Contestaţie decizie pensionare

Sentinţă civilă 211 din 09.02.2009


 Dosar nr. 1804/88/2008

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECTIA CIVILA, COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

SENTINTA CIVILA NR.211

Şedinţa publică din data de  9 Februarie 2009

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea şi înregistrată la nr. 1804/88/25 iunie 2008, reclamantul CR  a contestat decizia nr. 111770 din 5 iunie 2008, emisă de către CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII – TULCEA, solicitând anularea acesteia şi obligarea pârâtei la emiterea unei alte decizii care să reţină perioada lucrată, conform adeverinţelor anexate.

In motivare, reclamantul arată că, din conţinutul carnetului de muncă rezultă că a avut calitatea de salariat în perioada 25 octombrie 1972 – 1 martie 2008, ceea ce înseamnă o vechime şi, respectiv un stagiu de cotizare de 35 ani, 4 luni şi 3 zile, iar din decizia emisă reiese că stagiul de cotizare este de 35 ani, 1 lună şi 28 zile, diferenţa de 2 ani şi 5 zile nefiind luată în calcul la determinarea cuantumului pensiei.

Se mai susţine că nu au fost luate în considerare, deşi au fost înaintate pârâtei următoarele înscrisuri: a) adeverinţa nr. 74/31.01.2008 emisă de S.C. ICOSTAR S.A. Piteşti; b) adeverinţa nr. 2922/21.07.1972 emisă de C.P.V.I.L.F. Horezu, judeţ Vâlcea; c) adeverinţa nr. 54/26.01.1973 eliberată de Inspectoratul Silvic Sibiu; d) adeverinţa nr. 553/04.02.2008 emisă de Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu” Tulcea, iar cuantumul pensiei şi procentul de diminuare al acesteia ar fi fost altul.

In dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, Decizia nr. 111770 din 5 iunie 2008, contractul de muncă, adeverinţa nr. 553/4 martie 2008 emisă de către Colegiul …………, adeverinţa nr. 54 din 26 ianuarie 1973 a Inspectoratului Silvic Sibiu, adreverinţa nr. 2922 din 21 iulie 1972 emisă de C.P.V.I.L.F. Horezu, adeverinţa nr. 74 din 31 ianuarie 2008 a S.C.  I S.A. Piteşti, procesul verbal nr. 1146 din 31 ianuarie 2008 întocmit de către D.G.M.S.S. TULCEA, alte înscrisuri, solicitând şi efectuarea în cauză a unei expertize contabile.

In apărare, pârâta a depus întâmpinare şi a anexat la dosar, în copie, toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii deciziei contestate.

Examinând cauza, în raport cu probele administrate, instanţa reţine că pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea a emis, la cererea reclamantului, decizia nr. 111770 din 5 iunie 2008 privind acordarea pensiei anticipată parţială, prin care i se stabileşte un cuantum al pensiei de 836 lei.

Conform situaţiei prezentată de către instituţia pârâtă, confirmată prin înscrisurile anexate în cauză, reclamantul a lucrat fără întrerupere în perioada 25.10.1972 – 01.03.2008, respectiv 35 ani, 4 luni şi 6 zile, la care s-au adăugat perioadele august 1963 – iunie, august, septembrie 1965, rezultând un stagiu total de 35 ani, 7 luni şi 28 zile, din care s-a scăzut intervalul 1 aprilie 2001 – 31 august 2001 şi luna februarie 2008 (6 luni) întrucât angajatorul S.C. A S.A. TULCEA nu a depus la Casa Judeţeană de Pensii Tulcea declaraţiile nominale privind obligaţiile de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat.

In aceeaşi situaţie, s-a consemnat că în adeverinţele nr. 2922 din 21 iulie 1972 – C.P.V.I.L.F. Horezu şi respectiv nr. 54 din 26 ianuarie 1973 – Inspectoratul Silvic Sibiu nu se precizează dacă s-a reţinut şi virat contribuţia de asigurări sociale de către angajator, că adeverinţa nr. 74 din 31 ianuarie 2008 a S.C.  I S.A. Piteşti nu a fost valorificată întrucât în perioada iunie 1961 şi august – septembrie 1962, reclamantul nu avea 14 ani împliniţi, iar pentru adeverinţa nr. 553 din 4 februarie 2008, s-a specificat că, întrucât pensia nu s-a calculat în raport de veniturile realizate din cumulul de funcţii, nu s-a reţinut perioada lucrată între septembrie 1976 – iunie 1977.

Prin expertiza contabilă solicitată, reclamantul a vizat un calcul al punctajului total şi al punctajului mediu, în funcţie de înscrisurile anexate, determinarea stagiului de cotizare, a cuantumului pensiei diminuate şi a valorii diminuării, fără însă a se axa pe lămurirea situaţiilor care au justificat neincluderea în calcul a perioadelor menţionate, conform situaţiei învederate şi, în consecinţă, pe producerea de probe în acest sens.

Ceea ce trebuia să probeze reclamantul este că respectivii angajatori au virat contribuţiile de asigurări sociale pentru perioadele precizate, însă nu a efectuat niciun demers în acest sens, invocând doar prezumţia că, dat fiind regimul comunist, achitarea acestor contribuţii de către angajatori era obligatorie.

S-a anexat doar un proces verbal din 31 ianuarie 2002, întocmit de către D.G.M.S.S. Tulcea, ce atestă împrejurarea că, în perioada august 1999 – noiembrie 2001, S.C. A S.A. TULCEA a constituit, dar nu a virat sumele datorate la fondul de asigurări sociale şi că s-au depus declaraţiile lunare cu erori de calcul, dispunându-se corectarea lor, după care s-au determinat sumele de plată (fila 102).

Insă, înscrisul depus nu confirmă şi faptul că s-au corectat şi depus declaraţiile lunare sau că s-au realizat efectiv plăţile, sarcina probei revenind, într-un atare caz, reclamantului, ce nu a dovedit nimic în plus, după cum s-a arătat.

In condiţiile date, nici cele două adeverinţe nu puteau şi nu pot fi valorificate, iar perioada vizată nu poate fi inclusă în stagiul de cotizare.

Nu poate fi considerată vechime şi nu poate intra în calcul perioada lucrată de către reclamant anterior împlinirii vârstei de 14 ani pentru că legislaţia în vigoare la acel moment (Legea nr. 3/1950) interzicea angajarea şi respectiv prestarea vreunei activităţi înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, aceleaşi fiind interdicţiile şi în prezent (art. 13 din Codul Muncii).

De asemenea, faţă de prevederile art. 164 alin. 1 din Legea NR. 19/2000, potrivit cu care la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă, veniturile încasate în intervalul septembrie 1976 – iunie 1977 de la Liceul Agricol „Nicolae Cornăţeanu”, prin cumul de funcţii, nu pot fi reţinute la calcularea drepturilor băneşti cuvenite întrucât, în aceeaşi perioadă, în carnetul de muncă, reclamantul figurează ca funcţionând în cadrul Trustului Judeţean de I.A.S. Tulcea, folosindu-se sumele menţionate pentru acest loc de muncă.

Având în vedere argumentele prezentate, instanţa urmează a respinge contestaţia promovată, ca nefondată.

1

Domenii speta