Anulare decizie de impunere

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 3621/2011

Şedinţa publică de la 25 Noiembrie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol judecarea cauzei privind reclamantul … în contradictoriu cu pârâta …., având ca obiect anularea deciziei nr. 33 din 15.12.2010 şi a deciziei de impunere nr. 201 din 09.11.2010 emisă de ……….

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul a reţinut cauza spre soluţionare. 

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale la data de 20 iunie 2011 sub nr. …, reclamantul .... a chemat în judecată pârâta …., solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună anularea deciziei nr. 33 din 15.12.2010 şi a deciziei de impunere nr. 201 din 09.11.2010 emisă de ….

În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că : prin decizia de impunere menţionată a fost obligat la plata sumei de 19.689 lei RON la fondul de ... Debitul a fost calculat pentru perioada 2006-2010 şi reprezintă cota de contribuţie pe perioada respectiva precum şi majorări de întârziere şi penalităţi.

A fost indicat ca şi temei de drept pentru emiterea deciziei atacate prevederile OG. Nr. 92/2003, Legea 95/2006 şi Ordinul 617/2007 codul de procedură fiscală.

Potrivit art. 208 alin. 3 din Legea nr. 95/2006 "Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii si funcţionează ca un sistem unitar" participarea la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate fiind obligatorie.

Pe de alta parte, tot acest articol reglementează principiile în baza cărora funcţionează sistemul de asigurări de sănătate printre care alegerea libera de către asiguraţi a casei de asigurări (art. 208 alin. 3 lit. a, principiu enunţat identic in art. 218 alin. 2).

A arătat că nu este asigurat al …. neexprimându-şi niciodată intenţia de a deveni asigurat al …. Mai mult chiar, nicicând în această perioadă nu i-a fost adus la cunoştinţă despre posibilitatea încheierii unui contract cu ….., beneficiind de o asigurare medicala privata.

De asemenea a arătat că nu a dorit stabilirea vreunui raport contractual de asigurări de sănătate cu aceasta casa de asigurări întrucât sunt asigurat in sistemul privat.

Decizia de impunere presupune în mod obligatoriu existenta unei creanţe certe, lichide, a cărei scadenţă să se fi împlinit fără să achite aceasta obligaţie.

 A mai arătat că nu există nici un raport contractual (si nici delictual) care să o îndreptăţească la a dobândi calitatea de creditor în privinţa sa. Este adevărat ca obligaţia asigurării reprezintă o obligaţie legala, dar ca si în cazul asigurării obligatorii de răspundere civila auto prin Legea nr. 136/1995 subsemnatul nu dobândeşte calitatea de asigurat (şi nu dobândeşte drepturile si obligaţiile corespunzătoare) prin încheierea unui contract de asigurare.

Conform art. 211 din Legea nr. 95/2006, "(1) Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii romani cu domiciliul în tara, precum si cetăţenii străini si apatrizii care au solicitat si obţinut prelungirea dreptului de şedere temporara sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi. În această calitate, persoana în cauză încheie un contract de asigurare cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin angajator, al cărui model se stabileşte prin ordin al preşedintelui ….. cu avizul consiliului de administraţie."

În speţa un asemenea contract nu există şi deci nu s-au născut nici drepturi si nici obligaţii reciproce. Având aceasta premisa, în perioada pentru care au fost calculate sumele reprezentând contribuţii la …. nu a pretins si nu putea pretinde să beneficieze de pachetul de servicii medicale enumerate în art.217 - 219 ale Legii nr.95/2006.

Este firesc astfel, ca atâta vreme cat în favoarea sa nu s-au născut nici un fel de drepturi, nefiind încheiat contract de asigurare cu …., să nu se nască în sarcina sa nici obligaţii constând în plata unor contribuţii către aceasta casa de asigurări, şi mai ales majorări de întârziere şi penalităţi.

A mai arătat că sumele înscrise în decizia de impunere nu sunt calculate corect.

Mai întâi este de subliniat faptul ca în decizie nu se menţionează nici o modalitate de calcul. Făcând o verificare a propriei situaţii contabile, suma reprezentând cota de contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate este mai mica. Explicaţia sumelor înscrise în decizia de impunere consta în faptul că baza de calcul este eronată, de asemenea cota de contribuţie este stabilită eronat si în totală discordanţă faţă de prevederile în vigoare şi aici se referă la prevederile art. 257,258 din L 95/2006 care prevăd alte cote de contribuţie pentru anumite perioade evidenţiate.

A menţionat că nu a existat o punere în întârziere din partea intimatei nefiind comunicat cuantumul unor astfel de penalităţi sau al debitului efectiv, în nici unul din anii anteriori.

Neexistând un contract încheiat între ….şi …. nu pot fi calculate penalităţi şi dobânzi.

În concluzie, decizia de impunere este lipsită de temei legat deoarece nu există stabilit nici un raport juridic obligaţional, iar emiterea acesteia este lipsita de interes deoarece nu are calitatea de asigurat al acestei Case de asigurări de sănătate. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte calitatea de emitent al CAS aceasta nu este abilitată de Legea nr. 95/2006 să aibă calitate de organ emitent al deciziei de impunere pentru creanţele cu titlu de contribuţii la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate Ca atare, prevederea din textul art. 35 din Normele Metodologice, privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate aprobate prin Ordinul nr. 617/2007, emis de ……. conform căreia Casa este abilitată să emită decizii de imputare care la scadenţă au valoare de titlu executoriu înfrânge dispoziţiile legale în vigoare şi drept urmare este nelegală.

În dovedirea acţiunii, reclamantul a depus la dosar deciziile contestate.

Prin încheierea de şedinţă din 7 iulie 2011 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a Tribunalului Gorj şi transpunerea acesteia la Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 15 iulie 2011, sub nr. ...

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că reclamantul a realizat venituri impozabile din activităţi independente conform prevederilor art.  41 din Codul fiscal.

Prin decizia … nr.201/09.11.2010 s-a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată pentru veniturile realizate din profesii libere în anii 2006-2010.

Întrucât reclamantul nu a respectat prevederile legale privind declararea venitului,… a procedat la stabilirea din oficiu a obligaţiilor de plată, utilizând baza de impunere comunicată de către … în baza Protocolului nr. 95896/30.10.2007  încheiat cu CNAS .

Decizia de impunere Nr.201/09.11.2010 a fost emisă pe numele petentului în temeiul art. 209 alin.2, art. 215, art.216. art.256-258, art. 288 alin.5 din Legea nr.95/2006, Ordinul CNAS 617/2007, OG 92/2003 fiind un de creanţă potrivit art. 110 din OG nr.92/2003 .

Potrivit art. 110 din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, Titlul de creanţă este actul prin se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de către organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii.

Prin art.80 alin.4 si 5 din OG 92/2003 contribuabilul este obligat să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate, dar are corelativ şi obligaţia de a depune declaraţii fiscale (art.81alin.l C.pr fiscală), iar organul fiscal procedează la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor conform art. 83 alin. 4, aşa cum a procedat şi …, notificând petentului nedepunerea declaraţiilor pe perioada 2004-2010. 

Petentul are obligaţia decontării atât a contribuţiei la … cât si accesoriile calculate. Accesoriile se datorează din momentul exigibilităţii obligaţiei financiar bugetare şi până in momentul plaţii obligaţiei financiar bugetare potrivit art.119 si urm. Din OG 92/2003 .

Aşadar nu se poate pune problema plăţii cu întârziere a unor contribuţii către bugetul general consolidat al statului, fără a plăti şi majorări de întârziere, potrivit legii .

Data naşterii fiecărei obligaţii financiare este data constituirii bazei de impunere şi coincide cu momentul încasării venitului care constituie baza de impunere.

Contribuţia de asigurări de sănătate are natura juridică a unei creanţe bugetare si cum petentul nu şi-a îndeplinit obligaţia plăţii contribuţiei la … din anul 2006 şi până la momentul emiterii deciziei de impunere, consideră  că în mod legal a fost obligat la plata contribuţiei şi accesoriilor aferente perioadei 2006-2010.

