Anulare decizie de impunere

Sentinţă civilă 2140 din 30.09.2011


R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 2140/2011

Şedinţa publică de la 30 Septembrie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei privind reclamanta … în contradictoriu cu pârâta …, având ca obiect anularea deciziei nr. 1/03.01.2011 emisă de …, privind soluţionarea contestaţiei înregistrată sub nr. 53518/16.12.2010, precum şi a obligaţiilor stabilite prin decizia de impunere nr. 280/25.10.2010, decizie emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. F GJ 151/25.10.2010, întocmit de către organele de inspecţie fiscală a ….

La apelul nominal făcut în şedinţă publică s-au prezentat avocat … pentru reclamantă şi consilier juridic … pentru pârâtă.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind cereri de formulat, tribunalul a constatat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul asupra cererii de suspendare şi asupra fondului cauzei.

Avocat … pentru reclamantă a solicitat admiterea cererii de suspendare provizorie a executării a actelor administrativ fiscale  contestate, iar pe fondul cauzei a solicitat admiterea acţiunii, anularea deciziei nr. 1/03.01.2011 emisă de …., privind soluţionarea contestaţiei înregistrată sub nr. 53518/16.12.2010, precum şi a obligaţiilor stabilite prin decizia de impunere nr. 280/25.10.2010, decizie emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. F GJ 151/25.10.2010, întocmit de către organele de inspecţie fiscală a ….

Reprezentantul pârâtei a solicitat respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii pentru motivele arătate prin întâmpinare.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 15 aprilie 2011 sub nr. 6071/95/2010, reclamanta … a chemat în judecată pârâta …, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 1/03.01.2011 emisă de …, privind soluţionarea contestaţiei înregistrată sub nr. 53518/16.12.2010, precum şi a obligaţiilor stabilite prin decizia de impunere nr. 280/25.10.2010, decizie emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. F GJ 151/25.10.2010, întocmit de către organele de inspecţie fiscală a ….

În motivarea acţiunii  reclamanta a arătat că : la data de 06 ian.2011, i-a fost comunicată decizia nr. 01 03.01.2011 emisă de .., decizie prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva deciziei de impunere nr. 280/25.10.2010 întocmită de organele de specialitate din cadrul …, decizie având la bază Raportul de Inspecţie Fiscală nr. F GJ 151/25.10.2010.

A arătat că înţelege să conteste decizia nr. 01/03.01.2011 precum şi măsurile dispuse de organele de inspecţie fiscală ale …, prin Decizia de impunere nr. 280/25.10.2010 întocmită în bază Raportul de Inspecţie Fiscală nr. 7 GJ 151/25.10.2010, dat fiind următoarele:

1. Referitor la taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) contestăm suma de 1216 lei reprezentând debit stabilit suplimentar precum şi majorările de întârziere aferente în li antum de 179 lei, întrucât consideră faptul că nu este corectă măsura luată de organele de inspecţie fiscală în ceea ce priveşte neacceptarea la deducere a TVA- ului înscris în facturile fiscale reprezentând cv chirie, facturi emise de S….

Aşa cum se poate observa, societatea a înregistrat corect în contabilitate şi a achitat integral cv unui număr de 6 (şase facturi) emise de …, valoarea acestor facturi având inclus şi TVA-ul.

T.V.A-ul aferent se găseşte înscris pe facturile menţionate, acesta fiind colectat şi respectiv achitat bugetului de stat de către emitentul facturilor, societatea noastră a achitat acest T.V.A în sumă de 1.216 lei furnizorului odată cu plata ev facturilor respective, ceea ce duce la concluzia că potrivit celor stabilite de organul de inspecţie fiscală societatea noastră ar trebuie să achite pentru a doua oară aceiaşi obligaţie.

A menţionat, de asemenea, faptul că a făcut demersurile necesare şi ne-am «dresat societăţii … cu adresa nr. 6/10.01.2010 să notifice organele fiscale competente potrivit art. 141 alin.3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte opţiunea sa de taxare a operaţiunilor de închiriere, opţiune pe care a şi exercitat-o prin înscrierea T.V.A.-ului pe facturile emise. La solicitarea sa a avut în vedere şi faptul că potrivit pct. 38 alin. (3) din H.G. nr. 44/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal: „Depunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare şi nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar în condiţiile art. 145-147 ind. l din Codul Fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia naştere şi poate fi exercitată la data la care intervine exigibilitatea taxei, şi nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisă de vânzător.'' Faţă de aceste prevederi, este cert faptul că data la care a intervenit dreptul nostru de deducere este data emiterii facturilor fiscale, şi în această situaţie, nu sunt justificate nici majorările de întârziere calculate de către organele de inspecţie fiscală.

2. În ceea ce priveşte debitul în sumă de 3.648 lei reprezentând impozit pe profit şi majorările de întârziere aferente în cuantum de 756 lei, a menţionat faptul ca nu sunt datorate dat fiind următoarele aspecte:

- Societatea a aprovizionat masă lemnoasă de la …, înregistrând în contabilitate şi achitând următoarele facturi fiscale: fact. 4772287/13.04.2009 - 11.997 lei;  fact. 4772290/23.05.2009 - 3.623 lei;  fact. 4772300/12.10.2009 - 5.098 lei; fact. 1/27.10.2009 - 3.103 lei; fact. 15/13.12.2009 - 4.162 lei; fact. 17/16.12.2009 - 3.919 lei;

Facturile menţionate sunt fără TVA, şi organele de inspecţie fiscală nu au acceptat la deducere cheltuielile cu materialul lemnos înscrise în cele 6(şase) facturi pe motivul că acestea au fost emise de un contribuabil declarat inactiv prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1039/24.07.2007.

A mai menţionat faptul că potrivit fişei vectorului fiscal al …. acest contribuabil în perioada 20.08.2008 - 25.10.2010 a depus şi înregistrat la … declaraţii şi deconturi de T.V.A, a efectuat plăţi la bugetul de stat în contul datoriilor declarate, sumele declarate şi achitate de către acesta fiind înregistrate de organul fiscal ca pentru oricare contribuabil activ. Mai mult decât atât, potrivit Referatului 81966/10.09.2008, întocmit consilieri din cadrul … şi aprobat de reprezentanţii acestei instituţii, s-a propus scoaterea acestui contribuabil din lista societăţilor inactive ca urmare a Procesului Verbal încheiat la data de 10.09.2009 cu ocazia controlului efectuat.

Faptul că acest contribuabil a condus evidenţă contabilă, a depus şi înregistrat declaraţii fiscale şi a achitat obligaţii la bugetul de stat în tot cursul anului 2009, duce la concluzia că acesta nu mai era un contribuabil inactiv în această perioadă, iar neoperarea de către organele fiscale a scoaterii din evidenţa societăţilor inactive, este culpa exclusivă a acestora.

Verificând site-ul Ministerului Finanţelor Publice, în toată perioada 2008-2009,  ... a figurat şi figurează şi în prezent ca şi contribuabil activ, cu declaraţii depuse pentru impozit pe profit, T.A. V., impozit pe venit şi contribuţii pentru salarii.

Faţa de cele relatate, a considerat că în mod nejustificat nu au fost acceptate la deducere cheltuielile cu materialul lemnos înscrise în cele 6 şase) si s-a stabili, ca debit suplimentar suma de 3.648 lei reprezentând impozit pe profit, precum si majorări de întârziere în cuantum de 756 lei.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat  contestaţia pe dispoziţiile 205-218 Cod procedura fiscală.

În dovedirea acţiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, decizia nr. 1/03.01.2011, adresa nr. 6 din 10.01.2010, decizia de impunere, raportul de inspecţie fiscală din 25.10.2010.

Prin întâmpinare, pârâta …, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

 A arătat că : reclamanta a fost supusă unei inspecţii fiscale generale, privind modul de calculare, evidenţă şi virare a obligaţiilor datorate bugetului general consolidat, efectuată de către organele de inspecţie fiscală din cadrul Activităţii de inspecţie fiscală a …, conform Avizului de inspecţie fiscală nr. 41 din 20.09.2010, perioada supusă inspecţiei fiscale fiind de la data 23.01.2008 până la data de 30.06.2010.

În acest sens organele de inspecţie fiscală au întocmit Raportul de inspecţie fiscală nr. F GJ din 25.10.2010, Decizia de impunere privind obligaţiile suplimentare de plată stabilite de inspecţia fiscală nr. 280/25.10.2010, dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală nr. 626/11.10.2010.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de anulare a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată nr. 280/15.10.2010, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei un debit în sumă 3684 lei reprezentând impozit pe profit a apreciat că aceasta este nefondată

A avut în vedere faptul că echipa de inspecţie fiscală a modificat baza de impunere pentru această obligaţie, pentru perioada verificată stabilind astfel o cotă impozabilă în sumă de 6.551 lei.

Astfel, la 31.12.2009, echipa de inspecţie a stabilit ca obligaţie fiscală un impozit pe profit în sumă de 6.551 lei, corespunzător unui profit impozabil  în cuantum de 40.945 lei, neacordându-se drept de deducere  pentru cheltuielile privind materiile prime - masă lemnoasă - consumate în procesul de prelucrare, achiziţionate cu factură de la SC GLAMIR SRL Craiova

Prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1039/24.07.2007 publicat în Monitorul Oficial nr. 576/22.08.2007 … a fost declarat contribuabil inactiv.

Potrivit dispoziţiilor art. 11, alin 12 art. 121, alin. 4 lit. b şi r, din Legea 571 fin 2003 privind Codul fiscal:

"ART. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

( 12 ) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul şi lista contribuabililor declaraţi inactivi se comunică contribuabililor cărora le sunt destinate şi persoanelor interesate, prin afişare pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ART. 21 Cheltuieli  (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile întârziere datorate către autorităţile române/străine potrivit prevederilor; r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al căror certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală."

În ceea ce priveşte majorările de întârziere aferente impozitului pe profit şi taxei pe valoarea adăugată stabilite suplimentar , având în vedere că majorările de întârziere reprezintă o măsură accesorie în raport cu debitul, conform principiului " accesoriul urmează principalul " în mod corect acestea au fost stabilite de către inspectorii fiscali.

Faţă de motivele arătate a solicitat respingerea acţiunii şi menţinerea actelor administrativ fiscale contestate ca temeinice şi legale.

În temeiul art. 242 C.pr.civ a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta a solicitat admiterea contestaţiei formulate.

A arătat că : referitor la taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) contestata, aşa cum s-a stabilit si prin raportul de expertiza contabila efectuat in cauza, … a plătit integral facturile(inclusiv TVA) emise de către furnizorul …, înregistrând corect in evidenta contabila cele 6 facturi fiscale colectând TVA in suma de 1.216 lei, suma achitata bugetului de stat de către emitentul facturilor, societatea noastră achitând acest T.V.A furnizorului odată cu plata ev facturilor respective, ceea ce duce ia concluzia că potrivit celor stabilite de organul de inspecţie fiscală societatea noastră ar trebuie să achite pentru a doua oară aceiaşi obligaţie. Aşa cum concluzionează si expertul contabil, eronat a fost stabilit acest debit suplimentar.

În actuala forma a Codului fiscal nici nu mai apare acesta obligaţie a notificării organului fiscal privind deducerea TVA-ului pentru operaţiunile de închiriere.

A menţionat de asemenea faptul că am făcut demersurile necesare şi ne-am adresat societăţii … cu adresa nr. 6/10.01.2010 să notifice organele fiscale competente potrivit art. 141 alin.3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte opţiunea sa de taxare a operaţiunilor de închiriere, opţiune pe care a şi exercitat-o prin înscrierea T.V.A.-ului pe facturile emise. La solicitarea sa a avut în vedere şi faptul că potrivit pct. 38 alin. (3) din H.G. nr. 44/2004 cu modificările şi completările ulterioare, prin care au fost aprobate Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal: Repunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare şi nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar în condiţiile art. 145-147 ind.l din Codul Fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia naştere şi poate fi exercitată la data la care intervine exigibilitatea taxei, şi nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisă de vânzător. " Faţă de aceste prevederi, este cert faptul că data la care a intervenit dreptul nostru de deducere este data emiterii facturilor fiscale, şi în această situaţie, nu sunt justificate nici majorările de întârziere calculate de către organele de inspecţie fiscală.

În ceea ce priveşte debitul în sumă de 3.648 lei reprezentând impozit pe profit şi majorările de întârziere aferente în cuantum de 756 lei, a menţionat faptul că nu sunt datorate dat fiind următoarele aspecte:

Facturile emise de către furnizorul … sunt in conformitate cu prevederile art. 155 Cod fiscal, cuprinzând elementele impuse de lege.

Chiar daca acest contribuabil a fost declarat inactiv prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1039/24.07.2007, potrivit fişa vectorului fiscal al S.C. GAMIR S.R.L. acest contribuabil în perioada 20.08.2008 - 25.10.2010 a depus şi înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice Craiova declaraţii şi deconturi de T.V.A, a efectuat plăţi la bugetul de stat în contul datoriilor declarate, sumele declarate şi achitate de către acesta fiind înregistrate de organul fiscal ca pentru oricare contribuabil activ.

Faptul că acest contribuabil a condus evidenţă contabilă, a depus şi înregistrat declaraţii fiscale şi a achitat obligaţii la bugetul de stat în tot cursul anului 2009, duce la concluzia că acesta nu mai era un contribuabil inactiv în această perioadă, iar neoperarea de către organele fiscale a scoaterii din evidenţa societăţilor inactive, este culpa exclusivă a acestora.

Verificând site-ul www.mfinante.ro al Ministerului Finanţelor Publice, în toată perioada 2008-2009… a figurat şi figurează şi în prezent ca şi contribuabil activ, cu declaraţii depuse pentru impozit pe profit, T.A.V., impozit pe venit şi contribuţii pentru salarii.

Mai mult, in data de 20.08.2008 … depune o cerere la … prin care solicita un control fiscal in vederea reactivării sale. Prin Referatul din data de 10.09.2008, AFP Craiova propune scoaterea din lista contribuabililor inactivi.

Nemaiprimind nici o înştiinţare, acesta desfăşoară in continuare activitate comerciala emiţând înscrisuri contabile, realizând venituri si efectuând cheltuieli, plătindu-şi contribuţiile la bugetul de stat. Nici măcar organul fiscal la primirea declaraţiilor nu a sesizat ca acest contribuabil era inactiv si nu avea dreptul de desfăşoare activitate comerciala.

