Anulare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: cereriDosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 2778/2012

Şedinţa publică de la 20 Iunie 2012

Pe rol  fiind judecarea acţiunii civile având ca obiect  anulare act formulată de petenta SC  X SRL în contradictoriu cu pârâtele Garda Financiară – Comisariatul  General şi Garda Financiară – Secţia X.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns avocat U.G. pentru reclamantă şi consilier juridic M.D. pentru pârâte.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, s-a depus la dosar de către consilier juridic M.D. pentru pârâte  adresa nr. 801548 din 08.07.2011.

S-au pus în discuţia părţilor excepţiile inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii ce au fost invocate prin întâmpinare de către pârâtă, reprezentantul acesteia solicitând admiterea  lor şi respingerea acţiunii.

Avocat U.G. pentru reclamantă a solicitat respingerea excepţiilor susţinând că  măsura dispusă este una tehnico-administrativă şi nu s-a contestat un act administrativ fiscal .

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă.

Prin cererea  înregistrată pe rolul Judecătoriei  Târgu Jiu sub nr.17901/318/2011, petenta  SC  X SRL a chemat în judecată pe intimata Garda Financiară – Comisariatul General, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să se dispună anularea procesului verbal nr.802711/GJ/24.11.2011 şi obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, petenta a arătat că în timp ce administratorul societăţii se afla plecat cu afaceri, mai multe echipe mixte (poliţişti, comisari gardă financiară, inspectori ai OPC), au procedat la inventarierea mărfurilor aflate în zece magazine şi două depozite ale sale, fără a se anunţat conducerea despre faptul că s-ar efectua vreun control.

Că, după administratorul a revenit a găsit sigilate punctele de vânzare şi depozitele firmei  şi întrebând organele de control de ce au procedat astfel, i s-a argumentat că nu existau avize de însoţire a mărfii la punctele de vânzare.

A mai arătat că gestiunea societăţii se afla asupra sa, el fiind administratorul societăţii, drept pentru care aceste avize stau la sediul firmei, avize pe care de altfel le-a şi prezentat organelor de control.

Că, inventarierea punctelor de vânzarea s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, respective OMFP 2861/2009-alin 2 din Normele metodologice  de aplicare. 

Mai mult decât atât, cu toate că au consemnat în listele de inventariere ce au dorit dumnealor, tot organele de control au stabilit şi rezultatele inventarierii, cu încălcarea art. 42 din Normele metodologice de aplicare a OMFP 2861/2009, că el nu a numit în comisia de inventariere organele de control şi că dreptul de a emite decizia de inventariere îl avea el administratorul şi nu organele de control.

Că, la capitolul III al actului atacat se observă faptul că în urma unor extrapolări proprii, aceştia  fac vorbire despre un prejudiciu evaluat, fapt total neadevărat care se poate dovedi cu o expertiză financiar-contabilă.

De asemenea a mai arătat că după aproximativ o lună de zile s-a încheiat acest proces verbal pe care-1 contestă şi a cărui anulare o solicită, fiind vătămător pentru societate, în temeiul acestuia, organele fiscale pot proceda la modificarea bazei de impunere a societăţii - observând fila 6 din act, aducându-i un prejudiciu imens. Prin el însuşi baza de impunere privind obligaţiile fiscale nu se poate modifica, astfel actul atacat nu este un act administrativ-fiscal ci este o operaţiune tehnico-administrativă pentru a cărui judecată în primă instanţă este competentă judecătoria.

Noţiunea de operaţiune tehnico-administrativă nu este definită în conţinutul

Legii contenciosului administrativ fiind o creaţie a doctrinei de drept administrativ.

În literatura juridică de specialitate, operaţiunile tehnico-administrative sunt descrise prin prisma trăsăturilor acestora, în sensul că acestea sunt fapte materiale ale organelor administraţiei publice si nu manifestări exprese de voinţa de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi si obligaţii si că aceste operaţiuni intervin de regulă în legătură cu emiterea si executarea actelor juridice ale organelor administraţiei publice la stabilirea acestor trăsături reţinându-se accepţiunea tehnica, specifică ştiinţei dreptului administrativ a noţiunii de fapt material si nu cea filozofică potrivit căreia orice acţiune umană are semnificaţia unui fapt material, mai exact  a unui fapt social.

