Partajul bunurilor în condiţiile existenţei unei încheieri de admitere în principiu. Obligaţia instanţei de a se raporta la o asemenea încheiere.

Partajul bunurilor în condiţiile existenţei unei încheieri de admitere în principiu. Obligaţia instanţei de a se raporta la o asemenea încheiere.

Trib. Bistriţa-Năsăud, s. com., de cont. adm. şi fisc., dec. nr. 95/A/30 noiembrie 2010

Prin sentinţa civilă nr. 556/2010 pronunţată la data de 8 aprilie 2010 de Judecătoria Năsăud s-a admis în parte acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta HME împotriva pârâţilor HA, HAl, HM, HI, HT şi Oraşul Sîngeorz-Băi prin primar şi, în consecinţă: s-a admis în parte acţiunea reconvenţională formulată de pârâta HA şi def. HT decedat în cursul procesului pentru care au fost introduşi in cauză descendenţii direcţi HA, HM, HI si HT; s-a dispus partajarea maselor succesorale rămase în urma defuncţilor HI decedat la data de 11 septembrie 2001 şi HD decedată la data de 28 decembrie 2001 stabilite prin dispozitivul „încheierii de admitere în principiu” completată prin Decizia civilă nr. 49/A/2005 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 335/2003 şi în conformitate cu raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul BL – varianta a II-a pentru imobilele nr. top. 1237, 1238 şi în conformitate cu evaluările din raportul de expertiză întocmit de expert PI (pentru terenuri) si respectiv din raportul de expertiză întocmit de expertul BN (pentru construcţii) astfel: s-a atribuit reclamantei HME lotul compus din: apartamentul nr. 11 situat în municipiul Bistriţa, ….., (nr. top 8263/a/11, corespunzător apartamentului) în valoare de 97.900 lei; terenul înscris în CF 1437 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 1272/1/1 având număr cadastral acordat 519 în valoare de 777, 50 lei; terenul înscris în CF 4278 Sîngeorz-Băi nr. top nou 4838/1/1, având  număr cadastral acordat 525  în valoare de 46.903 lei; s-a atribuit pârâtei HA şi defunctului HT lotul compus din: terenul înscris în CF 1437 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 1272/1/2 având număr cadastral acordat 520 în valoare de 777,50 lei; terenul înscris în CF 4278 Sîngeorz-Băi nr. top nou 4838/1/2, având  număr cadastral acordat 526  în valoare de 46.903 lei.

Totodată s-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de întreţinere viageră autentificat sub nr. 1890/25 septembrie 2001, de către  notarul public CI, pentru cota de 3/8 părţi ce-i revine reclamantei HME din imobilele terenuri înscrise în CF 6397 Sîngeorz-Băi nr. top. 13075, 1267, 6423, 11738, şi respectiv din CF 1427 Sîngeorz-Băi nr. top. 692, sens în care prin efectul declarativ al partajului, în conformitate cu raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expertul BL, cu evaluările din raportul de expertiză întocmit de expert PI (pentru terenuri) şi respectiv cu raportul de expertiză întocmit de expertul BN (pentru construcţii) s-a dispus partajarea acestor  imobile astfel:  s-a atribuit reclamantei HME lotul compus din: terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 13075/1 având număr cadastral acordat 515 în valoare de 3467,5 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 11738/1 având număr cadastral acordat 517 în valoare de 2523 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 1267/1 având număr cadastral acordat 521 în valoare de 1400 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou  6423/1 având număr cadastral acordat 523 în valoare de 2200 lei; terenul înscris în CF 1427 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 692/1 având număr cadastral acordat 527 în valoare de 123.505 lei; s-a atribuit pârâtei HA şi defunctului HT lotul compus din: terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 13075/2 având număr cadastral acordat 516 în valoare de 3467,5 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 11738/2 având număr cadastral acordat 518 în valoare de 2523 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 1267/2 având număr cadastral acordat 522 în valoare de 1400 lei; terenul înscris în CF 6397 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 6423/2 având număr cadastral acordat 524 în valoare de 2200 lei; terenul înscris în CF 1427 Sîngeorz-Băi, nr. top nou 692/2 având număr cadastral acordat 528 în valoare de 123.505 lei.

S-a menţinut ca valid contractul de întreţinere viageră autentificat sub nr. 1890/25 septembrie 2001, de către notarul public CI, pentru imobilele terenuri şi construcţii de natură casă de locuit P, anexe gospodăreşti, bucătărie de vară, garaj şi curte în intravilan înscrise în CF 6397 Sîngeorz-Băi nr. top. aferente  nr. 1237, 1238 având număr cadastral acordat 530, în valoare de 57.727 lei, sens în care s-a menţinut înscrierea operată in CF în favoarea dobânditorilor – întreţinători HT şi HA prin corelare cu varianta a II-a din raportul de expertiză întocmit de expert BL.

- s-au atribuit pârâtei HA şi defunctului HT bunurile mobile existente în imobilul apartamentul anterior evidenţiat, constând în: mobilier pentru sufragerie în valoare de 1500 lei, mobilier pentru dormitor în valoare de 1000 lei, 2 covoare persane în valoare de 400 lei, mobilier pentru bucătărie în valoare de 200 lei, frigider ZILL în valoare de 500 lei, maşină de spălat rufe în valoare de 50 lei, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii în valoare totală de 400 lei, maşină de cusut „Ileana” în valoare de 200 lei, bibelouri, vesele şi tacâmuri în valoare totală de 40 lei, TV color în valoare de 500 lei, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei; depozitul CEC în valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548.

S-a dispus disjungerea elementelor şi aspectelor de partaj evidenţiate şi prin decizia civilă nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferentă cotei de 1/8 părţi din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidenţiate în contractul de întreţinere viageră, fructele civile şi evaluarea bunurilor mobile constând din un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână existente în imobilul casă din oraşul Sîngeorz-Băi, s-a dispus formarea unui nou dosar şi fixarea termenului de judecată pentru data de 30 septembrie 2010 şi cu citarea părţilor în raport de calitatea acestora şi obiectul cauzei (partaj).