În anul 21.01.2010 … depune din nou o cerere la organul fiscal înregistrata sub nr. 792 prin care solicita, din nou, efectuarea unei verificări în vederea scoaterii din lista contribuabililor inactivi. In urma controlului, prin Raportul de inspecţie fiscala din data de 19.02.2010 se propune din nou scoaterea din lista contribuabililor inactivi. Organele de control stabilesc ca în toata perioada in care a fost declarat inactiv a desfăşurat activitate comerciala realizând venituri din vânzarea masei lemnoase si înregistrând cheltuieli, si cu toate acestea nu stabilesc in sarcina sa sancţiuni întrucât acesta nu mai avea dreptul sa emită facturi fiscale.

Se observa culpa organului fiscal în declararea cu întârziere a încetării inactivităţii … întrucât  abia după 2 ani si doua cereri si inspecţii fiscale a fost declarat reactivat.

Aşa cum concluzionează si expertul contabil, … a înregistrat in totalitate si corect in contabilitate operaţiunile care au generat bazele de impozitare, si nu a fost prejudiciat in nici un fel bugetul de stat întrucât TVA ui colectat de către reclamantă a fost dedus de către cei doi furnizori.

Având  în  vedere  cele  solicitate  prin  acţiune  de  reclamantă  şi  poziţia  pârâtei prezentată  prin  întâmpinare ,  s-a  încuviinţat  administrarea  în  cauză  a probei  cu  expertiza contabilă.

Obiectivul  stabilit  de  instanţă pentru  expertiza  contabilă a  fost  următorul:  să se determine dacă creanţele financiar bugetare stabilite de către … au avut în vedere toate operaţiunile efectuate de reclamantă ce au generat bazele de impozitare, respectiv taxa corespunzătoare şi daca operaţiunile respective au fost consemnate în evidenta tehnico-operativa, în evidenta contabila analitică şi sintetică a reclamantei.

Concluziile  expertizei  au  fost  cele  stabilite  de  expert ,  după  cum  urmează:

Obiectivul nr. l  să se determine dacă creanţele financiar bugetare stabilite de către DGFP Gorj au avut in vedere toate operaţiunile efectuate de reclamanta ce au generat bazele de impozitare,respectiv taxa corespunzătoare.

Răspunsul expertului  : Din verificarea datelor cuprinse in actele de control întocmite de organul de inspecţie fiscala,proces verbal de inspecţie fiscala ,decizii de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecţia fiscala nr.280/25-10-2010, expertiza constata următoarele; - referitor la suma de de 3684 lei reprezentind impozit pe profit si la suma de 1216 lei reprezentind taxa pe valoare adăugata, organul de inspecţie fiscala a nu a luat in considerare facturile emise de …,pe motiv ca acest agent economic era inactiv in perioada cind a emis aceste facturi pentru materialul lemnos livrat către ...

În  Raportul de inspecţie fiscala incheiat in data de 25-10-2010, pag. 5, organul de inspecţie fiscala consemnează prevederile legale referitoare la facturile întocmite de … astfel; "Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei,persoana impozabila trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii; pentru taxa datorata sau achitata,aferenta bunurilor care i-au fost ori urmează sa ii fie prestate in beneficiul sau de către o persoana impozabila,sa deţină o factura emisa in conformitate cu prevederile art. 155.

Conform acestui articol factura cuprinde următoarele informaţii; d. denumirea/numele,adresa si codul de înregistrare in scopuri de tva, sau codul de înregistrare fiscala ale persoanei care emite factura,etc.

Referitor la susţinerea organului de inspecţie fiscala ca … nu mai avea dreptul sa emită documente,pentru ca era inactiva,expertul considera ca organul de control eronat a considerat ca reclamanta nu justifica deducerea de TVA

Concluzia  la acest obiectiv este ca reclamanta a procedat corect la înregistrarea facturilor în contabilitate,pentru că facturile care fac obiectul raportului de inspecţie fiscala,sunt documente care îndeplinesc condiţiile de documente justificative.

Referitor la suma de 1216 lei reprezentând TVA deductibil înregistrat în baza facturilor fiscale de chirie emise de …, pentru care organul de inspecţie fiscală nu a acordat drept de deducere pe motiv ca ; arendarea ,concesionarea,închirierea si leasingul de bunuri imobile: sunt scutite de taxă,opinia expertului este ca eronat organul de control a mărit baza de impozitare cu suma respectiva.

Din verificarea documentelor expertiza constata ca … a colectat TVA prin facturarea chiriei,iar clientul …,reclamanta ,  a plătit factura integral,deci inclusiv TVA,astfel ca a procedat corect la înregistrarea facturilor respective pe costuri, la deducerea TVA ului deoarece dreptul de deducere la beneficiar ia naştere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vânzător.

În  concluzie societatea verificata respectiv petenta … îndeplinea condiţiile legale privind deducerea tva aferent facturilor de chirie.