În dovedirea acţiunii, petenta a  depus la dosar procesul verbal  a căruia anulare se solicită, Anexa 1 la acesta,  procesele verbale privind rezultatele inventarierilor, listele de inventariere, situaţia aprovizionărilor în perioada 1-25.10.2011 la SC X SRL ,  Anexele nr.6, 8 şi 9  la această situaţie,  adresa nr.802679/2011 şi adresa nr. 105/22  emisă de  petentă.

În cauză, a formulat întâmpinare, intimata Garda Financiara - Secţia X, prin care a solicitat instanţei respingerea cererii formulată de petentă, invocând excepţia inadmisibilităţii cererii şi a prematurităţii introducerii cererii.

Instanţa , prorogând la termenul din 15.12.2011discuţia cu privire la necompetenţă, având în vedere întâmpinarea depusă de intimată la acel termen, fără a se respecta disp. art. 1141 alin. 2 C.pr.civ., constată că, în speţă are de soluţionat atât excepţii de procedură căt şi de fond ( cele invocate de intimată prin întâmpinare).

Ca atare, potrivit art. 137 alin.1 C.pr.civ. instanţa se va pronunţa cu prioritate în ceea ce priveşte excepţia de procedură , respectiv excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Tg-Jiu.

 Prin sentinţa nr. 6 din 09.01.2012 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a  Judecătoriei Tg- Jiu, excepţie  ridicată din oficiu.

În baza art.158 C.pr.civ. şi art.159 alin.1 pct.3 C.pr.civ. rap. la art.1 din Ordinul  nr.2160/2010 şi art.7 din Legea nr.554/2004, a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii având  ca obiect anulare act  formulată de petenta SC  X SRL  în contradictoriu cu intimata Garda Financiară –  Secţia X, Comisariatul  General, în favoarea Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ  şi Fiscal.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. X cu termen de judecată la data de 25.04.2012 pentru când părţile au fost legal citate.

La data de 18.05.2012 pârâta Garda Financiară Secţia X a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică şi nelegală şi a arătat următoarele:

În fapt, Garda Financiară la data de 24.11.2011 a întocmit procesul verbal de constatare în care se constată o posibilă săvârşire a unei fapte de natura penala de către făptuitorul B.I. in calitate de administrator al SC X SRL. Urmare procesului verbal de constatare s-procedat la întocmirea unei sesizări penale pe numele făptuitorului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzuta de art. 9 lit. b din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si înaintarea acesteia către Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj.

În principal pe cale de excepţie procesuală absolută acţiunea formulata de petiţionara este prematur introdusa si este inadmisibila . Se poate observa ca aceasta se întemeiază si are drept baza legala de contestaţie prevederile L.554/2004, ori actul încheiat de reprezentanţii Gărzii Financiare X, in speţa Procesului Verbal de Constatare nr. 802711 întocmit la data de 24.11.2011 , nu este un act administrativ, aşa cum este acesta prevăzut in accepţiunea actului normativ prezentat anterior.

Astfel in conformitate cu art. 2 pct. 1 lit. c din Legea 554 / 2004 „ actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizării executării legii sau a executării in concret a legii , care dă naştere , modifică sau stinge raporturi juridice " iar prin procesul verbal de constatare nr. 802711/24.11.2011 nu se dă naştere, modifică sau stinge nici un raport juridic.

Apreciază contestaţia ca fiind prematur introdusa deoarece o astfel de acţiune putea fi formulată doar împotriva unei decizii de impunere emisa de M.F.P. in urma unei acţiuni de control fiscal prin care au fost stabilite: taxe , impozite si penalităţi, decizie care la data prezenta nu exista. In Procesului Verbal de Constatare nr. 802711 s-a stabilit foarte clar ca „ in conformitate cu OUG 91/2003 aprobata de Legea 132/2004 actul de control întocmit la 24.11.2011 nu reprezintă document de verificare fiscala nu calculează impozite , taxe. contribuţii , majorării , penalităţi si nu constituie titlu executoriu " si nu reprezintă un act administrativ in accepţiunea  Legea 554/2004 .

