Litigiu privind funcţionarii publici

Cod operator: 2443

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa nr. 2672/2013

Şedinţa publică din 25 martie 2013

Completul compus din:

Pe rol judecarea acţiunii formulată de reclamanta N.M.A. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Primarului  comunei R.A., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în şedinţa publică  au lipsit părţile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează că a fost  depus prin serviciul registratură răspunsul la solicitările instanţei emis de către Primăria comunei R.A..

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanţa reţine cauza spre soluţionare, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

TRIBUNALUL

Asupra cauzei de faţă ;

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal sub nr. X reclamanta N.M.A. a solicitat ca în contradictoriu cu Primarul comunei R.A. să se dispună anularea dispoziţiei Primarului comunei R.A. nr. 584 din 2.11.2012 privind recuperarea sumelor de bani reprezentând plăţi de natură salarială acordate în mod nelegal în perioada 1.01.2010 – 30.09.2012, comunicată la data de 5.11.2012, act administrativ cu caracter individual, pe care îl consideră netemeinic şi nelegal.

În motivare, reclamanta a arătat că prin dispoziţia pe care o contestă s-a dispus imputarea sumei totale de  5254,19 lei reprezentând drepturi salariale  încasate necuvenit în perioada 1.01.2010 – 30.09.2012 reprezentând spor indemnizaţie de dispozitiv în cuantum de 25% şi spor de confidenţialitate în cuantum de 10% din salariul de bază, ceea ce a condus la reducerea drepturilor sale salariale pentru perioada 1.01.2010 – 30.09.2012 prin imputarea sporului de dispozitiv şi a sporului de confidenţialitate ce au fost stabilite şi acordate anterior în baza mai multor hotărâri judecătoreşti.

De asemenea a arătat că prin emiterea dispoziţiei contestate s-a procedat la încălcarea drepturilor sale prevăzute de legislaţia muncii în vigoare şi garantate de Constituţia României, având drept consecinţă nerespectarea obligaţiei angajatorului de a menţine în anul 2010 veniturile salariale efective acordate la 31 decembrie 2009 şi încălcarea caracterului executoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile.

A mai arătat reclamanta că a îndeplinit procedura prealabilă prin depunerea contestaţiei nr. 5910 din 6.11.2012 însoţită de răspunsul ordonatorului principal de credite nr. 6310 din 12.11.2011.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 164, art. 270 şi art. 295 Codul muncii şi art. 1  şi 8 din Legea nr. 554/2004.

În dovedirea acţiunii reclamanta  a înţeles să se folosească de proba cu înscrisuri.

Pârâtul Primarul localităţii R.A. a formulat întâmpinare prin care a arătat că la reîncadrarea şi stabilirea salariului lunar brut al reclamantei s-a avut în vedere menţinerea în luna ianuarie 2010 a nivelului brut al salariului din luna decembrie a anului 2009 conform OUG nr. 1/2010 în care se menţionează că începând cu luna ianuarie 2010 personalul aflat în funcţie  la 31 decembrie 2009 îşi păstrează salariul, solda sau după caz indemnizaţia lunară de încadrare avută la această dată fără a fi afectată de măsurile de reducere, a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute de art. 10 din Legea nr. 329/2009.

În şedinţa publică din 25.02.2013 instanţa a dispus din oficiu emiterea unei adrese către pârât pentru a comunica instanţei documentele care au stat la baza emiterii dispoziţiei ce se contestă, răspunsul pârâtului a fost în sensul că nu există documente  care  au stat la baza emiterii dispoziţiei nr. 585/2012.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei  instanţa reţine că prin dispoziţia nr. 584/2.11.2012 Primarul comunei R.A. a dispus  că începând cu luna noiembrie 2012 se vor recupera plăţile de natură salarială acordate în mod nelegal în perioada 1.01.2010 – 30.09.2012, reclamantei, referent de specialitate în cadrul Primăriei R.A. prin reţinerea lunară în cuantum de 5% din salariul brut până la recuperarea debitului de 5254,19 lei reprezentând spor de dispozitiv 25% şi spor de confidenţialitate  10%.

Reclamanta contestă această dispoziţie considerând-o nelegală întrucât sporurile ce se recuperează prin dispoziţia nr. 585 au fost acordate prin sentinţa judecătorească 545/17.11.2006 şi sentinţa nr. 2826 din 1.10.2007 şi astfel, această dispoziţie încalcă caracterul executoriu al hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă şi de asemenea îi încalcă drepturile prin nerespectarea obligaţiei angajatorului de a menţine în anul 2010 veniturile salariale efective acordate la 31 decembrie 2009.

Analizând probatorul administrat în cauză în raport de susţinerile reclamantei, dar şi de apărările pârâtului, instanţa constată că acţiunea reclamantei este întemeiată urmând a fi admisă din următoarele considerente;

Reclamanta are calitatea de funcţionar public, fiind angajată la Primăria comunei R.A. pe postul de inspector.

Sistemul de salarizare privind pe funcţionarii publici cuprinde salarii de bază, premiile, stimulentele şi alte drepturi.

Sporul de dispozitiv face parte din categoria altor drepturi, pe care ordonatorul de credite le poate acorda personalului, nefiind un spor expres prevăzut într-un act normativ  cu forţă generală obligatorie cum este legea sau ordonanţa Guvernului, sporul de dispozitiv nu poate fi acordat decât dacă ordonatorul principal de credite îl încredinţează.

Prin acordarea sporului de dispozitiv de către ordonatorul de credite nu se încalcă nici o prevedere legală, ci dimpotrivă, se asigură egalitatea de tratament economic, salarial a personalului din cadrul autorităţii publice atât centrale cât şi locale.

În speţă, analizând legalitatea emiterii dispoziţiei nr. 584 din 2.11.2012 tribunalul constată că pârâtul la emiterea acestei dispoziţii  a avut în vedere mai multe acte normative printre care Legea nr. 215/2001, Legea nr. 330/2009, OUG nr.1/2010, Legea nr. 284/2010, precum şi Legea nr. 273/2006.

Sporul de dispozitiv  în cuantum de 25% şi cel de confidenţialitate de 10% a fost acordat reclamantei prin  sentinţele civile nr.  545/17.11.2006 şi  nr. 2826 din 1.10.2007  prin care a fost admisă acţiunea formulată de aceeaşi reclamantă şi obligat pârâtul Primarul comunei R.A. să plătească aceste sporuri începând cu ianuarie 2004  reactualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi în continuare.

Este adevărat că prin art. 10 in OUG nr. 1/2010, act normativ invocat de către pârât în preambulul dispoziţiei  de recuperare a acestor sporuri, legiuitorul pare a reglementa o derogare de la principiile arătate mai sus atunci când statuează că la stabilirea salariilor  personalului bugetar începând cu 1 ianuarie 2010 nu vor mai fi luate în considerare drepturi salariale stabilite prin contracte colective şi contracte individuale de muncă încheiate cu nerespectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii lor, ori prin acte administrative  emise cu încălcarea normelor în vigoare  la data emiterii lor şi care excedează prevederilor legii cadru nr.330/2009.

Tribunalul, însă consideră că în cauză nu se poate aplica această derogare, în ceea ce o priveşte pe reclamantă,  întrucât sporul de dispozitiv şi de confidenţialitate i-au fost acordate reclamantei printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă şi intrată în autoritate de lucru judecat.

A nu respecta dreptul reclamantei  la aceste sporuri înseamnă a nu respecta o hotărâre judecătorească ce se bucură de autoritate de lucru judecat.

Tribunalul aminteşte aici că nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti este contrară principiului securităţii raporturilor juridice şi este considerată în jurisprudenţa CEDO ca o încălcare a dispoziţiilor art. 6 alin.1 din Convenţie .

Or, a analiza dacă reclamantei i se cuvine sau nu aceste sporuri din salariul de bază înseamnă a pune în discuţie o sentinţă civilă pronunţată de o instanţă de judecată, respectiv sentinţele nr. 545/17.11.2006 şi nr. 2826 din 1.10.2007 pronunţate de Tribunalul Gorj prin care în mod irevocabil s-a confirmat temeinicia şi legalitatea acestor sporuri.

În acelaşi timp, trebuie arătat că la art. 30 alin. 5 din Legea nr. 330/2009, ca de altfel şi art. 5 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 se reglementează că în anul 2010 personalul în funcţie la 31 decembrie 2009 şi care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii îşi va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, reclamanta îndeplinind  aceste condiţii.

Pentru considerentele arătate va fi admisă acţiunea, cu consecinţa anulării dispoziţiei primarului nr.584 din 2.11.2012 privind recuperarea sumelor de bani reprezentând plăţi de natură salarială acordată pe perioada 01.01.2010-30.09.2012.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamanta N.M.A. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Primarului  comunei R.A., judeţul G.

Dispune anularea dispoziţiei primarului R.A. nr. 584 din 02.11.2012 privind recuperarea sumelor de bani reprezentând plăţi de natură salarială acordată pe perioada 01.01.2010-30.09.2012.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 25 martie 2013 la Tribunalul Gorj

Domenii speta

Spete similare