Concluzia  finală a  expertului  la acest obiectiv este că organul de inspecţie fiscală eronat a stabilit debitul suplimentar  in suma totala de 5835 lei din care;

1 .impozit pe profit3684 lei , majorări aferente756 lei;  2.  taxa pe valoarea adăugata 1216 lei , majorări aferente179 lei ; TOTAL5835 lei

Obiectiv  nr.2 Daca operaţiunile respective au fost consemnate in evidenta tehnic-operativa,in evidenta contabila analitica si sintetica a reclamantei.

Răspunsul expertului :Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de către reclamanta …, se constata ca aceasta a înregistrat in contabilitate si in evidenţa tehnic operativ toate documentele care au făcut obiectul acestei verificări a organelor fiscale , respectiv facturile de achiziţionare , avize de însoţire a mărfii etc.

La  capitolul concluzii  expertiza  a  reţinut următoarele : obiectiv nr 1. Să se determine daca creanţele financiar bugetare stabilite de către … au avut in vedere toate operaţiunile efectuate de reclamanta ce au generat bazele de impozitare,respectiv taxa corespunzătoare.Concluzia la acest obiectiv este ca la determinarea creanţelor bugetare ,organul fiscal a interpretat greşit documentele in baza cărora au stabilit debitul suplimentar in suma de 5835 lei,reclamanta achitând obligaţiile fiscale corespunzătoare activităţi desfăşurate. Obiectiv nr.2.Daca operaţiunile respective au fost consemnate in evidenta tehnico-operativa,in evidenta contabila analitica si sintetica a reclamantei. Concluzia la acest obiectiv este ca operaţiunile respective au fost înregistrate in evidenta tehnic-operativa si in evidenta contabila,societatea a plătit cval. lemnului şi a chiriei facturate de cele doua societăţi ,inclusiv TVA colectată din facturile celor doi furnizori.

Tribunalul.

Din probele  aflate  la  dosarul  cauzei se  reţine  că reclamanta  a  investit  instanţele  de  judecată  cu  soluţionarea  raportului  juridic  litigios  ce  a  apărut  între  părţi ca  urmare  a respingerii  contestaţiei reclamantei  de  către  pârâta  prin emiterea deciziei nr.  1/03.01.2011, contestaţiei înregistrată sub nr. 53518/16.12.2010 cu  privire  la obligaţiile stabilite prin decizia de impunere nr. 280/25.10.2010, decizie emisă de  către  pârâta în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. F GJ 151/25.10.2010, întocmit de către organele de inspecţie fiscală a.

Starea  de  fapt. 

Reclamanta  cu  privire  la  obiectul său  de  activitate a fost supusă unei inspecţii fiscale generale, privind modul de calculare, evidenţă şi virare a obligaţiilor datorate bugetului general consolidat, efectuată de către organele de inspecţie fiscală din cadrul Activităţii de inspecţie fiscală a ….

Inspecţia  fiscală generală s-a  efectuat conform Avizului de inspecţie fiscală nr. 41 din 20.09.2010, perioada supusă inspecţiei fiscale fiind de la data 23.01.2008 până la data de 30.06.2010.

Organele  de inspecţie fiscală din cadrul Activităţii de inspecţie fiscală a … au întocmit cu  privire  la obiectul  de  activitatea al reclamantei  Raportul inspecţie fiscală  nr. F GJ 151/25.10.2010, fiind emisă  decizia de impunere nr. 280/25.10.2010 de  către  … în baza Raportului de inspecţie fiscală şi dispoziţia privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală nr. 626/11.10.2010.

 Echipa  de inspecţie fiscală a modificat baza de impunere pentru  obligaţia cu  privire  la  impozitul  pe  profit  , pentru perioada verificată stabilind astfel o cotă impozabilă în sumă de 6.551 lei , corespunzător unui profit impozabil  în cuantum de 40.945 lei, neacordându-se drept de deducere  pentru cheltuielile privind materiile prime - masă lemnoasă - consumate în procesul de prelucrare, achiziţionate cu factură de la … . 

Prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1039/24.07.2007 publicat în Monitorul Oficial nr. 576/22.08.2007 …a fost declarată contribuabil inactiv.

Dispoziţiile  legale  aplicabile  în  cauză.

Prevederile art. 14 şi art. 15 din  Legea  554/2004.

În art.14 din Legea  554/2004,  se prevede  că : „ Suspendarea executării actului. (1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nici o formalitate. (2) Instanţa soluţionează cererea de suspendare, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. (4) Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleaşi motive. (7) Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.”

În art. 15 din Legea  554/2004,  se prevede  că : „ Solicitarea suspendării prin acţiunea principală. (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond. (1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, şi prin cererea adresată instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea principală sau printr-o acţiune separată, până la soluţionarea acţiunii în fond.”