Totodată, s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit pe numele reclamantei şi respectiv a pârâtei HA şi a def. HT în cote egale de câte ? părţi conform tabelului de mişcare parcelară din lucrarea de expertiză  întocmită de expert BL cu corectura instanţei privind radierea descendenţilor şi consemnarea numelui defunctului HT şi respectiv cu completarea instanţei pentru mod de dobândire în natură, cu titlu de succesiune şi partaj bun propriu pentru reclamantă şi respectiv cu titlu de succesiune, partaj bun comun pentru soţii HA şi T şi respectiv cu titlu de întreţinere viageră pentru imobilele teren şi construcţii exceptate de la nulitatea contractului de întreţinere viageră.

S-a dispus notarea în coala ,,C” din CF 1427 Sîngeorz-Băi, a servituţii de trecere pe tot timpul anului cu piciorul şi autovehiculele peste fondul aservit imobilul cu nr. top. nou 692/2, servitute instituită în favoarea fondului dominant imobilul cu nr. top. nou 692/1, în conformitate cu propunerea din tabelul de mişcare parcelară din lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expert BL, restul suprafeţelor de teren aferente nr. top. noi 13075/3, 11738/3, 1272/1/3, 1267/3, 4838/1/3, 692/3 rămânând înscrise pe vechii proprietari de CF.

În final, s-a dispus compensarea integrală a cheltuielilor de judecată efectuate de părţi.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta HA.

La termenul de judecată din data de 10 noiembrie 2010 calea de atac a fost calificată ca apel, raportat la valoarea obiectului litigiului, care depăşeşte suma de 100.000 lei inclusiv.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, precum şi din oficiu conform art. 295 alin. 1 teza finală C.proc.civ. tribunalul reţine faptul că apelul declarat este fondat în parte pentru considerentele care urmează a fi relevate.

În esenţă, din cuprinsul motivelor de apel rezultă că hotărârea primei instanţe este criticată pentru următoarele considerente:

1. greşita disjungere a elementelor şi aspectelor de partaj, ceea ce a dus la încălcarea dreptului la apărare al pârâtei;

2. greşita anulare parţială a contractului de întreţinere viageră, ceea ce a dus la modificarea componenţei masei succesorale rămasă în urma defunctului HI;

3. pronunţarea pe aspecte şi elemente cu care nu a fost sesizată, în concret fiind vorba de fructele civile obiect al dosarului disjuns;

4. nestabilirea prin hotărârea de partaj a sultei datorată în caz de inegalitate valorică a loturilor;

5. nepartajarea tuturor bunurilor ce compun masa succesorală a defuncţilor, ceea ce determină imposibilitatea analizei hotărârii prin prisma modalităţii de partajare dispusă, imposibilitatea verificării egalităţii valorice a loturilor;

6. nelegalitatea modalităţii de partajare dispusă, axată pe 2 considerente:

6.1. nu s-a ţinut seama de împrejurarea că defunctul HI a transmis apelantei suprafaţa de cca. 2 ari pentru ca aceasta să-şi edifice casa de locuit, astfel că această suprafaţă nu trebuia inclusă în masa de partajat;

6.2. s-a instituit servitute de trecere pentru un lot ce provine din indiviziune, servitute a cărei instituire nu s-a solicitat de reclamantă; s-a dispus notarea în cartea funciară a servituţii de trecere fără ca în prealabil să se dispună instituirea servituţii; în final s-a atribuit apelantei lotul grevat de servitute, a cărui valoare este mai mică decât cea stabilită de expert, lotul trebuind a fi atribuit reclamantei.

Raportat la valoarea obiectului litigiului, care depăşeşte suma de 100.000 lei, calea de atac a fost calificată ca apel, astfel că în temeiul efectului devolutiv al acestei căi de atac, instanţa de apel este îndrituită să verifice nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii primei instanţe, desigur, respectând limitele învestirii sale.

Având în vedere aspectele sub care a fost criticată hotărârea primei instanţe, instanţa de apel va examina legalitatea şi temeinicia hotărârii numai în privinţa a ceea ce s-a atacat.

În ceea ce priveşte critica vizând disjungerea unor elemente şi aspecte de partaj tribunalul reţine că odată cu deliberarea asupra fondului cauzei, la data de 8 aprilie 2010 (şi nu odată cu motivarea hotărârii aşa cum se susţine de apelantă fără nicio dovadă în acest sens), instanţa de fond a dispus disjungerea elementelor şi aspectelor de partaj evidenţiate şi prin decizia civilă nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferentă cotei de 1/8 părţi din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidenţiate în contractul de întreţinere viageră, fructele civile şi evaluarea bunurilor mobile constând din: un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână existente în imobilul casă din oraşul Sîngeorz-Băi, formându-se un nou dosar (nr. 2383/265/2010, în prezent suspendat până la rămânerea irevocabilă a hotărârii atacate în prezentul dosar).

Procedural, soluţia disjungerii priveşte cereri formulate în cursul judecăţii declanşate de reclamant, atunci când acestea nu sunt în stare de judecată şi se apreciază că sunt de natură să întârzie judecarea acţiunii principale. Este vorba de cererea reconvenţională, cererea de intervenţie în interes propriu, cererea de chemare în judecată a altor persoane, cererea de chemare în garanţie.

Ca atare, disjungerea poate opera doar atunci când acţiunea principală este în stare de judecată şi soluţionarea altor cereri formulate în cauză ar duce la tergiversarea judecăţii acţiunii principale a reclamantului.

Pornind de la acest principiu al procedurii civile, tribunalul reţine că într-adevăr soluţia disjungerii unor „elemente şi aspecte de partaj” este neprocedurală, în condiţiile în care acestea sunt reţinute ca făcând parte din pretenţiile reclamantei, deci din acţiunea principală, completată pe parcursul judecăţii.

Pe de altă parte, în caz de partaj, cererile părţilor se impun a fi soluţionate împreună, deoarece se referă la compunerea masei succesorale, la întinderea drepturilor succesorilor, la modalitatea de împărţire a bunurilor succesorale, astfel că buna administrare a justiţie justifică o judecată unitară.

Însă, în condiţiile în care, la data de 25 martie 2010 şi ulterior prin concluziile scrise depuse la dosar pârâta apelantă a avut posibilitatea de a pune concluzii pe fondul cauzei, în întregul său, de a-şi exprima poziţia cu privire la ansamblul masei succesorale a defuncţilor, şi chiar a făcut acest lucru (prin concluziile scrise a solicitat atribuirea bunurilor mobile aflate în imobilului din Sângeorz-Băi), nu se poate reţine încălcarea dreptului său la apărare prin adoptarea soluţiei disjungerii, de natură să atragă soluţia trimiterii cauzei spre rejudecare.

Includerea bunurilor mobile aflate în casa din Sângeorz-Băi în masa succesorală a defuncţilor s-a solicitat de reclamantă prin completarea de acţiune depusă la dosar.

Prin decizia nr. 49/A/2005 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud la data de 31 martie 2005, în masa succesorală a celor 2 defuncţi au fost incluse şi bunurile mobile existente în imobilul Sângeorz-Băi (un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână de perete), incluse de reclamantă în masa bunurilor de împărţit prin completarea de acţiune, bunuri a căror valoare s-a indicat de reclamantă, fără ca valoarea să fie contestată de pârâta apelantă prin întâmpinarea depusă la dosar şi fără ca din probe să rezulte o altă valoare.

În privinţa fructelor civile, tribunalul reţine că, aşa cum s-a relevat şi de reclamanta intimată, aceasta nu a solicitat fructe, ci doar a menţionat în cadrul notelor de şedinţă depuse la dosar că apelanta şi familia sa au beneficiat de fructele bunurilor obiect al masei succesorale, că în ipoteza în care nu se acceptă varianta de partaj solicitată de reclamantă se impune solicitarea de către reclamantă, pe calea unei acţiuni reconvenţionale, a plăţii de către pârâta apelantă a cotei de ? din valoarea fructelor civile (dobânzi, folos nerealizat).

Însă, pe tot parcursul judecării cauzei o asemenea cerere nu s-a formulat.

Prin decizia nr. 49/A/2005 instanţa de apel a inclus în masa succesorală a defunctului HI şi depozitul CEC, reţinând în baza adresei nr. 6733/20 iunie 2003 că pârâta apelantă a ridicat din contul 5548 deschis pe numele defunctului HI suma de 44.216.000 lei Rol şi că la data de 20 iunie 2003 contul curent personal al defunctului prezenta un sold de 2.337.308 lei Rol.

Raportat la faptul că partajul tuturor bunurilor ce formează masa succesorală a defuncţilor se realizează la valoarea bunurilor la momentul partajului, instanţa de control judiciar a statuat că în masa de partajat se include şi suma depusă la CEC, la care se adaugă fructele împărţelii.

Ca atare, este mai mult decât evident că îndrumarea dată s-a referit la stabilirea valorii depozitului CEC la data împărţelii, valoare formată din suma depusă şi dobânda aferentă.

Prin urmare, fructe civile nu s-au solicitat de reclamantă, iar instanţa de control judiciar nu a făcut altceva decât să enunţe un principiu al partajului, acela al luării în calcul a valorii din momentul împărţelii.

Deşi soluţia disjungerii este greşită, tribunalul apreciază că nu se impune desfiinţarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu îndrumarea conexării celor două dosare, soluţie preconizată prin motivele de apel.

Prin declaraţia dată la data de 22 noiembrie 2010 în dosarul nou format în urma disjungerii, reclamanta a arătat că renunţă la „acţiunea ce formează obiectul dosarului nr. 2383/265/2010, dosar ce s-a disjuns din dosarul nr. 2/265/2001”.

Raportat la această manifestare de voinţă, la obiectul dosarului disjuns şi la faptul că nu s-au solicitat de reclamantă fructe civile, tribunalul reţine că reclamanta a înţeles să nu mai solicite partajarea bunurilor mobile aflate în imobilul din Sângeorz -Băi şi anume: un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână de perete, respectiv să renunţe la fructele produse de suma depusă la CEC de defunctul HI.

Prin urmare, ca efect al acestei renunţări, obiect al partajului îl constituie doar bunurile mobile şi imobile menţionate în dispozitivul hotărârii atacate în acest dosar, la valorile menţionate în cuprinsul sentinţei.

La această renunţare nu s-a opus pârâta apelantă, reprezentată în instanţă prin apărător, astfel că nimic nu împiedică instanţa de apel să ia act de această renunţare la judecată, ce reprezintă un act de dispoziţie al reclamantei.

Desigur, în aceste condiţii, în discuţie rămâne problema sultei compensatorii aferentă cotei de 1/8 părţi din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME.

Conform statuărilor instanţei de fond reclamanta HME ar fi îndreptăţită numai la o cotă de 3/8 părţi din masa bunurilor de împărţit, astfel că atribuindu-i-se cota de ? părţi (adică 4/8), aceasta ar mai datora pârâtei apelante o sultă compensatorie egală cu 1/8 părţi din valoarea bunurilor obiect al masei succesorale.

Lăsând la o parte faptul că la un simplu calcul matematic, ţinând seama de valoarea bunurilor partajate de instanţa de fond, de cotele părţi de moştenire stabilite irevocabil prin încheierea de admitere în principiu, apelanta putea reţine inegalitatea certă a loturilor atribuite, inegalitate în detrimentul reclamantei şi în favoarea apelantei, în condiţiile în care instanţa de fond nu a procedat la stabilirea sultei compensatoare, nimic nu împiedică tribunalul, în apel, să finalizeze partajul, prin stabilirea sultei datorate în caz de inegalitate valorică, fără a i se putea imputa lipsirea părţilor de un grad de jurisdicţie, atâta timp cât cotele de moştenire au fost stabilite irevocabil prin încheierea de admitere în principiu, în forma modificată prin decizia nr. 49/A/2005, cât valoarea bunurilor partajate de instanţa de fond a fost stabilită prin expertiză, nefiind contestată de vreuna dintre părţi.

Soluţia trimiterii cauzei spre rejudecare, în condiţiile în care masa bunurilor de partajat, cotele de moştenire, valorile au fost definitiv stabilite, astfel că nu mai pot fi modificate, în care partajul bunurilor între părţile litigante a trenat pe rolul primei instanţe cca. 10 ani (lipsind doar 4 zile până la împlinirea a 10 ani de la sesizarea instanţei de judecată – 4.12.2001), este de natură să afecteze grav principiul celerităţii, al judecării cauzei în termen rezonabil, afectând în final scopul partajului, acela ca fiecare moştenitor să intre efectiv în posesia bunurilor moştenite cât mai repede, să poată dispune fiecare de bunurile primite aşa cum doreşte, fără a fi afectate de o eventuală devalorizare a bunurilor.

În ceea ce priveşte sulta compensatoare aferentă cotei de 1/8 părţi reţinută de instanţa de fond ca fiind datorată de reclamantă, contrar statuărilor primei instanţe şi poziţiei pârâtei apelante exprimată în cuprinsul concluziilor scrise depuse la fondul cauzei, tribunalul reţine că în fapt reclamanta intimată nu datorează vreo sultă compensatorie pârâtei apelante, ci dimpotrivă ea este cea care ar fi fost îndreptăţită la plata unei sulte, însă nu a atacat hotărârea primei instanţe, astfel că o asemenea sultă nu poate fi stabilită de instanţa de apel în calea de atac a părţii adverse, întrucât ar reprezenta o agravare a situaţiei în propria cale de atac, ceea ce nu este admisibil.

Prin încheierea de admitere în principiu pronunţată la data de 28 noiembrie 2002, modificată de instanţa de apel la data de 31 martie 2005, s-a stabilit irevocabil, deci fără posibilitatea unei eventuale modificări ulterioare, compunerea maselor succesorale ale defuncţilor soţi H vocaţia reclamantei şi pârâtei apelante la moştenire şi cotele de moştenire ale succesorilor.

Ca atare, în realizarea efectivă a partajului instanţa de fond este obligată să pornească de la dispoziţiile încheierii de admitere în principiu, la stabilirea eventualei inegalităţi valorice trebuind a se avea în vedere toate bunurile incluse în masa de partajat.

Astfel, se reţine de tribunal că prin încheierea de admitere în principiu în forma modificată în apel s-a constatat că:

I. masa succesorală rămasă în urma defunctului HI, decedat la data de 11 septembrie 2001 au rămas următoarele bunuri: 1. cele specificate în certificatul de moştenitor nr. 180/25.09.2001 eliberat de notarul public Ceuca Ioan;2. cota de 2/5 părţi din terenul înscris în c.f. 4278 Sângeorz-Băi topografic 4838/1;3. cota de ? părţi din terenul înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1;4. cota de ? părţi din apartamentul cu 2 camere situat în Bistriţa; 5. cota de ? părţi din următoarele bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, - contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei; depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548; 6. cota de ? părţi din bunurile mobile existente în imobilul din Sângeorz-Băi şi anume: un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână de perete.

La partajarea bunurilor descrise la pct. 6 reclamanta a renunţat la data de 22.11.2010, fără a exista vreo opoziţie din partea apelantei, astfel că în privinţa acestora nu mai este necesară evaluarea şi atribuirea în favoarea succesorilor, ele aflându-se în posesia apelantei.

II. la această masă succesorală au vocaţie succesorală reclamanta, în calitate de fiică, în cotă de ? părţi din masă şi soţia supravieţuitoare HD în cotă de ? părţi din masa bunurilor defunctului.

III. masa succesorală rămasă în urma defunctei HD, decedată la data de 28 decembrie 2001 se compune din: 1. cota legală de moştenire care îi revine după soţul defunct (cea de ? din masa defunctului, mai sus stabilită); 2. cota de ? părţi din apartamentul din Bistriţa cu 2 camere; 3. cota de ? părţi din terenul înscris în c.f. nr. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1; 4. cota de ? părţi din următoarele bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei; depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548; 5. cota de ? părţi din bunurile mobile existente în imobilul din Sângeorz-Băi şi anume: un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână de perete.

Aşa cum s-a arătat mai sus, la partajarea bunurilor descrise la pct. 5 reclamanta a renunţat la data de 22.11.2010, fără a exista vreo opoziţie din partea apelantei, astfel că în privinţa acestora nu mai este necesară evaluarea şi atribuirea în favoarea succesorilor, ele aflându-se în posesia apelantei.

IV. vocaţie succesorală la masa defunctei au reclamanta, în calitate de fiică, în cotă de ? părţi şi pârâta apelantă împreună cu soţul său decedat în cursul judecăţii, ca legatari universali, în cotă de ? părţi.

În analiza egalităţii sau inegalităţii valorice a loturilor, cu consecinţa finală a stabilirii vreunei sulte compensatoare tribunalul porneşte de la cuprinsul acestei încheieri de admitere în principiu, în forma modificată prin decizia nr. 49/A/2005, stabilind cât i se cuvine reclamantei din masa succesorală a tatălui său, cât i se cuvine acesteia din masa succesorală a mamei sale şi comparând în final cu ceea ce a primit efectiv în natură.

Aşa cum s-a arătat, masa succesorală rămasă în urma defunctului HI, decedat la data de 11 septembrie 2001, la care are vocaţie succesorală reclamanta în cotă de ? părţi, se compune din:

1. bunurile specificate în certificatul de moştenitor nr. 180/25.09.2001 eliberat de notarul public Ceuca Ioan.

Conform conţinutului certificatului de moştenitor (f. 5 dosar fond vol. I) după defunctul HA, bunicul defunctului HI au rămas imobilul teren înscris în c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692, imobilele casă, curte şi grădină din c.f. 1437 Sângeorz-Băi top 1237, 1238, 1267, 13075.

Masa succesorală rămasă în urma defunctei HN, soţia defunctului HA s-a compus din imobilele teren din c.f. 1439 Sângeorz-Băi topografici 6423, 11738.

Succesiunea ambilor defuncţi a revenit fiicei Haliţă Maria căsătorită Hâruţă, mama defunctului HI.

Succesiunea defunctei HM căsătorită H, formată din bunurile moştenite de la părinţii săi, mai sus descrise, a revenit soţului supravieţuitor HI în cotă de ? părţi şi fiului HI, în cotă de ? părţi.

Masa succesorală rămasă în urma defunctului HI, compusă din bunurile moştenite de la defuncta HM (1/4 din masa succesorală a defunctei HM) a revenit soţilor HI şi HD, părinţii reclamantei din prezenta cauză, în cotă de ? părţi fiecare, în calitate de legatari universali.

Ca atare, în final din imobilele teren înscris în c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692, imobilele casă, curte şi grădină din c.f. 1437 Sângeorz-Băi top 1237, 1238, 1267, 13075 şi imobilele teren din c.f. 1439 Sângeorz-Băi topografici 6423, 11738, defunctul HI a avut o cotă de 7/8 din totalul bunurilor (3/4 de la mama sa HM moştenire legală şi 1/8 – ? x 1/2 – de la defunctul HI moştenire testamentară), cealaltă cotă de 1/8 părţi din totalul bunurilor (1/4 x 1/2) revenind defunctei HD, în calitate de legatar, de la defunctul HI.

Din totalul acestei cote de 7/8 părţi, reclamantei i-a revenit cota legală de ? părţi, restul de ? părţi revenind soţiei supravieţuitoare HD.

Aşadar, numai din aceste bunuri mai sus amintite reclamanta are o cotă de 21/32 (7/8 cota tatălui x ? cota reclamantei din cota tatălui), iar defuncta HD are cota de 7/32 după soţul său (7/8 cota soţului x ? cota sa de moştenire din cota soţului).

Cota defunctei HD de 7/32 a revenit reclamantei în proporţie de ? părţi, apelantei şi defunctului soţ în proporţie de ? părţi, adică atât reclamantei, cât şi apelantei şi soţului său defunct împreună, le-a revenit câte 7/64 părţi din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

În final, reclamanta are din bunurile mai sus menţionate (teren înscris în c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692, casă, curte şi grădină din c.f. 1437 Sângeorz-Băi top 1237, 1238, 1267, 13075, teren din c.f. 1439 Sângeorz-Băi topografici 6423, 11738), după ambii defuncţi, cota totală de 21/32 + 7/64, adică 49/64, în timp ce apelanta împreună cu defunctul său soţ au o cotă de numai 7/64 din totalul acestor bunuri.

Apoi, conform certificatului de moştenitor, defunctului HI i-a revenit cota de 2/5 părţi din terenul înscris în c.f. 4278 Sângeorz-Băi topografic 4838/1.

Din acest teren reclamanta are o cotă de ? părţi, adică 6/20 (2/5 cota defunctului din bun x ? cota reclamantei din moştenirea tatălui său), iar defuncta HD are cota de 2/20 (2/5 cota defunctului soţ din bun x ? cota soţiei din moştenirea soţului său).

Cota defunctei HD de 2/20 a revenit reclamantei în proporţie de ? părţi, apelante şi defunctului soţ în proporţie de ? părţi, adică atât reclamantei, cât şi apelantei şi soţului său defunct împreună, le-a revenit câte 2/40 părţi (sau 1/20) din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

În final, din acest bun reclamanta are o cotă totală de 7/20 (6/20 de la defunctul său tată şi 1/20 de la defuncta sa mamă), în timp ce apelantei şi defunctului său soţ, împreună, le-a revenit numai cota de 1/20 părţi.

Din celelalte bunuri (terenul înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat în Bistriţa şi bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei, depozitul CEC în valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548), soţii H. au avut fiecare o cotă de ? părţi.

Din aceste bunuri (terenul înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat în Bistriţa şi bunuri mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei, depozitul CEC in valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548) reclamanta are o cotă de 3/8 părţi (3/4 cota sa din cota de ? a tatălui său), iar defuncta HD a avut o cotă de 5/8 părţi (1/2 părţi cota sa de proprietate din bun şi 1/8 părţi cota moştenită de la soţul său – ? părţi cota sa de moştenire x ? cota defunctului HI).

Cota defunctei HD de 5/8 părţi a revenit reclamantei în proporţie de ? părţi, apelante şi defunctului soţ în proporţie de ? părţi, adică atât reclamantei, cât şi apelantei şi soţului său defunct împreună, le-a revenit câte 5/16 părţi din bunurile succesorale provenite de la defuncta HD.

În final, din aceste bunuri reclamanta are cota de 11/16 părţi (3/8 părţi cota provenită din succesiunea tatălui + 5/16 cota provenită din succesiunea mamei), iar apelanta şi defunctul soţ au o cotă de 5/16 părţi. 

În total, rezultă următoarele cote de moştenire:

A. reclamanta are: 1. cota de 49/64 din: terenul înscris în c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692, imobilele casă, curte şi grădină din c.f. 1437 Sângeorz-Băi top 1237, 1238, 1267, 13075, terenul din c.f. 1439 Sângeorz-Băi topografici 6423, 11738); 2. cota de 7/20 din terenul înscris în c.f. 4278 Sângeorz-Băi topografic 4838/1; 3. cota de 11/16 părţi din: terenul înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat în Bistriţa, bunurile mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei, depozitul CEC în valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548.

B. apelanta împreună cu defunctul său soţ, în calitate de legatari universali au: 1. cota de 7/64 din: terenul înscris în c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692, imobilele casă, curte şi grădină din c.f. 1437 Sângeorz-Băi top 1237, 1238, 1267, 13075, terenul din c.f. 1439 Sângeorz-Băi topografici 6423, 11738; 2. cota de 1/20 părţi din terenul înscris în c.f. 4278 Sângeorz-Băi topografic 4838/1; 3. cota de 5/16 părţi din: terenul înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1, apartamentul cu 2 camere situat în Bistriţa, bunurile mobile: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei, depozitul CEC în valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548.

Valorile bunurilor imobile de partajat au fost stabilite prin expertizele de evaluare efectuate în cauză de experţii BN (construcţii) şi PN (terenuri), iar valoarea bunurilor mobile s-a stabilit pe baza depoziţiei martorilor, aceste valori nefiind contestate de părţi (conform încheierii de şedinţă din 12 noiembrie 2009 apărătorii părţilor au arătat că nu au de formulat obiecţiuni la raportul de expertiză în specialitatea construcţii; în şedinţa de judecată din 25 martie 2010 reprezentanţii părţilor, apelanta prezentă personal nu au formulat obiecţiuni faţă de valorile stabilite de expertul evaluator).

Ca atare, se reţine că la momentul partajului:

- imobilul apartament avea valoarea de 97.900 lei;

- imobilul casă şi anexe gospodăreşti avea valoarea de 71.700 lei (din care 58.600 lei casa şi 13.100 lei anexele);

-  imobilele terenuri aveau următoarele valori: 268.809,46 lei terenul în suprafaţă totală de 3539 m.p. din c.f. 1427 Sângeorz-Băi topografic 692 (247.010 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 3252 m.p. şi 21.799,46 lei suprafaţa de 287 m.p. din topograficul 692/3 rămasă pe vechii proprietari); 57.727 lei terenul aferent construcţiilor din Sângeorz-Băi din c.f. 1437 topografici 1237, 1238 în suprafaţă totală de 760 m.p.; 278.379 lei terenul în suprafaţă totală de 3665 m.p. din c.f. 4278 Sângeorz-Băi topograficul 4838/1 (98.806 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 1235 m.p. şi 179.573 lei suprafaţa de 2430 m.p. din topograficul 4838/1/3 rămasă pe vechii proprietari); 3.105 lei terenul în suprafaţă totală de 346 m.p. din c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1267 (2.800 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 312 m.p. şi 305 lei suprafaţa de 34 m.p. din topograficul 1267/3 rămasă pe vechii proprietari); 6.981,47 lei terenul în suprafaţă totală de 34.103 m.p. din cf 1437 topografic 13075 (6935 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 33876 m.p. şi 46,47 lei suprafaţa de 227 m.p. din topograficul 13075/3 rămasă pe vechii proprietari); 5684 lei terenul în suprafaţă totală de 1782 m.p. din c.f. 1439 topografic 11738 (5046 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 1582 m.p. şi 638 lei suprafaţa de 200 m.p. din topograficul 11738/3 rămasă pe vechii proprietari); 2013 lei terenul în suprafaţă totală de 878 m.p. din c.f. 1437 topografic 1272/1 (1.555 lei suprafaţa de partajată de instanţă de 678 m.p. şi 458 lei suprafaţa de 200 m.p. din topograficul 1272/3 rămasă pe vechii proprietari); 4.400 lei terenul în suprafaţă totală de 2628 m.p. din c.f. 1439 topografic 6423. 

Tribunalul subliniază şi reţine faptul că la stabilirea valorii masei succesorale trebuie luată în calcul şi valoarea suprafeţelor lăsate de instanţă pe vechii proprietari, care în fapt nu sunt alţii decât apelanta şi defunctul său soţ, care şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară. Este vorba de terenurile de 227 mp din topograficul 13075/3, de câte 200 m.p. din topograficii 11738/3, 1272/1/3, de 34 m.p. din topograficul 1267/3, de 2430 m.p. din topograficul 4838/1/3 şi de 287 mp din topograficul 692/3, înscrise în cartea funciară în proprietatea apelantei şi a defunctului soţ.

Aceste valori s-au obţinut prin aplicarea regulii de trei simplă ţinând seama de valorile din lucrarea de expertiză stabilite pentru suprafeţele efectiv partajate între reclamantă şi apelantă şi suprafaţa reală din cartea funciară.

Raportat la cotele legale de moştenire ale reclamantei, la cota apelantei, la valorile bunurilor succesorale, se poate constata cu uşurinţă, că reclamanta ar fi îndreptăţită la plata unei sulte şi nicidecum apelanta.

Se poate lesne observa că numai din bunurile care au cea mai mare valoare (casa, anexele şi terenul aferent de 760 m.p. din Sângeorz-Băi evaluate în total la 129.427 lei, din care 71.700 lei construcţiile şi 57.727 lei terenul şi nu la valoarea de 57.727 lei cum eronat reţine instanţa de fond, această valoare reprezentând numai terenul de 760 m.p. aferent nu şi construcţiile; terenul de 3539 m.p. din c.f. nr. 1427 Sângeorz-Băi topo 692 în valoare de 268.809,46 lei) reclamanta are o cotă net superioară de 49/64 părţi, în timp ce apelanta de numai 7/64 părţi, astfel că este mai mult decât evident că apelanta nu este îndreptăţită la plata niciunei sulte compensatoare.

Singura care ar fi fost îndreptăţită la plata sultei compensatoare, raportat la faptul că a primit ? părţi din moştenirea defuncţilor, deşi avea cotă mai mare, era reclamanta, însă aceasta nu a atacat hotărârea primei instanţe, astfel încât tribunalul, în acest cadru procesual nu poate obliga apelanta să plătească sultă în favoarea reclamantei intimate, deoarece ar agrava situaţia apelantei în propria cale de atac, ceea ce este interzis de art. 296 C.proc.civ.

Punctul de vedere al instanţei de fond şi al apelantei porneşte greşit de la considerarea că fiecare defunct a avut o cotă de ? părţi din masa bunurilor de partajat, astfel că în final reclamanta ar avea 3/8 părţi, iar soţia supravieţuitoare 5/8 părţi. Ca atare, întrucât reclamantei i s-au acordat bunuri ce corespund unei cote de 4/8 părţi, rezultă că aceasta ar mai trebui să achite apelantei sulta compensatoare corespunzătoare cotei de 1/8 părţi.

Este însă evident că nu aceste cote au fost stabilite prin încheierea de admitere în principiu, în care s-a subliniat că masa defunctului HI se compune din bunurile înscrise în certificatul de moştenitor (adică din bunurile menţionate în certificat în cota legală înscrisă de ? părţi moştenire legală şi 1/8 părţi moştenire testamentară), din cota de 2/5 părţi din terenul din c.f. 4278 Sângeorz-Băi şi din cota de ? din celelalte bunuri enumerate.