Acţiunea formulată este inadmisibilă procesul verbal de constatare nr. 802711/24.11.2011 neputând fi atacat în instanţa deoarece acest înscris nu are caracter administrativ fiscal in înţelesul legii, fiind doar un act preparatoriu pe baza căruia organele fiscale stabilesc obligaţii fiscale in sarcina contribuabilului sau organele de urmărire penala dispun începerea urmăririi penale pentru fapte ce se constituie in infracţiuni. Prin urmare, aşa cum in mod constant a statuat Curtea Constituţionala, accesul liber la justiţie se aplica numai cu privire la actele care produc efecte juridice in raport cu persoana vătămata, ori in cazul de fata nu se produce nici un efect juridic. Amintim in acest sens practica judiciara in speţa similara respectiv Decizia nr. 194 / 12.02.2009 pronunţata de Curtea Constituţionala ( M.Of. 160 / 16.03.2009 ), prin care se reiterează susţinerile formulate de Garda Financiara X in prezenta cauza.

Luând în examinare prezenta acţiune aşa cum a fost motivată, raportat la argumentele părţilor şi înscrisurile din dosar dar şi cu privire la excepţiile invocate de  pârâta Garda Financiară Secţia Gorj conform art. 137 C.pr.civ., tribunalul constată următoarele;

Prin cererea adresată Judecătoriei Tg-Jiu la 28 noiembrie 2011 reclamanta SC X SRL a solicitat ca în contradictoriu cu  pârâta Garda Financiară - Comisariatul General să se dispună anularea procesului verbal nr.802711/GJ/24 noiembrie 2011 încheiat de către reprezentanţii Gărzii Financiare Secţia X.

În acest proces verbal s-au consemnat rezultatele controlului efectuat de comisarii Gărzii Financiare Secţia X în perioada 25.09.2011 – 24 noiembrie 2011 împreună cu reprezentanţi ai IPJ X, verificare operativă, inopinată şi prin sondaj a documentelor SC X SRL, ocazie cu care s-a efectuat inventarierea faptică a stocului de mărfuri existent la punctele de lucru şi spaţiile de depozitare ale firmei.

S-a apreciat de către pârâtă că  aspectele prezentate în cuprinsul procesului verbal constituie infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 prejudiciul evaluat fiind de 575.842 lei .

În cuprinsul acţiunii reclamanta a susţinut că actul atacat nu este unul fiscal ci o operaţiune tehnico-administrativă însă fără ca în drept să indice temeiul legal.

Prin întâmpinare Garda Financiară Secţia X, ce se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale secţiilor judeţene şi dobândeşte calitatea procesuală a acestora în litigiile aflate pe rol conform art. III din HG 566/2011, a susţinut că urmare procesului verbal de constatare ce a fost contestat de către reclamantă s-a procedat la întocmirea unei sesizări penale pe numele făptuitorului adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.

Ca şi argument în declinarea competenţei de soluţionare a cauzei Judecătoria Tg-Jiu a reţinut incidente dispoziţiile Ordinului Finanţelor Publice nr. 2160 din 17 august 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind soluţionarea plângerilor prealabile formulate împotriva proceselor verbale de control financiar încheiate în baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului financiar şi al Gărzii Financiare.

Pârâta a invocat excepţia prematurităţii şi a inadmisibilităţii acţiunii susţinând că aceasta are ca temei legal Legea nr. 554/2004 ori procesul verbal contestat nu este un act administrativ în sensul definit de art. 2 pct. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004.

Referitor la caracterizarea procesului verbal contestat ca şi unul administrativ în sensul art. 2 pct. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 se reţine că acesta a fost emis în conformitate cu OUG nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare (ultima modificare fiind adusă prin OUG nr. 71 din 31 august 2011), în art. 4 referitor la atribuţiile Gărzii Financiare regăsindu-se „ (1) In vederea realizării atribuţiilor sale, pentru combaterea actelor şi faptelor de evaziune şi frauda fiscală, Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la: a) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege; b) respectarea normelor de comerţ, urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaţiunilor ilicite; c) modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea agenţilor economici; d) participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicite care generează fenomene de evaziune şi frauda fiscală.

Conform art. 4 alin. 1^1 „ Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, întocmind procese-verbale, prin care poate evalua prejudiciul cauzat aferent operaţiunilor verificate, acte procedurale care pot constitui mijloace de probă, potrivit legii”.

