Acţiune în anulare transfer patrimonial

Sentinţă comercială 399 din 14.03.2012


Cod Operator 2443

Dosar nr. ….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa  Nr. …..

Şedinţa publică de la …. 2012

Completul compus din:

Judecător sindic  -  .....

Grefier - .....

Pe rol  fiind pronunţarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din  ….  privind judecarea acţiunii în anulare transfer patrimonial formulată de  lichidatorul judiciar  C.C. IPURL TG.Jiu pentru debitoarea SC T. SRL , in contradictoriu cu  pârâta SC  T. C. SRL şi creditorii : …..

La apelul nominal  au lipsit părţile .

Procedura completă din ziua dezbaterilor .

Deliberând , tribunalul pronunţă următoarea  sentinţă.

  JUDECATORUL SINDIC

Prin  acţiunea înregistrată la  12 oct. 2011 pe rolul acestei instanţe  , lichidatorul judiciar  C.C.IPURL TG Jiu  pentru debitoarea  SC T.  SRL a solicitat anularea transferului patrimonial efectuat  prin factura fiscală seria TRF nr. … din 17 aprilie 2010 , obligarea dobânditoarei  SC T. C.T SRL  la restituirea către debitoare a bunului imobil  care a făcut obiectul transferului patrimonial efectuat , repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii transferului patrimonial .

În motivarea acţiunii  se arată că  prin sentinţa nr. … din 16 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. ….  s-a dispus  deschiderea procedurii de faliment  împotriva debitoarei  SC T. SRL fiind  confirmat lichidator judiciar  C.C.IPURL.

Lichidatorul judiciar , în urma analizării documentelor financiar- contabile depuse de debitor a identificat transferul patrimonial efectuat de debitor prin factura  fiscală seria TRF nr. … din 17 aprilie 2010 conform căreia societatea debitoare a vândut către  SC T. C.T SRL bunul imobil  „ teren construibil intravilan  situat în Bumbeşti – Jiu , sat Curtişoara , Tarlaua II , Parcela .., jud. Gorj  , nr. cadastral 9….,intabulat în CF nr. ….a oraşului Bumbeşti – Jiu”.

Că, transferul patrimonial s-a efectuat cu 11 zile înainte de deschiderea procedurii generale a insolvenţei  , respectiv la data de 28 aprilie 2011.

Se apreciază că acest transfer  a fost efectuat cu intenţia tuturor părţilor implicate de a sustrage  de la urmărire de către creditori a bunului imobil menţionat, şi acest bun  , aşa cum rezultă din actele contabile s-a aflat în patrimoniul debitoarei şi după data deschiderii procedurii de insolvenţă.

Valoarea transferului patrimonial  este de 40.000 lei  dar din documentele financiar – contabile  depuse de debitoare nu reiese că a fost şi încasat preţul .

Deci , se pare, în opinia lichidatorului judiciar , că debitorul a încercat  să sustragă de la urmărire bunul imobil  pentru a nu putea fi valorificat în vederea acoperirii masei credale, totodată  se observă că nu există încheiat nici un act autentic pentru transferul bunului imobil , în concluzie  este lovit de nulitate absolută .

În drept  cererea a fost întemeiată pe  disp. art. 79 şi art. 80 alin.1 lit. c din L. 85/2006.

În dovedire s-au depus la dosarul cauzei  factura fiscală, declaraţia notarială a debitorului, balanţa de verificare  la 30.09.2010, lista imobilizărilor pe conturi la 30.09.2010 , adresa 4766/21 mai 2011 a Primăriei  , extras ONRC pentru SC T. C.T SRL, contract de utilizare  din 01.02.2011.

La data de 7 dec. 2011  , pârâta  SC T. C.T SRL a depus la dosar cu caracter de întâmpinare , note de şedinţă , prin care a solicitat să se facă anumite precizări la acţiune, a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în nulitate transfer patrimonial, dar şi verificarea faptului dacă cererea de faţă a fost introdusă în interiorul termenului prevăzut de lege, pentru ca în şedinţa din data de 28.02.2012 să invoce excepţia prescripţiei dreptului la acţiune , dar şi excepţia bunei-credinţe.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, sau în subsidiar, în cazul în care s-ar admite acţiunea ( ipoteză neîmpărtăşită de pârâtă), înscrierea la masa credală a debitorului SC T. SRL şi a creditoarei SC T. C.T SRL, cu valoarea creanţei menţionate în documentul justificativ, respectiv factura fiscală nr. 151/17.04.2010 în cuantum de 40.000 lei.