Aşadar, soţii au avut o cotă egală de ? părţi numai asupra bunurilor: teren înscris în c.f. 1437 Sângeorz-Băi topografic 1272/1, apartament cu 2 camere situat în Bistriţa, bunuri mobile constând în: mobilier pentru sufragerie, mobilier pentru dormitor, 2 covoare persane, mobilier pentru bucătărie, frigider ZILL, maşină de spălat rufe, aragaz cu 3 ochiuri şi 2 butelii, maşină de cusut „Ileana”, bibelouri, vesele şi tacâmuri, TV color, contravaloarea unei vaci în cuantum de 1300 lei, depozitul CEC în valoare de 4.421,6 lei şi soldul existent în prezent în numărul de cont 5548.

Prin urmare, numai asupra acestor bunuri defuncta HD a avut cota de 5/8 părţi, pentru restul bunurilor reclamanta având o cotă mai mare.

Este adevărat, observă tribunalul, că defuncta HD a avut o cotă de 1/8 părţi din imobilele înscrise în certificatul de moştenitor, primită de la defunctul HI, însă această cotă nu s-a inclus în masa sa succesorală prin încheierea de admitere în principiu, astfel că nu mai poate fi luată în discuţie la acest moment al partajului.

Întrucât, aşa cum s-a arătat, reclamanta nu datorează nicio sultă apelantei, soluţia trimiterii cauzei spre rejudecare este absolut inutilă.

Nu sunt întemeiate nici celelalte motive de apel.

Astfel, nu se poate reţine teza greşitei anulări parţiale a contractului de întreţinere viageră, ceea ce a dus la modificarea componenţei masei succesorale rămasă în urma defunctului HI.

Prin decizia nr. 49/A/2005, modificându-se considerentele instanţei de fond care a pronunţat încheierea de admitere în principiu, s-a statuat că moştenirea se transmite succesorilor în indiviziune, astfel că fiecare moştenitor are o cotă parte ideală, abstractă asupra bunurilor.

Oricare succesor poate dispune liber de cota sa de moştenire, iar în situaţia în care dispune peste partea sa fără acordul celorlalţi coindivizari, actul de dispoziţie este valabil însă nu pur şi simplu, ci este afectat de o condiţie rezolutorie, aceea ca bunul să cadă la partaj în lotul altuia.

Dacă în urma partajului bunul revine în lotul înstrăinătorului actul de dispoziţie rămâne valabil, se consolidează. Dimpotrivă, dacă bunul revine în lotul altui coindivizar, actul de dispoziţie se desfiinţează, fiind lovit de nulitate absolută pentru lipsa calităţii de proprietar al dispunătorului.

 Instanţa de apel nu a statuat în niciun caz asupra valabilităţii contractului de întreţinere viageră, ci a făcut aplicarea regulilor aplicabile stării de indiviziune, subliniind că până la efectuarea partajului actul de dispoziţie este valabil.

În aceste condiţii, la momentul partajului, întrucât bunurile obiect al contractului de întreţinere viageră nu au revenit în totalitate în lotul apelantei, în mod corect, aplicând regulile indiviziunii, instanţa de fond a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de întreţinere viageră.

Este adevărat că nulitatea trebuia constatată pentru cota de ? părţi cât a revenit reclamantei în natură efectiv şi nu doar pentru cota de 3/8 părţi, însă în apelul pârâtei nu poate fi agravată situaţia sa.

Pe de altă parte, în condiţiile în care reclamanta nu a atacat hotărârea instanţei de fond pentru a obţine sulta compensatoare care i se cuvine, astfel că nu se pune problema calculului de sultă, prin soluţia de constatare a nulităţii parţiale a contractului de întreţinere viageră numai pentru cota de 3/8 şi nu pentru ? nu este prejudiciată apelanta, care oricum a primit valoric mai mult decât îi revenea în baza testamentului redus la cota de ? părţi din masa succesorală a defunctei HD, masă care aşa cum s-a arătat mai sus era mai mică decât cota de ? din totalul bunurilor.

Cum apelanta nu trebuie să plătească sultă reclamantei aceasta nu a suferit niciun prejudiciu.

Întrucât prin încheierea de admitere în principiu, care leagă instanţa la momentul efectuării partajului, în masa bunurilor de împărţit s-au inclus toate bunurile mai sus indicate (inclusiv cota defunctei HD din bunurile moştenite, de care aceasta putea dispune liber, cu consecinţa excluderii acesteia din masa bunurilor de partajat în cazul menţinerii valabilităţii actului), la momentul stabilirii sultei compensatoare se iau în calcul valorile tuturor bunurilor incluse în masa de partaj, care se raportează la cotele de moştenire ale părţilor.

Prin urmare, ţinându-se seama de valoarea fiecărui bun (cele stabilite de expertul în construcţii, de expertul topograf la care se adaugă valoarea suprafeţelor rămase pe vechii proprietari înscrise în topograficii noi /3, aşa cum s-a arătat mai sus) şi de cotele de moştenire le reclamantei şi apelantei, rezultă fără nicio urmă de îndoială că cea îndreptăţită la sultă ar fi reclamanta şi nicidecum apelanta.

Critica vizând fructele civile nu este întemeiată, întrucât în privinţa depozitului CEC reclamanta nu a solicitat actualizarea lui, pe de o parte, iar pe de altă parte, alte fructe civile nu s-au solicitat.

Nu pot fi reţinute nici criticile privind nestabilirea prin hotărârea de partaj a sultei datorată în caz de inegalitate valorică a loturilor atâta timp cât aşa cum s-a relevat apelanta ar datora sultă reclamantei intimate şi nu invers; imposibilitatea verificării egalităţii valorice a loturilor, atâta timp cât valorile bunurilor partajate au fost stabilite, cotele de moştenire au fost determinate, astfel încât un calcul matematic putea fi efectuat de partea interesată.

Nu este întemeiată nici critica privitoare la includerea în masa de partaj a terenului de cca. 2 ari pe care apelanta şi-a edificat o construcţie cu acordul proprietarului HI, în baza notei din 1 aprilie 1996.

În primul rând compunerea masei succesorale rămasă în urma defunctului s-a stabilit prin încheierea de admitere în principiu, modificată în apel în martie 2003, terenul cuprins în nota invocată, situat în c.f. 1427 Sângeorz-Băi topografic 692 fiind inclus în masa succesorală a defunctului, astfel încât instanţa de fond în mod corect a procedat şi la partajarea acestuia.

Dacă se dorea excluderea terenului din masă apărările trebuiau formulate până la stabilirea prin încheiere a compunerii masei succesorale.

Pe de altă parte, nota depusă la dosar nu reprezintă altceva decât un acord al proprietarului terenul pentru ca pe terenul său un terţ să-şi edifice o casă. Întrucât actul nu îmbracă forma autentică, nu a fost validat de instanţa de judecată, prin această notă nu a operat un transfer de proprietate de la defunctul HI în patrimoniul apelantei, pentru ca bunul să nu poată fi inclus în masa succesorală a defunctului.

În ceea ce priveşte critica vizând servitutea de trecere tribunalul reţine că principiul este partajarea în natură, astfel că raportat la suprafaţa de teren existentă în topograficul 692 din c.f. 1427 Sângeorz-Băi, la echitatea partajului, în mod corect s-au format 2 loturi de teren.

Servitutea de trecere s-a impus, aşa cum relevă expertul, din cauza faptului că unul dintre copiii apelantei, intimatul HI, şi-a edificat o casă pe acel teren.

Întrucât s-a procedat la sistarea stării de indiviziune, iar terenul din topograficul 692/1 nu avea acces la calea publică în mod justificat s-a creat o servitute de trecere.

Contrar susţinerilor apelantei, reclamanta a solicitat instituirea servituţii de trecere, aşa cum rezultă din cuprinsul notelor de şedinţă depuse la dosar. Totodată, s-a solicitat de reclamantă partajarea conform raportului de expertiză, lucrare ce menţionează instituirea servituţii de trecere.

În mod corect, procedând la partajul bunurilor succesorale conform lucrării de expertiză instanţa a dispus notarea servituţii în foaia de sarcini.

Niciun text legal nu obligă instanţa să dispună în prealabil, aşa cum se susţine, instituirea servituţii de trecere şi apoi să o noteze în cartea funciară.

Potrivit art. 62 din Decretul-lege nr. 115/1938, servitutea va fi arătată şi în cartea funciară a fondului dominant.

Ca atare, tribunalul apreciază că în acord cu aceste dispoziţii legale, în mod corect instanţa de fond a dispus înscrierea servituţii de trecere.

Includerea terenului afectat de servitute în lotul apelantei este o soluţie corectă, fiind chiar rezultatul voinţei apelantei, voinţă căreia instanţa de fond i-a dat curs.

Astfel, prin concluziile scrise depuse la dosar apelanta, prin apărător ales, a solicitat ca în lotul reclamantei să fie inclus terenul din topograficul 692/1, iar în lotul pârâtei apelante topograficul 692/2. Or, aşa cum rezultă din planul de situaţie, anexa 7 la lucrarea de expertiză topografică, terenul din topograficul 692/1 este cel colorat cu galben, neafectat de servitute, iar terenul din topograficul 692/2 este cel colorat cu albastru, solicitat de apelantă, ce cuprinde şi servitutea de trecere.

Niciun moment apelanta nu a invocat în faţa instanţei de fond grava sa prejudiciere prin atribuirea în lotul său a terenului afectat de servitute, nu a solicitat despăgubiri deşi putea şi avea posibilitatea să o facă. Dimpotrivă, prin concluziile scrise a solicitat expres terenul afectat de servitute.

Chiar ignorând faptul că apelanta a solicitat includerea terenului în lotul său mai există un considerent pentru care tribunalul apreciază că partajarea terenului din topograficul 692 este echitabilă.

Din extrasul de carte funciară nr. 1427 Sângeorz-Băi se constată că topograficul 692 are o suprafaţă de 3539 m.p., suprafaţă care este divizată în 3 topografici noi 692/1 cu suprafaţa de 1626 m.p., 692/2 cu suprafaţa de 1626 m.p. şi 692/3 cu suprafaţa de 287 m.p.

Or, suprafaţa de 287 m.p. din topograficul nou 692/3 a rămas pe vechii proprietari, conform dispozitivului, vechi proprietari care nu sunt alţii decât apelanta şi defunctul său soţ, partajul privind numai terenul de 3252 m.p.

Prin urmare, raportat la faptul că din acest teren reclamanta avea o cotă mult mai mare decât apelanta, că a primit numai 1626 m.p., că terenul de 287 m.p. a rămas tot apelantei, că pe topograficul 692/2 sunt edificate construcţii ale fiului apelantei, tribunalul apreciază că modalitatea de atribuire către reclamantă a lotului din topograficul 692/1 este echitabilă.

 În baza considerentelor exprimate şi făcând aplicarea dispoziţiilor art. 296 C.proc.civ., tribunalul va admite în parte apelul declarat, va schimba hotărârea atacată în sensul înlăturării dispoziţiei de disjungere a elementelor şi aspectelor de partaj evidenţiate şi prin decizia civilă nr. 49/A/2005 privind sulta compensatorie aferentă cotei de 1/8 părţi din imobilele terenuri atribuite reclamantei HME evidenţiate în contractul de întreţinere viageră, fructele civile şi evaluarea bunurilor mobile constând în: un covor persan, un aragaz, mobilă de bucătărie, TV alb-negru, frigider, 2 covoare de lână existente în imobilul casă din oraşul Sîngeorz-Băi; va lua act de renunţarea reclamantei HME la partajarea bunurilor mobile şi fructelor civile mai sus indicate.

 Se vor menţine restul dispoziţiilor hotărârii.

În baza art. 274, 277 C.proc.civ., tribunalul va obliga intimata HME să plătească apelantei HA suma de 624,15 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale în apel, reprezentând taxă de timbru (4 lei), timbru judiciar (0,15 lei), onorariu de avocat (1/2 părţi din totalul onorariului de 1240 lei justificat cu chitanţa nr. 1289/7.09.2010 depusă la dosar, apreciindu-se că apărarea a privit nu numai soluţia de disjungere considerată nelegală, ci şi alte critici apreciate de tribunal ca neîntemeiate).

Domenii speta

Spete similare