De asemenea, conform art. 5 Garda Financiară, în exercitarea atribuţiilor proprii, încheie ca urmare a controalelor executate, acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, sesizând, după caz, organele de urmărire penală competente.

Prin urmare prezentul proces verbal nu este unul de control financiar , această noţiune fiind regăsită în Ordinul nr. 889/2005 privind aprobarea normelor metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice la pct. 17 din anexă reprezentând „act bilateral care se semnează de către organul de control financiar şi de reprezentantul legal al agentului economic. Conţinutul orientativ al procesului-verbal de control financiar este prezentat în anexa nr. 2. Constatările ce se înscriu în procesul-verbal de control financiar trebuie să fie precise, bazate pe date şi documente expuse clar, eliminându-se orice elemente şi descrieri personale, inutile şi neconcludente, care încarcă nejustificat conţinutul procesului-verbal de control financiar. La procesul-verbal de control financiar se vor anexa situaţii, tabele, documente, acte, note explicative, necesare susţinerii constatărilor.

Neregulile constatate se vor consemna în procesul-verbal de control financiar în mod obligatoriu, cu precizarea concretă a actelor normative încălcate (articol, alineat) şi cu determinarea exactă a influenţelor financiare, bugetare şi gestionare nefavorabile.

Pentru fiecare abatere înscrisă în procesul-verbal de control financiar se vor nominaliza persoanele care nu au respectat prevederile legale şi funcţiile acestora.

Pentru fiecare abatere constatată prin procesul-verbal de control financiar se vor înscrie măsurile luate operativ în timpul controlului financiar, cu menţiunea documentelor pe baza cărora s-au materializat, sau măsurile dispuse în sarcina agentului economic, cu indicarea termenului de raportare a îndeplinirii acestora”.

Din lecturarea procesului verbal rezultă că s-a realizat o verificare operativă şi inopinată a documentelor reclamantei realizându-se un control curent aşa cum este prevăzut la art. 6 alin. 1 lit. e din OG nr. 91/2003 însă nu au fost luate în îndeplinirea atribuţiilor ce revin  gărzii financiare vreuna din măsurile prevăzute la art. 7 chiar dacă s-au constatat acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea fiscală.

În aceste condiţii tribunalul concluzionează că nefiind întocmit un proces verbal de control financiar reclamanta nu era obligată să formuleze plângere prealabilă în condiţiile pct. 1 din anexa Ordinului nr. 2160/2010 ce a înlocuit pct. III „Soluţionarea plângerilor” din Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 889/2005 şi nici pârâta nu avea obligaţia de a emite o decizie care să poată fi contestată la instanţa judecătorească de contencios administrativ  competentă în condiţiile legii.

Procesul verbal contestat reprezintă un mijloc de probă  ce poate  fi eventual avut în vedere la emiterea unui act administrativ  unilateral cenzurabil în condiţiile şi în termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004 însă nu este o operaţiune tehnico-administrativă aşa cum a susţinut  reclamanta, aceasta reprezentând ansamblul faptelor administrative care nu produc efecte juridice, dar sunt indispensabile pentru realizarea sarcinilor administraţiei publice. Aceste operaţiuni deţin ponderea în cadrul activităţii administraţiei publice, cea mai mare parte a personalului din cadrul acesteia având ca obligaţii de serviciu realizarea unor asemenea operaţiuni.

Conţinutul unui înscris este dat nu de titulatura acestuia ci de consemnările din cuprinsul său aşa încât constatându-se de către reprezentanţii pârâtei doar o stare de fapt care nu produce efecte juridice de sine stătătoare, nu creează, nu modifică şi nu suprimă o situaţie juridică obiectivă sau subiectivă, procesul verbal nr.  802711 din 24 noiembrie 2011 neavând trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ cu caracter unilateral , acţiunea întemeiată pe dispoziţiile Legii 554/2004 se priveşte ca inadmisibilă şi urmează a fi respinsă, aspecte ce fac de prisos analizarea excepţiei prematurităţii acţiunii raportat la termenele şi condiţiile prevăzute de acelaşi act normativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea formulată de petenta SC  X SRL în contradictoriu cu pârâtele Garda Financiară – Comisariatul  General şi Garda Financiară – Secţia X.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 20 Iunie 2012 la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare