialitate, care sa nu poata fi întelesi de catre consumator iar instanta va avea în vedere, cu privire la acest aspect, criteriul general aplicabil încheierii contractelor, cel al persoanei diligente si prudente (bonus pater familias). Raportat la o astfel de persoana, având în vedere si importanta juridica a încheierii unui astfel de contract instanta retine ca era obligatia clientului sa se informeze cu privire la semnificatia juridica a termenilor si a clauzelor cuprinse în actele aditionale.

Instanta poate accepta împrejurarea ca, în cauza, este vorba de contracte preformulate în care, de principiu, este continuta oferta operatorului economic cu care, clientul, dupa analiza acesteia ia decizia sa încheie contractul, însa nu poate accepta împrejurarea ca acele acte aditionale au fost impuse, în conditiile în care comerciantul în cauza nu detine un monopol pe piata în domeniu, oferta din acest punct de vedere fiind una variata, iar clientul se putea adresa acelui operator economic a carei oferta o considera mai avantajoasa pentru el. O interpretare contrara ar contraveni principiului continut de art. 969 Cod civil potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante si trebuie executate cu buna credinta conform art. 970 Cod civil. De altfel, clientul a încheiat nu mai putin de trei acte aditionale cu aceeasi clauza considerata acum ca abuziva, unul chiar prin preluare de la un alt consumator în baza unui contract de cesiune, fiind greu de acceptat ca acesta nu a înteles semnificatia si ratiunea clauzelor contractuale analizate.

Impotriva acestei sentinte civile a formulat recurs organul constatator Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Tulcea, criticând-o ca fiind nelegala si netemeinica. A sustinut recurentul ca, Legea nr. 161/2010 da posibilitatea consumatorului sa denunte unilateral contractul de prestari servicii, în conditiile unei juste despagubiri a partilor si totodata considera nelegala existenta în contractele încheiate cu consumatorii a unei clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denuntarii unilateral.

Agentii constatatori au apreciat ca, fata de situatia analizata sunt incidente  dispozitiile Legii nr. 161/2010, art. 1, referitoare la exercitarea drepturilor partilor la o justa despagubire, pentru partea ce a suferit un prejudiciu si ca pretentiile operatorului economic prin care acesta solicita ca daune interese contravaloarea abonamentelor ramase pâna la finele perioadei contractuale, reprezinta în fapt un atentat la interesele economice ale consumatorilor, conduita sanctionata de dispozitiile art. 7 lit. c, a 2-a liniuta din O.G. nr. 21/1992, republicata.

Apreciaza recurenta  ca sentinta civila nr. 1656 din 09.05.2011 este motivata dintr-o perspectiva gresita, aceasta în sensul ca instanta analizeaza cauza din perspectiva Legii nr. 193/2000 referitoare la existenta clauzelor abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, aceasta în conditiile în care prin procesul-verbal de contraventie contestat se sanctioneaza nerespectarea conduitei impuse de art. 7 lit. c, a 2-a liniuta.

A mai aratat recurenta ca instanta de fond a retinut în mod gresit ca, din contractele încheiate rezulta pentru consumatori o suma de beneficii constând în minute de convorbiri în retea, minute de convorbiri nationale si tarifele specifice acestor convorbiri.

Ori, dincolo de denumirea tipului de abonament (Delfin 8, Pantera etc), aceste beneficii reprezinta, de fapt, structura abonamentelor respective si pentru care consumatorul plateste un abonament.

Operatorul economic pentru a justifica pretentiile sale întelege sa se raporteze la preturi si tarife care nu au nicio legatura cu contractele încheiate de acesta cu numitul ........, rezultând abonamente lunare de telefonie mobila la sume fabuloase si care nu exista pe piata serviciilor de telefonie mobila (având în vedere numarul de minute aferent acestora); spre exemplificare, operatorul economic considera în plângerea contraventionala, faptul ca valoarea unui abonament cu 8oo minute incluse ar trebui sa valoreze aproximativ 12o Euro.

Dreptul consumatorului prevazut de art. 84 din Legea nr. 269/2004, cu modificarile ulterioare nu mai poate fi valorificat de acesta în conditiile impuse de clauza contractuala prevazuta de art. 2 din actele aditionate la contractele încheiate de consumator.

Rezilierea unui contract presupune încetarea raporturilor contractuale între parti si, implicit, încetarea prestatiilor între acestia.

Prin impunerea la plata a consumatorului, cu titlu de "justa despagubire" a contravalorii abonamentelor ramase pâna la finele perioadei contractuale, în conditiile rezilierii contractului de acesta, presupune în fapt continuarea executiei contractului, nicidecum o reziliere a acestuia si aceasta în conditii foarte dure si paguboase  pentru consumator, astfel: consumatorul este tinut sa achite dintr-o data toate prestatiile viitoare pâna la finele perioadei contractuale; si, desi plateste prestatiile viitoare nu beneficiaza de contraprestatia operatorului economic.

In aceste conditii, rezulta în mod evident intentia vadita a operatorului economic de a-l tine captiv pe consumator în cadrul unor contracte pe care nu si le mai doreste.

A mai aratat recurenta ca, prima instanta motiveaza sentinta atacata fara sa aiba în vedere si raspunderea civila contractuala ca parte a raspunderii civile delictuale atunci când ea este angajata de operatorul economic.

Specific contractelor sinalagmatice cu executare succesiva în comparatie cu contractele sinalagmatice cu executare dintr-o data este faptul ca, în primul caz, opereaza rezilierea ce are ca efect desfacerea contractului ex nunc, iar prestatiile executate pâna la momentul intervenirii, ramân valabil executate, pe când în al doilea caz, opereaza rezolutiunea ce are ca efect desfacerea contractului ex tunc cu toate consecintele ce decurg din aceasta.

In esenta, cererea de reziliere adresata de catre consumator operatorului economic, consta în refuzul acestuia de a mai continua executia contractului si, implicit, de a nu mai executa de la momentul cererii de reziliere, prestatiile viitoare ce îi revin (plata abonamentului). Sanctiunea specifica în cazul în care una din parti nu-si executa obligatiile, este neexecutarea obligatiilor prevazute în contract de catre cealalta parte.

In cazul contractelor sinalagmatice cu executare succesiva, prestatiile partilor se fac concomitent sub sanctiunea neexecutarii obligatiilor, astfel pentru fiecare prestatie executata de consumator (plata contravalorii serviciilor), exista o prestatie executata de operatorul economic (în speta, furnizarea de servicii electronice de comunicatii).

 S.C. ........ S.A., prin introducerea în contractele de prestari servicii încheiate cu numitul ........, a clauzei referitoare la despagubirea operatorului economic cu contravaloarea abonamentelor ramase pâna la finele perioadei contractuale, precum si prin invocarea dispozitiilor Codului civil prevazute la art. 1074, 1082, art. 1084 si art. 1087, în plângerea contraventionala, a urmarit angajarea raspunderii civile contractuale a consumatorului, pentru nerespectarea obligatiei acestuia de a continua executia contractului pâna la expirarea perioadei contractuale.

Legea nr. 294/2004 - Codul consumatorului prin art. 84, impune în cazul rezilierii contractelor încheiate cu consumatorii existenta unei juste despagubiri. In practica uzitata de operatorii economici ce au contracte de prestari servicii încheiate cu consumatorii, precum si în materia rezilierii contractelor de acest tip se desprins doua situatii:

1) angajarea raspunderii civile contractuale a consumatorului pentru nerespectarea obligatiei acestuia de a continua executia contractului pâna la expirarea perioadei acestuia, prin obligarea la plata a consumatorului a lunilor de abonament ramase pâna la epuizarea perioadei contractuale.

2) angajarea raspunderii civile contractuale a consumatorului pentru nerespectarea obligatiei acestuia de a continua executia contractului pâna la expirarea perioadei acestuia, prin obligarea la plata a consumatorului pentru prejudiciile deja create în patrimoniul operatorului economic (luni de abonament gratuite, calculatoare gratuite, piese si subansambluri gratuite, etc.)

In prima situatie, angajarea raspunderii civile contractuale pe lânga verificarea premisei existentei unui contract, este necesara îndeplinirea cumulativa a anumitor conditii, respectiv: fapta ilicita care consta în nerespectarea unei obligatii contractuale, prejudiciul patrimonial în care se concretizeaza aceasta atingere, raportul de cauzalitate între fapta si prejudiciu, vinovatia celui care savârseste fapta ilicita, punerea în întârziere si inexistenta unei cauze de neresponsabilitate. Astfel, partile care au încheiat un contract sinalagmatic cu executare succesiva au obligatii reciproce în sensul ca operatorul economic are obligatia de a furniza serviciul iar consumatorul are obligatia de a efectua plata. Asadar, neîndeplinirea obligatiei de plata de catre consumator atrage în mod implicit nefurnizarea serviciilor de catre operatorul economic.

In aceste conditii, refuzul consumatorului de a achita platile aferente prestatiilor viitoare, neexecutate înca, determina încetarea furnizarii serviciilor de catre operatorul economic, situatie în care acesta nu înregistreaza nici un prejudiciu, neexistând astfel temei pentru obligarea la plata a consumatorului în conditiile descrise mai sus, aceasta în conditiile în care lipseste contraprestatia.

Considera recurentul ca, în speta, nu sunt întrunite cumulativ conditiile aratate mai sus pentru a se putea angaja raspunderea civila contractuala a consumatorului, în sensul achitarii de catre acesta a prestatiilor viitoare, executate însa de operatorul economic.