Recomandarea R (89)8 adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, potrivit căreia „instanţa, în calitate de autoritate jurisdicţională chemată să decidă măsura de protecţie provizorie, trebuie să ţină cont de ansamblul circumstanţelor şi intereselor prezente şi să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat şi când există un argument juridic aparent valabil faţă de nelegalitatea lui” .

Dispoziţiile  legale  prevăzute  de Legea contabilităţii nr. 82/1991,  după  cum  urmează .

Art. 6 din  Legea 82/1991 , prevede  că : „(1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.”

Art. 2 din  Legea 82/1991 , prevede  că : „(1) Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor prevăzute la art. 1. În acest scop, contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea i n f o r m a ţ i i l o r cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.”

Art. 11 din  Legea 82/1991 , prevede  că : Deţinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor şi datoriilor, precum şi efectuarea de operaţiuni economico-financiare, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

Art. 17 din  Legea 82/1991 , prevede  că : (1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, după caz. (2) Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz. (3) Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat se ţine pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Art. 19 din  Legea 82/1991 , prevede  că : „ (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar. (2) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia.(3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale.  (4) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.”

Art. 20 din  Legea 82/1991 , prevede  că : Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Cartea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează conform normelor elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Art. 21 din  Legea 82/1991 , prevede  că : Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.

Art. 22 din  Legea 82/1991 , prevede  că :” Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate se întocmeşte balanţa de verificare, cel puţin la încheierea exerciţiului financiar, la termenele de întocmire a situaţiilor financiare, a raportărilor contabile, precum şi la finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declaraţia privind impozitul pe profit/venit, potrivit legii.

Art. 23 din  Legea 82/1991 , prevede  că : (1) Persoanele prevăzute la art. 1 care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice timp de 10 ani.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să asigure autorităţilor fiscale accesul la datele păstrate pe suporturi tehnice.

 Art. 25 din  Legea 82/1991 , prevede  că : (1) Registrele de contabilitate obligatorii şi documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară se păstrează în arhiva persoanelor prevăzute la art. 1 timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani.

Art. 251*) din  Legea 82/1991 , prevede  că : În cazul reorganizării persoanelor juridice, acestea vor lua măsuri pentru păstrarea şi arhivarea, potrivit legii, a documentelor justificative şi a registrelor de contabilitate. *) Art. 251 a fost introdus prin O.U.G. nr. 37/2011, de la data de 22 aprilie 2011.

Art. 26 din  Legea 82/1991 , prevede  că : În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementărilor emise în acest sens, în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar în caz de forţă majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia.

Dispoziţiile  legale  prevăzute  de Legea nr. 571/2003,  privind codul fiscal,  după  cum  urmează .

ART. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

( 12 ) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul şi lista contribuabililor declaraţi inactivi se comunică contribuabililor cărora le sunt destinate şi persoanelor interesate, prin afişare pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ART. 21 Cheltuieli  (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:  „ r) cheltuielile înregistrate în evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost supendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală „. 

Art.141, alin.2, lit.e "Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea scutite de taxă:

e)arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile"

Art.141, alin.3 „Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin.2 lit.(e) şi (f), în condiţiile stabilite prin norme."

Dispoziţiile  legale  prevăzute  de HG nr.44/2004.

Pct.38, alin.1 şi alin.3 din HG nr.44/2004. „38. (1) în sensul art. 141 alin. (3) din Codul fiscal şi fără să contravină prevederilor art. 161 din Codul fiscal, orice persoană impozabilă stabilită în România poate opta pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile scutite de taxă prevăzute la art. 141 alin. (2) Ut. e) din Codul fiscal, în ceea ce priveşte un bun imobil sau o parte a acestuia.

(3) Opţiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi se va exercita de la data înscrisă în notificare. O copie de pe notificare va fi transmisă clientului. Depunerea cu întârziere a notificării nu va anula dreptul persoanei impozabile de a aplica regimul de taxare şi nici dreptul de deducere exercitat de beneficiar în condiţiile art. 145 - 147A1 din Codul fiscal. Dreptul de deducere la beneficiar ia naştere şi poate fi exercitată la data la care inten/ine exigibilitatea taxei, şi nu ia data primirii copiei de pe notificarea transmisă de vânzător. în situaţia în care opţiunea se exercită numai pentru o parte din bunul imobil, această parte din bunul imobil care se intenţionează a fi utilizat pentru operaţiuni taxabile se va comunica în notificarea transmisă organului fiscal.”

Dispoziţiile  legale  prevăzute  de Ordonanţa nr. 92 din 24 decembrie 2003 ,  Republicată ,  privind  Codul de procedură fiscală.

 Art. 64 din Codul de procedură fiscală,  prevede  că :  „ Forţa probantă a documentelor justificative şi evidenţelor contabile. Documentele justificative şi evidentele contabile ale contribuabilului constituie probe la stabilirea bazei de impunere. În cazul în care exista şi alte acte doveditoare, acestea vor fi luate în considerare la stabilirea bazei de impunere.”

