Salarizare drepturi prevăzute de contractul colectiv de muncă

Sentinţă civilă din 08.09.2010


Prin cererea înregistrată sub nr.1939/110/2010 la Tribunalul Bacău, reclamantul N.G., prin Sindicatul Liber – C.e.  Roman a chemat în judecata pârâtele SC C.N. „CFR”SA Bucuresti şi S.R.C.F. Iaşi solicitând obligarea pârâtelor la plata drepturilor salariale reprezentând ajutorul material aferent „Zilei Feroviarului” pentru anii 2007 si 2008 si de asemenea ajutorul material aferent sărbătorii de Paşte si Zilei Feroviarului pentru anul 2009, drepturile  salariale în valoare actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective si de asemenea, s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Acţiunea e scutită de plata taxei judiciare de timbru.

In motivarea actiunii, reclamantul a arătat că, potrivit art.65 CCM, pentru  art.65 CCM, pentru anii 2007 şi 2008, se datorează cu prilejul zilei Feroviarului un salariu de bază, la nivelul  clasei unu de salarizare. De asemenea, pentru anul 2009, se datorează, în conditiile art.71 CCM încheiat  la nivel de Grup de Unităţi din Transportul Feroviar pentru sărbătoarea de Paşti şi Ziua Feroviarului,un salariu de bază la nivelul  clasei unu de salarizare.

S-a  sustinut de reclamant că drepturile salariale sus mentionate nu au fost acordate corespunzator celor convenite, reclamantul  primind  doar suma de 100 lei, aferentă ajutorului material pentru ziua Feroviarului pentru 2007.

In sustinerea actiunii s-a depus înscrisuri.

Pârâta C.N. de Căi Ferate „CFR” SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat  respingerea acţiunii deoarece pârâta în cauză este un  agent economic ce intră sub incidenta OUG nr.79/2001, ordonanţă care a reglementat măsurile impuse agentilor economici  monitorizati ca urmare a acordărilor încheiate cu F.M.I. Aplicabile sunt si dispozitiile HG nr.50/2006 care stabilesc  plafonări ale fondului de salarii.

In altă ordine de idei, pârâta a arătat că obligatia a fost asumată în circumstante cu totul diferite fata de cele existente la momentul executorii obligatiei  iar actualmente obligatia este cu atât mai putin  executabilă, urmând ca instanta să aibă în vedere art.1156 Cod  civil.

Fondul de salarii pentru anii 2006-2008 era limitat si nu a putut suporta aceste drepturi.

Cât priveste anul 2009,  pretentia reclamantului este inadmisibilă deoarece, însăşi părtile  semnatare ale CCM au convenit neacordarea acestora. Acordarea drepturilor  solicitate este conditionata de încadrarea în bugetul de venituri si cheltuieli  aprobat, fondul de salarii fiind limitat iar unitatea nu are un buget aprobat corespunzator OUG 37/2008.

In combaterea acţiunii s-au depus înscrisuri.

Analizând actele dosarului tribunalul reţine:

In ceea ce priveste excepţia de inadmsibilitate invocata de părâtă, tribunalul reţine că motivarea adusă de pârâtă în sustinerea acestei excepţii, reprezintă, practic o motivare ce tine de fondul cauzei – respectiv lipsa de temei juridic si nu se invocă lipsa unei conditii de exercitare a actiunii juridice.

Legat de apărările făcute de fondul cauzei, respectiv lipsa unui temei de solicitare a drepturilor bănesti corespunzătoare anului 2009, tribunalul reţine că aceste  apărări sunt întemeiate, deoarece potrivit  art.65 alin ultim pe anul 2009 s-a convenit  neacordarea acestor drepturi de catre C.N. de Căi Ferate iar în ceea ce priveste pârâta Sucursala Regionala Căi Ferate Iaşi nu s-a făcut dovada că aceasta este semnatara a CCM la nivel de Grup de Unitati.

Ca urmare, tribunalul va respinge drepturile solicitate aferente anului 2009.

Cât priveste drepturile bănesti constând în ajutorul material datorat pentru „Ziua Feroviarului” pe anii 2007 si 2008, tribunalul reţine că solicitarea reclamantului este întemeiată deoarece acordarea acestor drepturi este pravăzută expres în cuprinsul  art.65 CCM la nivelul CN Căi  Ferate, acordarea acestor drepturi nefiind conditonata de îndeplinirea unor parametri  sau încadrarea în fondul de salarii, aspecte invocate în apărare de către societatea pârâtă.

Dispozitiile OUG nr.79/2001 si cele HG nr.142/2005 si HG nr.50/2006 erau  cunoscute reprezentantilor patronatului la momentul încheierii CCM si se presupune că, atâta vreme cât acordarea acestor  drepturi nu a fost conditionată în vreun fel raportat  la prevederile legale  mentionate, inclusiv aceste dispozitii legale au fost avute în vedere la momentul  prevederii acestor drepturi.

Faţa de dispozitiile art.243 Codul muncii si art.30 L 130/1996, tribunalul urmează a admite acţiunea în ceea ce privesc drepturile  aferente anilor 2007, 2008 urmând ca  diferenta corespunzatoare anului 2007 si ajutorul aferent anului 2008, să fie acordate, în  valoare actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.

Teoria  impreviziunii şi dificultăţile de executare de la momentul actual nu se pot constituit în apărări  pertinente în sensul respingerii acţiunii deoarece prevederile  în discuţie ale CCM sunt rezultatul acordului părtilor si vizează o perioadă relativ scurtă de timp, caracterul anual fiind de altfel o caracteristică  generală a  contractelor colective de muncă, si ca urmare situatia  economico-financiară pe o perioadă de un an poate fi  previzionată.