Cea de-a doua situatie referitoare la angajarea raspunderii civile contractuale a consumatorului pentru nerespectarea obligatiei acestuia de a continua executia contractului pâna la expirarea perioadei acestuia, prin obligarea la plata a consumatorului pentru prejudiciile deja create în patrimoniul operatorului economic (luni de abonament gratuite, calculatoare gratuite, piese si subansambluri gratuite etc.), în opinia recurentei reprezinta singura optiune prin care operatorul economic poate face apel la dreptul sau de a beneficia de o justa despagubire si aceasta motivat de faptul ca prejudiciile indicate anterior cu titlu de exemplu, sunt certe si a caror dimensiuni pot fi cuantificate prin raportare la beneficiile acordate consumatorului, indicate în mod expres în continutul contractului încheiat între parti.

Examinând hotarârea atacata, în raport de criticile aduse acesteia, tribunalul retine ca recursul este nefondat. Se constata ca, în actele aditionale, semnate de numitul ........ la data de 25 septembrie 2010, cu ocazia achizitionarii de terminale mobile la pret preferential dar si a actualizarii ofertei comerciale de servicii curente, fusese mentionat expres faptul ca încetarea acestuia poate surveni în decursul perioadei minime contractuale numai cu perceperea de penalitati egale cu valoarea abonamentului înmultita cu numarul de luni ramase pâna la expirarea acestei perioade.

Potrivit art. I din Legea nr. 161/2010, articolul 84 din Legea nr. 296/2004 cu privire la Codul consumului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 84 - Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi anulat sau restrâns de nicio clauza contractuala sau întelegere între parti, în cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept. Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate în cazul denuntarii unilaterale".

Articolul II - In anexa la Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, la punctul 1, lit. j) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"j) restrâng sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care: comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e); comerciantul nu si-a îndeplinit obligatiile contractuale; comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denuntarii unilaterale".

Prin urmare, legiuitorul a urmarit sa permita consumatorilor sa denunte sau sa rezilieze contractele încheiate cu comerciantii (art. I), situatiile în care dreptul acestora este restrâns sau anulat, fiind detaliate la art. II. Pentru orice alta situatie în afara celei cuprinse în lista exemplificativa a Legii nr. 193/2000, agentului constatator îi revine obligatia sa demonstreze caracterul abuziv al acesteia.

Aprecierea ca orice suma perceputa consumatorului este abuziva, iar denuntarea trebuie sa opereze fara plata niciunei despagubiri nu are însa nicio acoperire legala.

Legea nr. 161/2010 nu defineste ce reprezinta justa despagubire, conform art. 1073 Cod civil, "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligatiei, si în caz contrar are dreptul la dezdaunare". Aceasta dezdaunare reprezinta echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii sau executarii necorespunzatoare de catre debitor.

Conform art. 1082 Cod civil, "Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru întârzierea executarii, cu toate ca nu este rea-credinta din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata", iar conform art. 1083 Cod civil" nu poate fi loc la daune-interese când, din o forta majora sau din un caz fortuit, debitorul a fost poprit de a da sau a face aceea la care se obligase, sau a facut aceea ce-i era poprit".

In formularea art. 1082 Cod civil, prin cauza straina se întelege cazul fortuit sau forta majora, însa, conform doctrinei, se poate asimila acestor factori si vina creditorului.

In speta, numitul ........ nu a solicitat rezilierea contractului, neimputând petentei nicio culpa în îndeplinirea obligatiilor sale.

Conform art. 1084 Cod civil, daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit si beneficiul de care a fost lipsit, afara de exceptiile si modificarile mai jos mentionate.

Articolul 1087 Cod civil - când conventia cuprinde ca partea care nu va executa va plati o suma oarecare dreptul daune-interese, nu se poate acorda celeilalte parti o suma nici mai mare nici mai mica.

Se retine astfel ca, inclusiv în cazul prevazut de art. 1087 Cod civil (care permite de altfel modul de stabilire conventionala a despagubirilor în momentul încheierii contractului si înaintea survenirii faptului cauzator de prejudicii), dreptul de a evalua cuantumul despagubirii ar fi aplicabil numai daca modalitatea de calcul a acesteia ar încalca prevederile legale invocate de agentul constatator.

In situatia de fata, legea a distins ca sunt abuzive doar perceperile de sume fixe, neraportate la valoarea prejudiciului, acestea neputând fi interpretate ca o justa despagubire proportionala cu valoarea prejudiciului suferit de operatorul economic. Nicaieri în cuprinsul Legii nr. 161/2010 si nici în alte acte normative nu este prevazut faptul ca justa despagubire trebuie restrânsa numai la servicii oferite cu titlu gratuit sau bunuri subventionate.

Pentru aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat, si pastrata ca legala si temeinica hotarârea atacata.