Decizia de impunere emisă pe numele petentului este legală, iar culpa aparţine petentului întrucât nu şi-a îndeplinit obligaţia de a plăti contribuţia la … potrivit art.6 şi 7 din Ordinul CNAS nr.617/2007 si art.215 al in.3 şi art.216 din Legea nr.95/2006.

Dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează potrivit art.23 din C.pr. fiscală,iar în cazul petentului a fost impusă de către ….începând cu anul 2005.

În cazul creanţelor fiscale, Codul de procedură fiscală nu conţine dispoziţii privind punerea în întârziere, executarea silită a creanţelor începând doar prin comunicarea Somaţiei aşa cum dispune art.145 din C.pr.fiscală.

În conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. l din C.pr. fiscală majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

Aşa cum rezulta din textul citat, reclamantul datorează majorări pentru plata cu întârziere a contribuţiei la … , independent de existenta unei comunicări exprese prin care să fie pus in întârziere, simpla neplata a  obligaţiei fiscale la scadenţă justificând calculul si reţinerea în sarcina acestuia a obligaţiilor accesorii .

Contractul ce ar fi trebuit încheiat de către petent cu … are caracter administrativ şi nicidecum caracterul unui contract care să poată obliga la decontarea accesoriilor.

Contractul de asigurare de sănătate reglementat de către Ordinul CNAS Nr.345/2006 se încheie doar cu persoanele aflate în evidenţa …, culpa neîncheierii contractului si a nedepunerii declaraţiei pe ultimii 5 ani neputând fi pusă în sarcina ….

În concluzie, a solicitat respingerea contestaţiei formulată de către contestatorul Căpăţină Adrian ca fiind netemeinică si nelegală, menţinerea deciziei … nr.33/2011 privind soluţionarea contestaţiei şi a deciziei de impunere nr. 201/2010.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 115-118 Cod procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare

În temeiul art. 242 C.pr.civ a solicitat judecarea cauzei în lipsă..

Instanţa .

Analizând  probele aflate  la dosarul  cauzei se  reţine că reclamantul  a  investit  instanţele cu  soluţionarea  raportului  juridic  litigios  se  a  apărut  între părţi ca  urmare faptului  că pârâta a emis decizia de impunere pentru  obligaţiile  de plată ale  reclamantului  la fondul asigurărilor sociale de sănătate pentru anii 2006 – 2010, la care s-au calculat majorări de întârziere şi penalităţi, împotriva căreia reclamantul  a formulat contestaţie, contestaţie ce i-a fost respinsă .

Starea  de  fapt.

Prin decizia … nr.201/09.11.2010 a fost obligat reclamantul  la plata sumei de 19.689 lei RON la fondul ….

 Debitul a fost calculat pentru perioada 2006-2010 şi reprezintă cota de contribuţie pe perioada respectiva precum şi majorări de întârziere şi penalităţi.

Reclamantul  nu este asigurat al …  şi  ş-a exprimat  intenţia de a deveni asigurat al … , nicicând în această perioadă 2006-2010 nu i-a fost adusă la cunoştinţă posibilitatea încheierii unui contract cu …, beneficiind de o asigurare medicala privata.

Pentru  că  reclamantul nu a respectat prevederile legale privind declararea venitului , … a procedat la stabilirea din oficiu a obligaţiilor de plată, utilizând baza de impunere comunicată de către … în baza Protocolului nr. 95896/30.10.2007  încheiat cu … .

Decizia de impunere Nr.201/09.11.2010 a fost emisă pe numele reclamantului ,  fiind un titlu de creanţă potrivit art. 110 din OG nr.92/2003 .

Dispoziţiile  legale  aplicabile  în  cauză.

 Art. 41 din Codul fiscal, stabileşte categoriile de venituri supuse impozitului pe venit,  ca  fiind  următoarele: „ a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 46; b) venituri din salarii, definite conform art. 55; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61; d) venituri din investiţii, definite conform art. 65; e) venituri din pensii, definite conform art. 68; f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71; g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75; h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 771; i)*) venituri din alte surse, definite conform art. 78 şi 791.”

Art. 46 din Codul fiscal  face Definirea veniturilor din activităţi independente după  cum  urmează:  „ (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente. (2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.”

Art. 215  din Legea nr. 95/2006 , stabileşte  că : „(1) Obligaţia virării contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanelor juridice sau fizice care au calitatea de angajator, persoanelor juridice ori fizice asimilate angajatorului, precum şi persoanelor fizice, după caz. (2) Persoanele juridice sau fizice care au calitatea de angajator, precum şi persoanele asimilate angajatorilor au obligaţia să depună lunar declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate. (3) Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, venituri din agricultură şi silvicultură, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din dividende şi dobânzi, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri care se supun impozitului pe venit sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat contractul de asigurare declaraţii privind obligaţiile faţă de fond.

Art. 216 din Legea nr. 95/2006 , stabileşte  că : „ În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuţiilor datorate fondului de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, CNAS, prin casele de asigurări sau persoane fizice ori juridice specializate, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului şi a majorărilor de întârziere în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 110 din OG nr.92/2003 privind codul de procedură fiscală, Titlul de creanţă este actul prin se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de către organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii.

Art. 23 din Codul de procedură fiscală, cu privire la naşterea creanţelor şi obligaţiilor fiscale, prevede că: „(1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. (2) Potrivit alin. (1) se naşte dreptul organului fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată.”  .

Tribunalul.

Cu  privire  la  fondul cauzei.

Referitor  la  natura  financiară a  cauzei dedusă  judecăţii  instanţelor .

Examinând cererea în raport de conţinutul acesteia, temeiul juridic invocat, înscrisurile şi apărările formulate, tribunalul constată că raportul  juridic  litigios ce  a  apărut  între  părţi  şi  dedus  judecăţii  instanţelor  este  de  natura dreptului material  financiar şi  fiscal.

Acţiunea  introductivă vizează legalitatea Deciziei de impunere nr.  201/09.11.2010 prin  care …  a stabilit în sarcina reclamantului obligaţii de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată pentru veniturile impozabile realizate în perioada anilor 2006-2010.

Analizând  înscrisurile aflate  la dosarul  cauzei se  reţine că susţinerile  reclamantului nu  pot  fi  reţinute din  următoarele  considerente de  natură financiară şi patrimonială.

Sursa  financiară, din pasivul patrimonial al reclamantului , ce  explică  financiar  de  unde  provine în  patrimoniul  contribuabilului  creanţa  financiar  bugetară stabilită de CASJ Gorj ca  obligaţie  ,  este considerată o sursă atrasă patrimonială şi  nu  o  sursă  proprie patrimonială  a contribuabilului reclamant .

Sursa  atrasă patrimonială explică natura  creanţei  financiar  bugetare stabilită de CASJ Gorj ca  obligaţie a  reclamantului  , prin chiar denumirea  ei ,  sursă atrasă de  provenienţă  a  creanţei  financiar  bugetare ce nu  aparţine  reclamantului ,  fiind o sursă  atrasă  şi  nu o sursă  proprie patrimonială  din  momentul  încasării  venitului .

Această sursă atrasă  patrimonială  ce  intră  în componenţa venitului  încasat  de  reclamant o  foloseşte  contribuabilul reclamant  până  la  plata obligaţiei către CAS Gorj ,  motiv  pentru  care  atrage de  la  data scadenţei creanţei respective ( obligaţiei ) şi  până  la  plata  efectivă a  creanţei , calcularea  accesoriilor creanţei financiar  bugetare .

Calcularea accesoriilor creanţei financiar  bugetare din  momentul naşterii  acestei surse atrase  patrimoniale ( obligaţii ),  ca  urmare  a  operaţiunii patrimoniale  de  activ ,  referitoare la  încasarea de  către reclamant (contribuabil)  a mijloacelor  băneşti ce reprezintă  venitul impozabil şi  până în momentul plăţii impozitului  sau  taxei  de  către  reclamant  ( contribuabil ) ,  se  datorează  naturii  sursei financiare de provenienţă a  creanţei  financiar  bugetare în  patrimoniul  reclamantului ,  sursă  ce  face  parte  din  categoria  surselor  atrase în  patrimoniul  contribuabilului  şi  nu  din  categoria  surselor proprii ale  patrimoniului  contribuabilului ( pasivului patrimonial).

Din momentul când  devine  exigibilă obligaţia financiar  bugetară stabilită de CASJ Gorj şi până în momentul plăţii  obligaţiei financiar  bugetare, reclamantul  (contribuabilul)  plăteşte  accesoriile la creanţele financiar  bugetare ( la aceste  surse  atrase din  pasivul  patrimonial al  reclamantului ,  având  în  vedere  că  nu  i  se  cuvin încă  din  momentul  încasării venitului  şi  nici  nu-i  aparţin sursele  respective de  provenienţă a mijloacelor  băneşti încasate  ca  venituri de  reclamant  ).

Data  naşterii fiecărei obligaţii financiar  bugetare stabilită de … în funcţie de dispoziţiile legale ce reglementează acea creanţă  financiar  bugetară, este cea a  constituirii bazei de impunere , ce coincide cu momentul (data ) efectuării  operaţiunii de încasare a  venitului ,  venit ce are în conţinutul lui baza  de impunere a creanţei  financiar  bugetare stabilită de … ,  astfel  că  o  parte  din  venitul  respectiv (a cărui mărime  se  calculează fiscal :  baza  înmulţită  cu respectiva  cotă  de  impozit  sau  taxă )  nu  se  cuvine  reclamantului din  momentul încasării venitului .

Data  încasării venitului ( sub forma : zi, lună, an ) este consemnată informaţional  în evidenţa primară, documentară, tehnico-operativă, evidenţă primară ce este structurată pe sistemul informaţional al formularele tipizate specifice  activităţii  reclamantului  , formulare tipizate  ce se întocmesc  de către reclamant la  locul  unde s-a efectuat operaţiunea de  încasare  a  venitului ,  astfel  că  pe acelaşi formular tipizat  se consemnează  şi datele  despre mărimea  şi  dinamica  bazei de impunere a creanţei financiar  bugetare stabilită de CASJ Gorj ,  formularul  devenind  astfel  document  informaţional despre  baza  de  impunere  , în  limbajul  pe  înţelesul  tuturor ( profan ) ,  ale  cărui  informaţii  sunt  preluate  şi reflectate  prin  limbajul  matematic  al  proporţiilor  în  evidenţa financiar contabilă sintetică  şi  analitică a patrimoniului reclamantului afectat  activităţii ce  o desfăşoară ( prin  dedublarea  informaţiilor din limbajul  pe  înţelesul  tuturor).

De acest  moment  consemnat  informaţional  în evidenţa primară, documentară, tehnico-operativă ( sub forma : zi, lună, an )  ,  este legată  şi  exigibilitatea creanţei financiar  bugetare stabilită de CASJ Gorj , dar , având  în  vedere că datele ( informaţiile cu  privire  la  operaţiunile  ce  justifică momentul naşterii  bazei de  impozitare – încasarea  venitului ) au  lipsit ,  pârâta … a  folosit  datele ( informaţiile cu  privire  la  baza  de  impunere  a  reclamantului ce  se  reflectă  în  activul  patrimonial – încasarea  venitului)  din  raportările veniturilor obţinute  de  reclamant ce  s-au  efectuat la organele din structura ….

Referitor  la  natura  fiscală a  cauzei dedusă  judecăţii  instanţelor .

Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate au natura juridică a impozitelor şi taxelor, fiind astfel reglementate atât de Codul de procedură fiscală cât şi de Legea nr. 95/2006.

În cauză sunt incidente dispoziţiile art.1 alin.2 şi art.21 alin.1 şi 2 din Codul de procedură fiscală precum şi cele ale art. 256 alin.2 şi art.261 alin.1 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulteriore.

De asemenea, sunt incidente şi dispoziţiile art. 257 alin. 8 din Legea nr. 95/2006 referitoare la termenul de prescripţie a plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în sensul că acest termen este de 5 ani ca şi în situaţia altor obligaţii de natură fiscală.

Obligaţia de plată a persoanelor care realizează venituri este prevăzută de art. 51 alin. 2 lit. b. din OUG nr. 150/2002. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 1 alin. 3 din Ordinul CNAS nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de încasare a contribuţiei, care prevede: „Încasarea contribuţiilor de la persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se realizează de către ANAF, se face în contul unic deschis pe seama CNAS prin CAS”.

Reclamantul a realizat venituri impozabile, conform prevederilor art. 41 din Codul fiscal.

În aceste condiţii, apare ca legală stabilirea în sarcina reclamantului a obligativităţii plăţii contribuţiilor la sănătate, în condiţiile în care acesta a realizat venituri impozabile din activităţi independente .

Nu  se  poate reţine susţinerea  reclamantului că  nu  beneficiază în baza contractului de  asigurări  de sănătate  de plăţi  pentru  serviciile de  natură medicală de  la  … .

…  efectuează  plăţi pentru  serviciile medicale prestate de  spitale  şi cabinetele medicale asiguraţilor persoane fizice . 

Persoanele  fizice pentru  veniturile încasate  ,  cât  şi  angajatorii persoanelor fizice  , plătesc  o contribuţie de  mărimea unei cote procentuale din  fiecare  leu cu  destinaţia  de  salariu sau  de venit . 

În ceea ce priveşte obligaţia  la  plata  majorărilor de întârziere şi a penalităţilor datorate, instanţa consideră că şi aceasta este legală, având în vedere dispoziţiile  incidente în cauză, inclusiv cele menţionate în Codul de procedură fiscală.

Astfel, art. 261 alin.2 din Legea nr. 95 /2006 privind reforma în domeniul sănătăţi „ angajatorii şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei în condiţiile prezentei legi şi care nu o respectă, datorează pentru perioada de întârziere majorări de întârziere în condiţiile Codului de procedură fiscală” iar conform art. 257 alin.8 din acelaşi act normativ „termenul de prescripţie a plăţii contribuţiei se stabileşte în acelaşi mod cu cel prevăzut pentru obligaţiile fiscale.”

Din coroborarea dispoziţiilor legale menţionate anterior rezultă că şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate are natura juridică a impozitelor şi taxelor reglementate de Codul fiscal şi cum reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a acestei contribuţii din anul 2006, în mod legal a fost obligată atât la plata acesteia, cât şi a accesoriilor aferente.

În aceste condiţii  reclamantul avea obligaţia de a le plăti şi nu  şi-a îndeplinit această obligaţie în perioada 2006-2010.

Reclamantul nu a respectat prevederile legale privind declararea venitului ,  astfel încât pârâta a stabilit din oficiu obligaţiile de plată, potrivit  bazei de impunere comunicată acesteia de către ANAF.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate are natura juridică a impozitelor şi taxelor reglementate de Codul fiscal ,. iar reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a acestei contribuţii, deşi în mod legal avea obligaţia plăţii.

Pentru considerentele de  natură  financiară  şi  fiscală  expuse, având  în vedere dispoziţiile legale aplicabile în cauză ,  tribunalul  consideră că decizia de impunere emisă pe numele reclamantului are la bază dispoziţiile legale în materie şi  în  mod  temeinic  şi  legal contestaţia  a  fost  respinsă  de pârâtă  , astfel încât acţiunea  formulată  de  reclamant se priveşte ca nefondată  ,  urmând  a  fi  respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de reclamantul … cu domiciliul în judeţul Gorj în contradictoriu cu pârâta …., cu sediul în judeţul Gorj.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 25 Noiembrie 2011, la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

Grefier,

Domenii speta

Spete similare