Civil.bilet la ordin

Bilet la ordin. Opoziţie la executare. Caracterul autonom al

obligaţiei cambiale.

Prin sentinţa civilă nr. ......din.......2013 pronunţată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. ........./200/2012 s-a respins actiunea civila având ca obiect opoziţie la executare, formulată de petenta SC ........SRL în contradictoriu cu intimata SC ..........SRL, ca neîntemeiată.

...................................................................

Împotriva sentinţei a declarat apel debitoarea SC .........SRL.

Printr-un memoriu separat, debitoarea a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie sub două aspecte.

În primul rând , apelanta a învederat că temeiul naşterii unui raport juridic cambial îl constituie o operaţiune juridică şi că nu există obligaţie cambială care să se nască dintr-un raport pur cambial. Simpla completare a unui bilet la ordin nu duce la o obligaţie cambială, iar pentru ca biletul la ordin să fie emis valabil trebuie să existe o cauză, respectiv un  raport juridic anterior (contract de vânzare-cumpărare, împrumut, prestări servicii, etc. ) între cel care emite biletul şi cel care îl primeşte.

Instanţa de fond  a reţinut că biletul la ordin reprezintă contravaloare facturi, dar la dosarul cauzei nu există nicio factură emisă de beneficiarul biletului pentru SC.....SRL. De asemenea nu există facturi neachitate între  .......şi .........

Instanţa de fond a mai reţinut total netemeinic că există relaţii juridice între SC .......şi SC ........dar nu a menţionat nicio dovadă în acest sens, în afara simplei existenţe a Biletului la ordin pe care a considerat-o suficientă.

Prin cea de a doua critică se arată că sentinţa este nelegală întrucât a reţinut că Biletul la Ordin îndeplineşte condiţiile formale prevăzute de art. 104 raportat la art. 105 din Legea nr. 58/1934, cuprinzând toate elementele necesare, inclusiv semnătura emitentului.

Banca, a susţinut apelantul, a refuzat să facă plata tocmai pentru lipsa semnăturii emitentului.

Instanţa de fond, în mod eronat, a pus semnul egalităţii intre semnătura la rubrica „văzut” cu aceea pe care ar fi trebuit să apară la rubrica semnătura emitentului.

Cele două semnături nu sunt echivalente, dispoziţiile legale fiind de strictă interpretare.

Instanţa de fond a suplinit în mod nelegal semnătura emitentului cu semnătura avalistului, iar lipsa unor elemente ale Biletului la ordin nu pot fi lăsate la aprecierea instanţei.

Apelul este nefondat.

 Cambia şi Biletul la Ordin reprezintă titluri de credit  care conţin obligaţii cambiale cu caracter general, abstract, autonome şi independente de raportul juridic fundamental care ar fi dat naştere unei obligaţii de plată şi faţă de care se comportă ca obligaţii de sine stătătoare.

Posesorul legitim al unui astfel de titlu de valoare îşi exercită dreptul şi emitentul titlului execută obligaţia asumată în temeiul titlului şi nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea titlului. Caracterul autonom al obligaţiilor cambiale face ca posibilităţile de apărare ale debitorului să fie mai restrânse decât în dreptul comun.

În acest sens , art. 63 din Legea nr. 58/1934 asupra Cambiei şi Biletului la Ordin, prevede că în procesele cambiale pornite fie pe cale de acţiune fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiile de nulitate a titlului, potrivit disp. art. 2 , precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.

În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 58/1934 , titlul căruia îi lipseşte vreunul dintre condiţiile arătate la art. 1 nu are valoarea unei cambii, iar potrivit art.1 Cambia trebuie să cuprindă denumirea de cambie, ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată, numele aceluia care se obligă să plătească , codul sau numărul de identificare al trasului, arătarea scadenţei, arătarea locului unde plata trebuie făcută, numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută, arătarea datei şi a locului emiterii, semnătura celui care emite cambia.

În privinţa Biletului la ordin, art. 104 prevede că acesta trebuie să conţină denumirea de Bilet la Ordin, promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată, arătarea scadenţei şi locului unde plata trebuie făcută, arătarea numelui celui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută, arătarea datei şi a locului emiterii  , numele emitentului, semnătura emitentului şi codul emitentului.

Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere, iar în lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în acelaşi timp, loc al domiciliului emitentului. Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul arătat lângă numele emitentului.

Biletul la Ordin ce face obiectul prezentei cauze a fost emis la 19.05.2010 de către SC ...........

Din examinarea acestui act rezultă că sunt îndeplinite condiţiile de valabilitate prevăzute de art. 104 şi 105 din Legea nr. 58/1934, fiind menţionate denumirea de Bilet la Ordin, locul şi data emiterii, promisiunea necondiţionată de a plăti suma de 138622,72 lei , s-a menţionat beneficiarul plăţii , scadenţa, există semnătura emitentului, numele acestuia, codul de identificare al acestuia.

În mod neîntemeiat apelantul susţine că Biletul la ordin nu cuprinde toate elementele prevăzute de lege, inclusiv semnătura emitentului şi faptul că Banca a refuzat plata pentru lipsa semnăturii emitentului.

Numele emitentului şi semnătura acestuia există deasupra rubricii „data şi locul emiterii” şi, deşi există rubrică intitulată semnătura emitentului , acest lucru nu poate atrage nulitatea Biletului la ordin , întrucât semnătura există în rubrica intitulata „semnătura emitentului la vedere”.

Pentru validitatea Biletului la ordin este necesar să existe semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de instrumente.

Faptul că reprezentantul emitentului a semnat Biletul la ordin în rubrica „semnătura emitentului la vedere” şi nu a mai semnat şi în rubrica „semnătura emitentului” nu atrage nulitatea acestui titlu de valoare.

Apelanta nu contestă că nu a semnat Biletul la Ordin susţinând numai că semnătura sa figurează într-o altă rubrică decât cea intitulată semnătura emitentului, ori pentru validitatea Biletului la ordin este fără relevanţă această susţinere din moment ce semnătura emitentului figurează în rubrica „semnătura emitentului la vedere”, iar toate celelalte condiţii de validitate , prevăzute de art. 104 şi 105 din Legea nr. 58/1934 , sunt îndeplinite.

Tribunalul mai reţine că prin sentinţa civilă nr. 14388 din 6.11.2012 pronunţată de Judecătoria Buzău a fost respinsă opoziţia la executare formulată de .......în contradictoriu cu SC ..........SRL .

Această opoziţie la executare a privit obligaţia de plată  din acelaşi Bilet la Ordin, iar sentinţa a rămas definitivă şi revocabilă prin respingerea apelului şi recursului.

În mod judicios prima instanţă a reţinut că  nu există autoritate de lucru judecat întrucât nu există identitate de părţi, obiect şi cauză între cele două litigii.

Cu toate acestea efectul pozitiv al puteri lucrului judecat se manifestă şi ca prezumţie relativă, respectiv mijloc de probă de natură să demonstreze modalitatea în care au fost dezlegate anterior aspecte litigioase între părţi, fără posibilitatea de a se statua diferit asupra acestora.

Acest efect pozitiv se impune într-un al doilea proces , care nu prezintă tripla identitate cu prima cauză, dar care are o legătură indisolubilă cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.

Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat în forma prezumţiei relative, vine să asigure , din nevoia de ordine şi stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între hotărârile judecătoreşti. Prezumţia nu opreşte judecata celui de al doilea proces , dar aduce în faţa instanţei constatări ale unor raporturi juridice făcute cu ocazie unei judecăţi anterioare şi care nu pot fi eludate.

Aşa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse, Tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare