Drept procesual civil. Contestaţia în anulare specială. Greşeală materială. Necesitatea corectă a înscrisurilor. Analiza motivelor de recurs

Decizie 46 din 15.01.2010


Drept procesual civil. Contestaţia în anulare specială.

Greşeală materială. Necesitatea corectă a înscrisurilor. Analiza motivelor de recurs

Prin sintagma „erori materiale” prev. de art. 318 C.p.civ., legiuitorul nu a avut în vedere reluarea cercetării fondului pe considerentul erorii de judecată.

Omisiunea cercetării anumitor aspecte invocate în cererea de recurs nu este motiv de anulare dacă din considerentele deciziei reiese încadrarea lor în  motivele de recurs prevăzute de lege.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la data de 28.07.2009 contestatoarea V.F., prin mandatar C.M., a formulat în contradictoriu cu intimaţii B.D., B.M., C.I., C.C., Comisia Locală De Fond Funciar Mihai Bravu şi Comisia Judeţeană De Fond Funciar Giurgiu, contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 123/19.02.2009 a Tribunalului Giurgiu.

În motivarea contestaţiei, s-a arătat că dezlegarea dată pricinii este rezultatul unor greşeli materiale flagrante şi de asemenea instanţa de recurs a omis să cerceteze anumite aspecte.

Cu privire la primul motiv al contestaţiei în anulare, s-a menţionat că în decizie se arată, prin compararea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de numiţii C.S. şi C.D., s-a constatat că acestea sunt identice, însă la dosar nu există nici o astfel de cerere formulată de C.D.; de asemenea s-au încurcat scriptele pe care trebuia să le verifice, în sensul că în loc să se verifice Registrul de intrare-ieşire din anul 1991, s-a verificat registrul agricol, deci un alt tip de registru.

S-a arătat că în decizie s-a menţionat că numitul C.C. ar fi avut calitatea de reclamant, fapt ce nu corespunde realităţii şi că aşa zisa cerere depusă de reclamanţi ar fi fost înregistrată la data de 27.02.1991, însă o cerere datată 04.03.1991 nu poate fi înregistrată de către primărie la data anume specificată de instanţă.

Cu privire la cel de-al doilea motiv, contestatoarea a menţionat că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra aspectului ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate deja pe numele reclamantelor, conform titlului de proprietate nr. 110119/04.01.2006 şi nici asupra aspectului potrivit căruia moştenitorii defunctului C.S. şi-au clarificat în instanţă problemele legate de moştenire şi împărţirea acesteia.

Au fost depuse la dosar în copie următoarele înscrisuri: cerere din 04.03.1991, procură judiciară autentificată sub nr. 1572/02.04.2008, sentinţa civilă nr.1069/25.02.2008 a Judecătoriei Giurgiu.

La data de 20.11.2009 intimatele B.D. şi B.M. au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestaţiei în anulare, arătând că în speţă nu se regăseşte nici unul dintre motivele invocate, instanţa de recurs analizând pricina sub toate aspectele şi nefiind făcută nici o greşeală materială evidentă de natură a atrage anularea deciziei pronunţate.

Au arătat intimatele că nu se poate reţine că au fost făcute greşeli materiale de instanţa de recurs şi nici că s-a omis cercetarea anumitor aspecte.

în drept au fost invocate dispoziţiile art.318 C.proc.civ., art.274 C.proc.civ.

Ceilalţi intimaţi nu au depus la dosar întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de contestaţia în anulare formulată şi prin prisma motivelor invocate de contestatoarea V.F., tribunalul constată că aceasta este nefondată, pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos.

Prin decizia civilă nr.123/19.02.2009 pronunţată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr.1994/236/2008 s-a respins, ca nefondat recursul declarat de recurenţii C.I. şi V.F. împotriva sentinţei civile nr.4532/12.08.2008 a Judecătoriei Giurgiu, prin care s-a admis acţiunea formulată de reclamantele B.D. şi B.M., s-a constatat nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr.48792/10.01.1995, în sensul că alături de C.S. să fie trecute ca titulare şi B.D. şi B.M., dispunându-se emiterea unui nou titlu de proprietate.

Potrivit art.318 C.proc.civ. „Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".

Ca atare, acest text de lege ce reglementează contestaţia în anulare specială, indică domeniul în care această cale extraordinară se aplică, respectiv vizează numai hotărârile instanţelor de recurs, precizând totodată motivele ce pot fi invocate pe această cale.

Dacă din punct de vedere al domeniului, condiţia de admisibilitate este îndeplinită, fiind atacată decizia civilă nr.123/19.02.2009 pronunţată de Tribunalul Giurgiu în stadiul procesual al recursului, cu privire la motivele invocate, contestatoarea este în eroare cu privire la ceea ce legiuitorul a avut în vedere prin reglementarea contestaţiei în anulare.

Astfel, prin sintagma „erori materiale", s-a avut în vedere acele erori materiale evidente, în sensul unor erori procedurale (de exemplu anularea recursului ca netimbrat deşi la dosar s-ar afla recipisa de plată a taxei de timbru sau respingerea unui recurs ca tardiv deşi a fost ataşat plicul din care rezultă data predării la oficiul poştal a cererii de recurs, etc.) şi nicidecum nu este vorba despre erori de judecată, acestea nemaiputând fi cenzurate din moment ce este vorba despre o hotărârea irevocabilă ce a intrat în puterea lucrului judecat.

Ca atare, nu se poate susţine că prin promovarea unei contestaţii în anulare, partea ar putea obţine o nouă rejudecare a fondului, lucru inadmisibil, pentru motivele expuse, o nouă apreciere a probelor administrate, neputându-se face pe această cale.

Susţinerile contestatoarei cu privire la anumite erori de nume sau calitate, ori de registru sau titlu indicat, nu poate fi apreciată ca o erori materiale ce ar putea fi îndreptate pe această cale, întrucât condiţia textului art.318 C.proc.civ. impune ca acestea să vizeze dezlegarea fondului, or, cele menţionate ar putea fi interpretate, cel mult, ca erori materiale în sensul art.281 C.proc.civ.

Cu privire la cel de-al doilea motiv invocat, tribunalul reţine că instanţa de recurs a răspuns motivelor invocate de recurenţi, a examinat cauza sub toate aspectele, fiind vorba despre un recurs exercitat împotriva unei sentinţe judecătoreşti care nu este supusă apelului, conform art.304/1 C.proc.civ., astfel că nu se poate reţine că a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare sau modificare.

Ceea ce se invocă de către contestatoare, respectiv omisiunea de a se cerceta anumite aspecte menţionate de către aceasta, nu se încadrează în textul citat anterior ca şi motiv al contestaţiei în anulare, instanţa de recurs nefiind obligată să examineze toate aspectele şi argumentele invocate de părţi pentru susţinerea unui anumit motiv de recurs, în contextul în care, fiind grupate, acestea au fost încadrate într-un anumit motiv de recurs apreciat ca nefondat iar argumentele decisive pentru soluţionarea cauzei îşi găsesc reflectare în hotărâre.

Mai mult decât atât, tribunalul reţine că oricum aspectele invocate, respectiv împrejurarea că pe numele B.D. şi B.M. mai există un alt titlu de proprietate sau că moştenitorii defunctului C.S. au procedat la partajarea moştenirii autorului lor, nu au nici un fel de relevanţă cu privire la pricina ce a fost dedusă judecăţii.

Pentru toate considerentele expuse, în baza art.318 şi următoarele C. proc. civ. tribunalul va respinge contestaţie în anulare, ca nefondată, în speţă neregăsindu-se nici unul dintre cazurile limitativ prevăzute de lege ca motive ale contestaţiei în anulare şi va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta