Suspendare executare act administrativ

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău, sub nr.609/110/2011 din 09.02.2011 contestatorii H.E.T., C.A. şi B.N. au formulat în contradictoriu cu Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret cerere privind suspendarea executării autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.17/31.01.2011 emisă de intimată în favoarea SC A. SRL BACĂU.

Cererea a fost legal timbrată.

În motivarea cererii se arată că s-a formulat plângere prealabilă în condiţiile art.7  din Legea nr.554/2004 pentru revocarea autorizaţiei de gospodărire a apelor emisă în favoarea beneficiarului SC A. SRL BACAĂU.

Se mai arată că autorizaţia a fost eliberată cu încălcarea prevederilor legale în materie şi cu vătămarea intereselor legitime ale contestatorilor şi locuitorilor Municipiului Bacău, beneficiarul autorizaţiei de gospodărire a apelor contestate aflându-se în prezent în procedura de reautorizare de către Agenţia Regională de Protecţia Mediului Bacău, iar autorizaţia de gospodărire a apelor este un act esenţial şi necesar obţinerii autorizaţiei de funcţionare.

Din cuprinsul autorizaţiei emisă de intimată, rezultă că beneficiarul autorizaţiei nu îndeplineşte condiţiile pentru autorizare, fiind emisă în baza unei documentaţii vechi analizată în şedinţa CONSILIULUI TEHNICO-DIRECTOR, din data de 13.12.2010, cu ignorarea evidenţei.

Societatea beneficiară poluează grav cu emisii de amoniac, aspecte constatate nemijlocit de către organele abilitate, menţionând în acest sens adresa nr.199/CR/20.01.2011 emisă de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Suceava, din care rezultă că s-au constatat depăşiri repetate a valorilor limită la emisiile de amoniac în datele de 29.12.2010; 04.01.2010; 14.01.2010; 18.01.2010 şi 19.01.2010. Potrivit aceleaşi adrese rezultă că amoniacul este miscibil 100% în apă, şi totodată aerosolii de amoniac se concentrează la nivelul respiraţiei umane.

Temeiul de drept invocat art.14 din Legea 554/2004.

Intimata Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, a formulat întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.17 din 31.01.2011, apreciind că cererea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.14 din Lege, sub aspectul îndeplinirii cumulative a două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.

Se mai arată că în toate cazurile contestatorii nu pot invoca drept temei al suspendării producerea unei pagube în propriu patrimoniu sau perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorizaţii publice sau unui serviciu public decât dacă se află într-o legătură cauzală directă cu actul contestat şi cu paguba pretinsă.

Cu privire la legalitatea autorizaţiei, intimata arată că în conformitate cu dispoziţiile art.3 al.1 lit.a,j şi m din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 cu modificările şi completările ulterioare, instituţia are următoarele atribuţii: „gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naţionale şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene….”, „alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane în toate formele sale de utilizare”, cât şi „avizarea lucrărilor şi activităţilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor”.

Potrivit art.50 raportat la art.48 din Legea Apelor 107/1996, punerea în funcţiune a lucrărilor care au legătură cu apele se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor, textele enunţate stabilesc fără dubiu faptul că Administraţia Bazinală de Apă Siret este abilitată să atribuie doar dreptul de a exploata lucrări care au legătură cu resursele de apă, şi nu cu altă componentă de mediu.

Intimata mai arată că aşa cum rezultă din dispoziţiile art.5 ale OUG 152/2005, dispoziţii invocate de contestatoare, autorizaţia de gospodărire a apelor nu reprezintă un element al documentaţiei necesare emiterii autorizaţiei integrate de mediu, nefiind un organism abilitat să emită o astfel de autorizaţie, gestionând o singură componentă a mediului, respectiv apa, celelalte elemente  exced limitelor  de competenţă ale instituţiei.

Potrivit art.56 din OUG  195/2005, reglementarea activităţilor din punct de vedere a gospodăririi apelor se realizează de către autorităţile competente pentru protecţia mediului de gospodărirea apelor şi de sănătate, fără ca autorizaţia  de gospodărire a apelor să fie parte componentă din autorizaţia integrală de mediu.

Cu privire la cea de-a doua condiţie – caz bine justificat, intimata apreciază că actul administrativ contestat se bucură de prezumţia de legalitate care la rândul său se bazează pe prezumţia de autenticitate şi pe prezumţia de veridicitate, prezumţii din care rezultă principiul executării din oficiu a actului administrativ întrucât actul administrativ unilateral este el însuşi titlu executoriu, situaţie în care suspendarea executării actelor administrative apare ca o situaţie de excepţie pe care instanţa o dispune numai în situaţiile prevăzute imperativ de lege.

În acest sens precizează că autorizaţia contestată reglementează doar alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru SC A. SRL şi în nici un caz emisia în aer rezultate din activitatea sa.

Astfel apreciază intimata, câtă vreme motivele de fapt ale acţiunii se întemeiază pe elemente ce exced competenţelor legislative şi practice de reglementare ale instituţiei intimate, acestea nu pot afecta în nici un mod prezumţia de legalitate de care se bucură autorizatia de gospodărire a apelor contestată şi în nici un caz instanţa nu poate reţine existenţa vreunei îndoieli serioase asupra prezumţiei de legalitate a actului.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Legiuitorul a stabilit că pentru suspendarea unui act administrativ care beneficiază de prezumţia de legalitate trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile art.14 „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, şi după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.

În speţă contestatorul a făcut dovada parcurgerii procedurii prevăzute de art.7 din Legea 544/2004.

