Fond funciar

Pronunţând sentinţa civilă nr.4816/13.05.2010 Judecătoria Bacău a admis acţiunea formulată de reclamanţii H.D. şi H.V. , ambii din Bacău în contradictoriu cu pârâta Comisia locală  Bacău pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, şi instituţia Prefectului şi a obligat pârâta să soluţioneze cererea de reconstituire formulată de reclamant în temeiul Legii nr. 247/2005, înregistrată sub nr. 8991 din 22.03.2005.

Prin aceeaşi sentinţă, judecătoria a dispus plata onorariului avocatului desemnat din oficiu de către Baroul Bacău din fondurile Ministerului Justiţiei şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut judecătoria, procedând in temeiul art. 137 C.pr.civ., că faţă de obiectul dedus judecăţii acela de a obliga comisia locală să soluţioneze cererea înregistrată sub numărul . 8991 din 22.03.2005, reclamanţii nu trebuiau să îndeplinească nici o altă procedură prealabilă, astfel încât excepţia tardivităţii a fost respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii, instanţa a constatat că, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţia Românei şi art. 6 paragr. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul să-i fie soluţionată cererea într-un termen rezonabil, cu precizarea că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit că în calculul  termenului intră şi durata procedurilor administrative prealabile sesizării instanţei judecătoreşti, în cazul în care legea  impune o astfel de  procedură prealabilă sesizării instanţei (a se vedea, spre exemplu,  în acest sens Hotărârea Curţii pronuntată în cauza J.B. contra Frantei, paragr. 19).

Conform art. 21 alin. 4 din Constituţia Românei, jurisdicţiile speciale administrative  sunt facultative.

 In privinţa procedurilor administrative însă, nu există o astfel de prevedere, motiv pentru care în cazul în care printr-o lege specială se instituie o procedură administrativă prealabilă sesizării instanţei aceasta trebuie parcursă dar cu precizarea că durata procedurii administrative trebuie să fie scurtă şi trebuie finalizată cu un răspuns pozitiv sau negativ motivat şi care să poată fi contestat în faţa unei instanţe judecătoreşti.

In speţă, instanţa a constatat că reclamanţii au depus o cerere la Comisia Locală Bacău  în data de 22.03.2005 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 215 mp aferent construcţiei, cerere care nu a fost însă soluţionată nici până în prezent. Cum termenul de la depunerea cererii şi până la promovarea prezentei acţiuni a fost mai mult decât rezonabil instanţa a respins excepţia prematurităţii ca nefondată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului Bacău, instanţa a constatat că aceasta este lipsită de obiect prin precizările făcute de reclamanţi la acţiunea introdusă la termenul de judecată din 26.02.2010, prin care aceştia înţeleg să se judece cu Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Bacău şi nu cu Primăria Municipiului Bacău.

Pe fondul cauzei, instanţa a constatat următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Comisiei locale  Bacău  pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sub nr. 8991 din 22.03.2005, reclamanţii au solicitat în temeiul Legii nr. 247/2005 de modificare a legilor fondului funciar nr. 18/1991 şi 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 215 mp situat intravilanul localităţii Bacău.

Deşi formulată la data de 22.03.2005, cererea nu a fost încă soluţionată de comisia locală de fond funciar.

Procedura soluţionării cererii de reconstituire pe care persoana interesată o adresează comisiilor de fond funciar este subsumată exercitării unui drept subiectiv civil, are caracter necontencios, dar obligatoriu, şi, în cazul în care este temporizată, deschide celui vătămat accesul la jurisdicţia civilă, pentru a fi finalizată.

Astfel, procedura de reconstituire instituită de Legea nr. 18/1991 are un caracter imperativ şi special, derogator de la dreptul comun. În raport cu prevederile actului normativ menţionat şi a normelor metodologice de aplicare a acesteia, înscrise în H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de reconstituire şi funcţionare a comisiilor pentru dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, persoanele îndreptăţite au obligaţia de a formula cerere de reconstituire întemeiată pe înscrisurile prevăzute de art. 11 din Legea nr. 18/1991 republicată. Această cerere este analizată de comisia locală care emite o hotărâre ce poate fi contestată.

În consecinţă, instanţa a obligat pârâta să soluţioneze cererea de reconstituire formulată.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. şi art. 52 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, instanţa a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant, corespunzător pretenţiilor admise.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs Prefectul judeţului Bacău, solicitând-se modificarea hotărârii date de judecătorie în sensul exonerării instituţiei de obligaţia plăţii cheltuielilor de judecată, obligaţie care urmează a fi menţinută faţă de Comisia Locală Bacău, cu motivarea că întreaga răspundere pentru nesoluţionarea cererii şi, prin urmare, pentru promovarea litigiului, revine Primăriei municipiului Bacău, potrivit art.36 alin.(6) din L.18/1991.

La rândul său, Primarul municipiului Bacău a declarat recurs (f.7,8) solicitând modificarea în tot a sentinţei şi în rejudecare respingerea acţiunii ca inadmisibilă cu motivarea că nici L.18/1991, nici HG 890/2005 nu stabilesc un termen de soluţionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind necesar ca documentaţia ce stă la baza unei hotărâri a comisiei locale să fie completă pentru a fi înaintată la comisia judeţeană sau la prefect în vederea validării sau emiterii ordinului prefectului astfel încât, solicitarea reclamanţilor de a li se recunoaşte un drept direct în instanţă, atât timp cât procedura administrativă nu este finalizată, conduce la inadmisibilitatea promovării acţiunii ca prematur introdusă.

Formulând întâmpinare la recurs (f.14), reclamanţii au solicitat respingerea recursurilor arătând că termenul de la depunerea cererii – 22.03.2005 şi până la promovarea acţiunii în instanţă a fost mai mult decât rezonabil, astfel încât în mod corect excepţia prematurităţii a fost respinsă şi că toate actele solicitate de primărie au fost depuse la dosar şi prin urmare a fost justificat interesul cererii pe care comisia locală a refuzat să o soluţioneze, pozitiv sau negativ, timp de 5 ani.

În recurs au fost depuse la dosar înscrisuri (f.4-6, 15-17).

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Admiţând acţiunea formulată de reclamanţi, d-na V.şi d-l D.H., judecătoria a obligat pârâta la plata cheltuielilor de judecată, fără a preciza care pârâtă este obligată la plata acestor cheltuieli condiţiile în care acţiunea a fost admisă atât faţă de Comisia Locală Bacău cât şi faţă de Prefectul judeţului Bacău, ambele instituţii fiind chemate în judecată de către reclamant.

Atât timp cât sentinţa judecătoriei este insuficient precizată sub acest aspect, recursul prefectului apare ca fiind lipsit de interes, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.312 alin.(1) Cpc.

În ceea ce priveşte recursul Comisiei Locale Bacău, se constată că acesta este nefondat,  urmând a fi respins în temeiul aceluiaşi text legal, în mod corect apreciind prima instanţă că  procedura administrativă de soluţionare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în temeiul dispoziţiilor L.18/1991, înregistrată la data de 22.03.2005 şi nesoluţionată la data formulării cererii de chemare în judecată şi nici la data pronunţării sentinţei recurate, a fost temporizată de instituţiile implicate, a respinge ca prematură cererea adresată instanţei de judecată echivalând cu o negare a accesului la justiţie, consacrat de dispoziţiile constituţionale (art.52, 126) dar şi de cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (art.6).

Domenii speta

Spete similare