Lichidatorul judiciar a răspuns la întâmpinarea formulată şi la excepţiile ridicate, făcând şi precizările solicitate de pârâtă în întâmpinare şi s-a arătat că temeiul juridic al acţiunii a fost clar precizat, respectiv art.79 şi 80 din Legea nr. 85/2006.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă, lichidatorul judiciar pentru debitoare a arătat că debitorul a urmărit în mod cert ascunderea transferului patrimonial tocmai în scopul întârzierii introducerii acţiunii după ce a trecut termenul de prescripţie prevăzut de art.81 din lege. Astfel, faţă de ascunderea deliberată de debitor a transferului, a considerat a fi aplicabile în speţă prevederile art.1352 pct.5 din c.civil referitoare la suspendarea termenului de prescripţie. A arătat că debitorul a uzat de toate mijloacele posibile pentru a ascunde lichidatorului judiciar transferul patrimonial, a prezentat documente care nu reflectau realitatea, în care imobilul în litigiu figura încă în patrimoniul debitoarei, iar administratorul social al debitoarei a căutat să ascundă faptul că a vândut acest bun.

Ulterior, deşi prin notificarea deschiderii falimentului nr. 1747/04.04.2011 i s-a solicitat debitoarei de către lichidatorul judiciar  prezentarea documentelor referitoare la averea şi activitatea debitoarei, acesta a refuzat să le depună, urmărind de asemenea să  ascundă lichidatorului ieşirea din patrimoniu a imobilului, depunând actele privitoare la înstrăinarea terenului numai în data de 13.09.2011 ( adresa nr. …13.09.2011).

Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anulare, s-a arătat că invocarea de către pârâtă a deciziei nr. …… a ÎCCJ este lipsită de relevanţă, cauza la care se referă această decizie fiind cu totul alta decât prezenta, respectiv, acea speţă se referă la faptul că nu se poate cere pe cale de acţiune în justiţie constatarea nulităţii absolute a facturii pentru neîndeplinirea condiţiilor de validitate a actului juridic şi nicidecum că factura nu ar reprezenta actul prin care s-a realizat transferul patrimonial.

Se arată că în abordarea greşită a pârâtei, factura nu reprezintă actul prin care s-a realizat transferul patrimonial, însă îşi susţine proprietatea asupra imobilului tocmai prin invocarea acestei facturi.

Pe fondul cauzei s-a arătat că in înscrisurile depuse reiese fără nici un dubiu că prin acest transfer patrimonial s-a urmărit de către părţile implicate ascunderea de la urmărire  a bunului imobil, pentru  a nu fi valorificat în cadrul procedurii.

Judecătorul sindic, având în vedere excepţiile invocate, urmează a se pronunţa în primul rând asupra excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, care face inutilă analizarea celorlalte aspecte, în măsura în care este admisă.

Astfel, se reţine că  temeiul legal al acţiunii de faţă este, astfel cum a fost precizat de lichidatorul judiciar al debitoarei SC T. SRL, art.79 şi 80 din Legea nr.85/2006,deşi din petitul acţiunii se reţine că este vorba despre art.79 din lege, fiind vorba de anularea unui act fraudulos încheiat de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.

În aceste condiţii, devin incidente în speţă dispoziţiile art. 81 din lege, potrivit cărora, acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale la care se referă art.79 şi 80 din lege, poate fi introdusă în termen de 1 an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului cauzal, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

 Se reţine că prin sentinţa nr….. pronunţată de judecătorul sindic în dosarul nr. …. s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei.

Actul în discuţie, a cărui anulare se cere a fost încheiat la data de 17.03.2010.

Raportat la această dată ( fără a mai lua în calcul termenul de 1 an de la data expirării termenului stabilit pentru depunerea raportului cauzal, care oricum a fost depăşit), termenul de 16 luni s-a împlinit la data de 28.08.2011, iar acţiunea de faţă a fost introdusă la data de 12.10.2011, deci peste termenul prevăzut de lege.

Acest aspect a fost recunoscut şi de lichidatorul judiciar al debitoarei, care însă a motivat această întârziere pe seama atitudinii pârâtei care a urmărit în mod cert ascunderea transferului patrimonial tocmai în scopul întârzierii introducerii acţiunii după ce a trecut termenul de prescripţie prevăzut de art.81 din lege.

Astfel, faţă de ascunderea deliberată de către debitor a transferului, a considerat a fi aplicabile în speţă prevederile art.1352 pct.5 din c.civil referitoare la suspendarea termenului de prescripţie. A arătat că debitorul a uzat de toate mijloacele posibile pentru a ascunde lichidatorului judiciar transferul patrimonial, a prezentat documente care nu reflectau realitatea, în care imobilul în litigiu figura încă în patrimoniul debitoarei, iar administratorul social al debitoarei a căutat să ascundă faptul că a vândut acest bun.