Cele două condiţii se determină reciproc şi nu se poate vorbi despre „un caz bine justificat”, fără a exista pericolul producerii pagubei şi , invers, nu poate fi vorba despre „iminenţa pagubei” când cazul nu este bine justificat. Prin art.2 al.1 din Legea 554/2004 sintagma „pagubă iminentă” este definită ca prejudiciu material, dar previzibil sau după caz perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice ori a unui serviciu public.

Cazul bine justificat este definit de art.2 al.1 lit.t din Legea 554/2004 ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt şi de drept, de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ.

Îndoiala serioasă asupra legalităţii actului administrativ trebuie să poată fi decelată cu uşurinţă, în urma unei cercetări sumare a aparenţei dreptului, pentru că, în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

Or, în speţă, motivele invocate de contestator nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ.

Susţinerile contestatorilor privitoare la necesitatea suspendării efectelor autorizaţiei ce face obiectul prezentului litigiu, privind pagubele ce s-ar putea produce ca urmare a emiterii autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.17 din 31.01.2011, sunt bazate pe afirmarea faptului că SC A. SRL  prin activitatea sa poluează cu emisii de amoniac locuitorii municipiului Bacău, prin emisiile de pulberi şi gaze de la unităţile industriale, emisii formate din amoniac , oxizi de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, cenuşă, care ajunse în atmosferă sunt purtate de aer şi apoi se depun la suprafaţa solului gravitaţional sau prin intermediul precipitaţiilor, potrivit  materialului întocmit de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, volumul I, Bucureşti 1998, depus la dosarul cauzei.

Aceste indicii nu au caracterul unor indicii aparente care să răstoarne prezumţia de legalitate a actului administrativ, ci necesită o analiză pe fond a raportului juridic dedus judecăţii, instanţa reţinând că aprecierile reclamantului asupra nelegalităţii Actului administrativ contestat nu se pot subsuma, condiţiei cazului bine justificat, în sensul art.14 din Legea 544/2004.

Acest aspect, este susţinut şi de faptul că nu a fost respectat principiul contradictorialităţii, în raport de dispoziţiile art.16 Teza a 2-a din Legea 544/2004, cu toate că instanţa a supus dezbaterii cu respectarea dispoziţiilor art.129 pct.4 şi 5 Cod pr.civilă, necesitatea introducerii în cauză a beneficiarului actului, punând în vedere contestatorului obligaţia de respectare a contradictorialităţii procesului, dar acesta şi-a stabilit cadrul procesual precizând că înţelege să se judece numai cu autoritatea emitentă.

Cu privire la îndeplinirea condiţiei pagubei iminente, instanţa reţine că argumentele  menţionate de contestator  nu se prezumă sintagmei de pagubă iminentă, aceasta trebuind dovedită de către persoana lezată în drepturile sale prin probe concludente şi nu studii privind impactul emisiilor de la SC A. SRL asupra florei şi faunei din râul Bistriţa, care, mai mult, reţin, la punctul 10, că nu dispun de informaţii care privesc calitatea pânzei freatice înainte de intrarea în funcţiune a fostei platforme industriale CIC BACĂU, iar calitatea apei din pânza freatica din zona de amplasament a SC A. SRL BACĂU este urmărită de LABORATORUL DE ECOLOGIE-TOXICOLOGIE  al societăţii, societate cu care contestatorul, potrivit principiului disponibilităţii, a refuzat discutarea în contradictoriu a concentraţiilor maxime constatate.

Contestatorul, nu numai că nu a administrat probe în acest sens, dar nici nu a indicat în cererea de chemare în judecată, în ce ar consta în concret paguba iminentă, făcând o referire generică la afectarea intereselor sale legitime, prin depăşiri repetate a valorilor limită la emisiile de amoniac în datele de 29.12.2010; 04.01.2010; 14.01.2010; 18.01.2010 şi 19.01.2010 determinate legal de Garda Naţională de Madiu-Comisariatul Regional Suceava, potrivit adresei nr.199/GR/20.01.2011. Potrivit  aceleiaşi adrese rezultă că amoniacul este miscibil 100% în apă şi totodată că aerosolii de amoniac se concentrează la nivelul respiraţiei umane, populaţia percepând ca pe un puternic disconfort mirosul de amoniac,afectaţi fiind cei cu o sensibilitate crescută pe fondul suferinţei de boli respiratorii.

În toate cazurile, contestatorii, trebuie să invoce drept temei al suspendări producerii unei pagube în propriul patrimoniu sau perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau unui serviciu public, dacă se află într-o legătură cauzală directă cu actul contestat şi cu paguba pretinsă, respectiv autorizaţia de gospodărirea apelor nr.17 din 31.01.2011, situaţie nedovedită în speţă. Această autorizaţie  reglementează doar alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate pentru SC A. SRL şi nu emisia în aer de substanţe rezultate din activitatea sa, elemente ce exced analizei organului emitent.

Având în vedere dispoziţiile art. 1 al.1 şi art.14 al.1 din Legea Contenciosului administrativ, pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerinţele iniţierii procedurii de anulare a actului administrativ, presupune îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii, caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube, care astfel poate fi prevenită, caracterul de excepţie al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând aşadar dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat care să fie de natură a argumenta îndeplinirea celor două condiţii.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii prevăzute imperativ de art.14 al.1 din Legea 544/2004, situaţie în care urmează să respingă cererea  privind suspendarea autorizaţiei de gospodărire a apelor nr.17 din 31.01.2011.

Domenii speta

Spete similare