 Art. 65 din Codul de procedură fiscală,  prevede  că :  „Sarcina probei în dovedirea situaţiei de fapt fiscale. (1) Contribuabilul are sarcina de a dovedi actele şi faptele care au stat la baza declaraţiilor sale şi a oricăror cereri adresate organului fiscal.  (2) Organul fiscal are sarcina de a motiva decizia de impunere pe bază de probe sau constatări proprii.

Instanţa.

Referitor  la suspendarea executării actului administrativ fiscal  contestat până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ.

Necesitatea asigurării unei protecţii jurisdicţionale provizorii persoanelor ale căror drepturi pot fi lezate prin emiterea unor acte administrative  este recunoscută şi în plan european, prin Recomandarea R (89)8 adoptată de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei, potrivit căreia „instanţa, în calitate de autoritate jurisdicţională chemată să decidă măsura de protecţie provizorie, trebuie să ţină cont de ansamblul circumstanţelor şi intereselor prezente şi să acorde asemenea măsuri atunci când executarea actului administrativ este de natură a crea pagube grave, dificil de reparat şi când există un argument juridic aparent valabil faţă de nelegalitatea lui” .

Ar fi  întemeiată măsura de suspendare a executării actului administrativ fiscal  până la pronunţarea instanţelor învestite cu acţiunea , în situaţia în care, raportat la circumstanţele cauzei şi din actele dosarului ar  rezulta existenţa unor îndoieli asupra legalităţii actului administrativ fiscal  contestat .

TVA – ul plătit  de  reclamantă  furnizorilor  nu  se  cuvenea  acestora ,  furnizorii  în  mod  eronat  l-au  trecut  în  facturile emise  către  reclamantă ,  astfel  că  reclamanta  are  deschisă  calea  recuperării  acesteia  ca  fiind o  plată  nedatorată  .

Se consideră  că suspendarea executării actului administrativ contestat de  reclamantă  nu este necesară pentru prevenirea  unei pagube iminente .

Nu este un caz bine justificat, întrucât nu este lezat un drept , un interes legitim, iar pe de altă parte există indicii temeinice cu privire la  legalitatea actului administrativ fiscal  a cărui suspendare se solicită.

Cu  privire  la  fondul  cauzei.

Raportul  de  inspecţie  fiscală a modificat baza de impunere pentru  obligaţia reclamantei  cu  privire  la  impozitul  pe  profit  , pentru perioada verificată .

Inspecţia fiscală a stabilit astfel pentru  reclamantă  o cotă impozabilă în sumă de 6.551 lei , corespunzător unui profit impozabil  în cuantum de 40.945 lei.

Pentru  a  stabili această  stare  de  fapt  cu  referire  la obiectul  de  activitate  al  reclamantei inspecţia fiscală nu a acordat  drept de deducere  pentru cheltuielile privind materiile prime - masă lemnoasă - consumate în procesul de prelucrare de  reclamantă , achiziţionate cu factură de la … .

Prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1039/24.07.2007 publicat în Monitorul Oficial nr. 576/22.08.2007 … a fost declarată contribuabil inactiv.

Inspecţia fiscală nu a acordat  drept de deducere reclamantei pentru cheltuielile privind materiile prime ,  având în  vedere dispoziţiile prevăzute  de art. 11 ( 12 )  şi art. 21  (4)  lit. r  din Legea nr. 571/2003,  făcând  în  cauză şi  aplicarea art.141, alin.2, lit.e  şi art.141, alin.3 din Legea nr. 571/2003 , cu  referire  la  TVA – ul  prevăzut  în  facturile emise  de … , facturi ce privesc operaţiuni de închiriere,

operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adăugată .

 Concluziile  expertului în  sensul că organul de inspecţie fiscală în  mod  eronat a stabilit debitul suplimentar  în suma totala de 5835 lei ,  vor fi  înlăturate din  următoarele  considerente .

Obiectivul  stabilit  de  instanţă pentru  expertiza  contabilă a  fost orientat  spre  modalitatea  de  consemnare  a  informaţiilor  privind  cheltuielile efectuate  de  reclamantă pentru  realizarea  obiectului  de  activitate al  acesteia în  evidenţa  primară  documentară  şi  evidenţa  contabilă  sintetică  şi  analitică.

Scopul  evidenţierii informaţiilor ,  cu  referire  la  fiecare operaţiune  efectuată  de  reclamantă ,  în  documentele  justificative  ale  operaţiunilor respective  , conform  obiectului  reclamantei de  activitate , este  acela  al  controlului  ulterior.

Aceleaşi informaţii ce sunt preluate  din  documentele  justificative  ale  operaţiunilor efectuate de  reclamantă ,  sunt  dedublate şi se înregistrează  şi  în  evidenţa  contabilă sintetică  şi  analitică  ,  reprezentată  de  registrele  generale  ale contabilităţii , la  care  face  referire expertiza contabilă .

Scopul evidenţei contabile sintetice  şi  analitice  ,  reprezentată  de  registrele  generale obligatorii  ale contabilităţii , este tot  acela  al  controlului  ulterior.

În  cauza  de  faţă controlul  ulterior l-a  efectuat  inspecţia  fiscală  pe  baza  informaţiilor  înregistrate  în  contabilitatea sintetică  şi  analitică  a  reclamantei cu  referire  la  facturile celor  doi furnizori … şi ….

Faptul  că  reclamanta  , pentru  informaţiile  din  facturile  furnizorilor … şi … , dedublându-le  le-a  înregistrat cu unele  elemente  de  date  informaţionale  în  activul  patrimonial  şi  cu alte  elemente  de  date  informaţionale  în  pasivul  patrimonial referitoare  la TVA  ,  fără  a  fi  respectate  dispoziţiile  legale aplicabile  operaţiunilor  efectuate cu  respectivii furnizori ,  nu  reprezintă un  motiv  contabil  să fie dedusă  TVA  înscrisă  în  facturile furnizorilor .

Înregistrările în  contabilitate  se  fac cu  respectarea  dispoziţiilor  legale  aplicabile  fiecărei  operaţiuni  patrimoniale  efectuată  de  reclamantă .

Faptul  că  furnizorii … şi … pe  facturile  transmise reclamantei au  înscris  în componenţa valorii totale  a  facturii  şi  elemente  de  date  informaţionale ( TVA )  ce  nu  sunt  prevăzute  de  lege  ,  nu  poate  fi  considerat  ca  o  cauză  de suportabilitate pentru  cumpărător ( reclamantă )  a  impozitului  indirect cum  este  definită  TVA ,  în  afară  de situaţia  în  care  atât  furnizorii  cât  şi  cumpărătorul ( reclamanta) au  convenit să  fraudeze bugetul  statului .

Cheltuielile  înregistrate în contabilitatea  reclamantei , nu au avut  la bază  documentele justificative ale  acestor  cheltuieli cu  referire  la TVA  , potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii în  care  să  fie  inclusă şi  TVA  ca  impozit  indirect  , potrivit normelor  legale .

TVA – ul ca  impozit  indirect plătit  de  reclamantă  furnizorilor  nu  se  cuvenea  acestora ,  furnizorii  în  mod  eronat  l-au  trecut  în  facturile emise  către  reclamantă ,  astfel  că  reclamanta  are  deschisă  calea  recuperării  acesteia  ca  fiind o  plată  nedatorată  .

Faptul  că cei  doi furnizorii  ai  reclamantei  plătesc obligaţiile lor  la  bugetul  statului sub  forma  TVA ,  în  condiţiile  în  care ei  sunt  plătitori  ai  impozitului  pe  venit , este  o  problemă a  furnizorilor.

Plăţile efectuate  de  furnizori  ca  fiind  pentru  TVA de  plată sunt de  fapt plăţi ale  impozitului  pe  venit ce  se  cuvine bugetului  statului ca  obligaţie  a  acestora pentru  operaţiunile  efectuate .

Susţinerile  reclamantei că  a  fost  dusă  în  eroare  de  deconturile de  TVA  ale furnizorilor nu  pot  fi  reţinute

Ca  urmare  a  acestei  situaţii  ce  a  fost  generată  de  reclamantă s-a  emis decizia de impunere  de  către  pârâta … , privind obligaţiile fiscale de plată ce  au  fost stabilite de inspecţia fiscală în  sarcina  reclamantei .

Alineatul  2  al  art. 6 din  Legea 82/1991 ,  stabileşte că: „(2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.”, astfel că  prevederile  normative  respective , în  modalitatea preventivă , atenţionează  persoanele  ce  întocmesc  documentele  justificative  privind  răspunderea  pe  care  o  au referitor  la  informaţiile (datele )  ce  sunt  consemnate  în respectivele documente.

Conform Art. 2 din  Legea 82/1991 „contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea i n f o r m a ţ i i l o r „ ,  dacă  aceste informaţii  sunt  consemnate în  mod  legal  pe  documente justificative  ale  operaţiunilor efectuate  de  reclamantă,  având  în  vedere  caracterul  documentar  al  contabilităţii,  astfel  că  în contabilitate  nu  se  pot  înregistra cheltuieli  dacă  acestea  nu  sunt consemnate  în  mod  legal pe  documentele justificative ale  efectuării  lor .

Ca  urmare  a  celor  reţinute  va  fi  respinsă  acţiunea  reclamantei ca  nefondată şi  cererea  de suspendare a executării actului administrativ fiscal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamanta .. cu domiciliul în  judeţul Gorj în contradictoriu cu pârâta … cu sediul în … judeţul Gorj.

Respinge cererea de suspendare a executării actului administrativ fiscal contestat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 30 septembrie 2011, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

Grefier,