Ulterior, deşi prin notificarea deschiderii falimentului nr. …… i s-a solicitat debitoarei de către lichidatorul judiciar  prezentarea documentelor referitoare la averea şi activitatea debitoarei, acesta a refuzat să le depună, urmărind de asemenea să  ascundă lichidatorului ieşirea din patrimoniu a imobilului, depunând actele privitoare la înstrăinarea terenului numai în data de 13.09.2011 ( adresa nr. ….).

Aceste aspecte de fapt invocate de lichidatorul judiciar corespund realităţii, însă, în ceea ce priveşte invocarea textului de lege relativ la suspendarea cursului prescripţiei extinctive, se reţin următoarele aspecte.

În primul rând, s-au avut în vedere dispoziţiile art. 2532 pct.5 din Noul cod civil, pentru că acestea se referă la instituţia invocată de lichidatorul judiciar, şi nu art. 1325 pct. 5, cum din eroare s-a menţionat , şi care nu are nicio legătură cu suspendarea cursului prescripţiei extinctive.

Pe de altă parte, trebuie menţionat că ne aflăm în  situaţia unei prescripţii începute sub imperiul fostului Decret nr.167/1958,( abrogat în mod explicit prin Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil) , dar şi împlinite sub aceleaşi auspicii.

Conform art.6 alin.4 din Noul cod civil, ”prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite  la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit”, fără a se face vreo distincţie între dispoziţiile de drept material şi cele de drept procesual civil, astfel încât, cu atât mai mult sunt supuse aceloraşi dispoziţii legale prescripţiile începute şi împlinite  anterior intrării în vigoare a noului cod civil.

În aceste condiţii, suspendarea cursului prescripţiei extinctive pentru motivele prevăzute de art.2532 pct.5 din Noul cod civil ( cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existenţa datoriei) nu îşi găsesc aplicarea în cazul de faţă, prescripţia fiind supusă regulilor anterioare şi în ceea ce priveşte suspendarea curgerii sale, reguli care nu au legătură cu aspectul invocat de lichidatorul judiciar, fiind strict reglementate de fostul Decret nr. 167/1958.

Pe de altă parte, judecătorul sindic nu poate să nu constate că însăşi pârâta recunoaşte că factura fiscală reprezintă doar un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului, a prestatorului sau a cumpărătorului, fiind doar un mijloc de probă cu privire la operaţiunea facturată, fără a avea calitatea de act juridic, în sensul unei operaţiuni juridice, neîndeplinind condiţiile prevăzute de art.948 cod civil (ce era în vigoare la data emiterii facturii, 151/17.04.2010) , abordare pe care o justifică prin raportarea la decizia nr.1017/26.05.2009 a ÎCCJ.

Prin urmare, în aceste condiţii, nefăcând în mod valabil dovada unui transfer în condiţii legale a dreptului de proprietate asupra imobilului teren, (pentru înstrăinarea imobilului teren intravilan, construibil este necesară forma autentică ,ad validitatem,  conform dispoziţiilor art.2 din titlul X al Legii nr. 247/2005, în varianta în vigoare la data de referinţă, 17.03.2010), se consideră că acesta nici măcar nu a ieşit din proprietatea debitoarei, astfel încât aceasta este responsabilă pentru neaducerea lui la masa credală, în măsura în care nu dovedeşte că între părţi s-ar fi încheiat un înscris în formă autentică ,la care să fi participat şi vânzătorul şi cumpărătorul, care să ateste acest transfer (şi nu o simplă declaraţie dată în faţa notarului de către reprezentantul vânzătoarei, astfel cum aceasta există la fila 4 a dosarului).

Aşa fiind, constatarea ca prescrisă a dreptului la acţiune face de prisos analizarea celorlalte excepţii invocate şi a fondului cauzei, acţiunea de faţă urmând a fi respinsă în temeiul acestei prescripţii.

Văzând şi dispoziţiile legale invocate,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia prescripţiei dreptului la acţiunea , invocată de SC T. C.T SRL Bumbeşti-Jiu.

Respinge acţiunea formulată de lichidatorul judiciar  C.C.IPURL TG Jiu , cu sediul în Tg.Jiu, str……., jud.Gorj pentru debitoarea  SC T.  SRL pentru  anulare transfer patrimonial în contradictoriu cu  pârâta SC  T. C.T SRL Bumbeşti Jiu,

Cu recurs.

Pronunţată în şedinţa publică de la …..  la Tribunalul Gorj .

Judecător sindic ,

.....

Grefier,

.....