Recurs asigurare

Decizie 113/R din 12.02.2014


R O M A N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 113/R Dosar nr.

Şedinţa publică din data de 12 februarie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE – S. O.

JUDECĂTOR – A. O.

JUDECĂTOR – R. A. A.

GREFIER – C. S.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra recursului formulat de recurenta reclamantă SC ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA împotriva sentinţei civile nr. XXXX/25.06.2013 pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr. XXX/197/2012 în contradictoriu cu intimaţii Compania Naţională de Autostrăzi Naţionale din România, Consiliul Judeţean Brasov, Judeţul Brasov, Consiliul local Braşov, Municipiul Braşov prin primar şi Compania APA Braşov având ca obiect „anulare proces-verbal de contravenţie”.

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 7 februarie 2014 în sensul celor consemnate prin încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa din lipsa de timp pentru deliberare,  a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 12 februarie 2014.

T R I B U N A L U L

Prin Sentinţa civilă nr. XXX/25.06.2013 pronunţată de Judecătoria Braşov a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a Consiliului Judeţean Braşov şi Judeţului  Braşov şi respinge acţiunea formulată de reclamanta SC ASIGURARE ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA  împotriva pârâtelor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România cu sediul în Bucureşti, B-dul. D. G., nr. XXX, sector 1 ,  Consiliul Judeţean Braşov şi Judeţul Braşov ambele cu sediul în Braşov , B-dul. E. , nr. X, camera 10, jud. Braşov  ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor municipiul Braşov prin Primar, Consiliul Local Braşov , Compania Apa Braşov SA invocată de aceşti pârâţi și a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC ASIGURARE ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA cu sediul în Bucureşti, B-dul. C., nr. XX , sector 2cu sediul ales în Bucureşti, str. V. L. , nr. X, sector 2 împotriva pârâţilor municipiul Braşov prin Primar, Consiliul Local Braşov ambii cu sediul în Braşov, B-dul. E., nr. X, camera 100 , jud. Braşov şi  Compania Apa Braşov SA cu sediul în Braşov, str. V. Ţ, nr.X, jud. Braşov , având ca obiect pretenţii.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Din adresa nr. XXX/31.03.2008 reprezentând anexa nr.2  ( f 20-21 dosar Bucureşti ) reiese că , la data de 31.03.2008, pe strada Spicului din municipiul Braşov autoturismul marca Fiat ,albastru cu nr. de înmatriculare XXXX aparţinând N. C. R. SRL O. , astfel cum reiese din declaraţia conducătorului auto acesta şi-a avariat autoturismul datorită surpării carosabilului ca urmare a unei defecţiuni la conducta de apă nedepistată până la data producerii evenimentului rutier , auto fiind avariat la capac roată faţă, proiector dreapta, spoiler faţă , mască faţă .

Avariile au fost evidenţiate şi în autorizaţia de reparaţie  seria XX nr. 1406091 ( f 19).  Întrucât autoturismul era asigurat cu poliţa CASCO nr. XXX/26.03.2008 , valabilă până la data de 27.01.2009 , reclamanta a deschis dosar de daună şi a acordat îndemnizaţia reparatorie în cuantum de 714 lei , dispusă prin OP nr. 4892/30.09.2008 ( f 12 dos. Bucureşti ) .

Din raportul de expertiză auto nr. 646909/13.03.2013 de expert D. D. I.  f (29-41) reiese că , în urma studierii actelor depuse la dosarul cauzei ,  a literaturii tehnice de specialitate , coroborate fotografiile în format digital a auto Fiat , a înscrisurilor din care să rezulte elemente tehnice privind poziţionarea gropii /surpării terenului dimensiunile de gabarit ale acesteia , imagini foto de la locul accidentului şi ca urmare a deplasării la faţa locului expertul a reţinut  că : la dosar nu există probe fotografice cu caracter judiciar ( existenţa unui reper sub formă de riglă sau bandă gradată ) prelevate de la locul evenimentului rutier din care să rezulte elementele tehnice ale gropii /surpării carosabilului ( poziţionare , lungime , lăţime şi adâncime ) , iar pârâta Compania Apa SA a comunicat că nu deţine fotografii în arhivă ; a mai reţinut în expertiză că în urma deplasării la faţa locului a fost imposibilă prelevarea de noi probe de la faţa locului datorită modificării în timp a configuraţiei locului evenimentului rutier . Expertul mai arată că pe strada Spicului la nr. 10 sunt mai multe zone în care s-a efectuat reparaţia carosabilului prin plombare cu asfalt atât a gropilor , cât şi a altor lucrări efectuate în diverse scopuri , fiind imposibilă stabilirea apartenenţei  şi a cronologiilor gropilor . Expertul concluzionează că nu există probe tehnice cu caracter judiciar care să permită stabilirea legăturii de cauzalitate dintre avariile suferite de auto cu nr. de înmatriculare IF-050018  şi surparea carosabilului , astfel că evenimentul rutier aşa cum este declarat şi prezentat în înscrisuri nu poate fi probat din punct de vedere tehnic.

 Din anexa nr. 2 întocmită de IPJ nu reiese că agentul de poliţie s-a deplasat la faţa locului şi a constatat că avariile declarate de conducătorul auto au  fost produse de surparea carosabilului datorită unor reparaţii la o conductă de apă , ci că a constatat aceste fapt din declaraţia conducătorului autoturismului. Ca atare , deşi aspectele constatate personal de agentul de poliţie cu privire la identitatea persoanei prezente în faţa sa fac dovada deplină până la înscrierea în fals conform art.1171 şi 1173 C.civ. , în ceea ce priveşte realitatea aspectelor declarate de conducătorul auto  acestea trebuie dovedite avându-se în vedere că deţinătorul a făcut declaraţii cu privire la o presupusă faptă ilicită săvârşită de o altă persoană, astfel că cele declarate de el nu pot face dovada până la proba contrară , ci reprezintă doar o afirmaţie care trebuie dovedită.

Dincolo de faptul că distanţa dintre data încheierii poliţei CASCO -26.03.2008- şi data evenimentului rutier -31.03.2008- este deosebit de scurtă , reclamanta prin agenţii săi de daună au dovedit  pasivitate prin neefectuarea unor fotografii ale presupusului loc în care s-ar fi surpat carosabilul , întrucât , în lipsa unor probe clare , evenimentul rutier aşa cum este declarat şi prezentat în înscrisuri nu poate fi probat din punct de vedere tehnic , astfel cum a reţinut expertul în RET .

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Braşov aceasta va fi admisă întrucât strada Spicului nu este un drum de interes judeţean conform anexei nr. 2 din HG 975/2002 , poziţia 665.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CNADR  aceasta va fi admisă date fiind dispoziţiile art. 21 din OG 73/1997 rep. CNADR prin DRDP Braşov administrează drumurile de interes naţional, iar strada Spicului nu este un astfel de drum , astfel pârâta nu ar putea fi obligată în cauza dedusă judecăţii.

Referitor la excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a municipiului Braşov şi a Consiliului local Braşov acestea vor fi respinse întrucât  instanţa reţine că aceste pârâte au calitate procesual pasivă conferită prin aceea că strada Spicului este un drum din interiorul municipiului Braşov , fiind drum public de interes local astfel cum prevede art. 8 lit. c) din OG 43/1997  administrat de Consiliul local conform dispoziţiilor Legii 215/2001 .

În ceea ce o priveşte pe Compania Apa SA ,instanţa reţine că această pârâtă are calitate procesual pasivă raportat la obiectul cauzei şi faptul că reclamanta a pretins că o acţiune a acestei pârâte reprezintă fapta cauzatoare de prejudiciu , coroborată cu neglijenţa autorităţilor locale reprezentate de municipiul Braşov şi Consiliul local Braşov de a administra corespunzător drumurile de interes local.

Dispoziţiile art.998 şi 999 C.civ. stabilesc angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a celui care a cauzat altuia prin fapta sa ilicită un prejudiciu, cu vinovăţie, între fapta săvârşită şi prejudiciu existând un raport de cauzalitate.

Aplicând aceste dispoziţii legale în cauza de faţă instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale a pârâţilor  municipiul Braşov ,  Consiliul local Braşov şi  Compania Apa SA.

Astfel fapta ilicită a acestora nu a fost dovedită reclamanta neproducând nici o probă din care să reiasă că  a existat o surpare a asfaltului , expertul neputând stabili nici măcar că avariile au fost cauzate de o astfel de surpare a asfaltului . Instanţa a respins cererea reclamantei de suplimentare a probatoriului cu martorul şoferul autoturismului, dat fiind faptul că proba nu a fost solicitată în mod legal , însă depoziţia nu ar fi fost concludentă în condiţiile în care  nicio altă probă nu converge spre susţinerile reclamantei întrucât evenimentul rutier aşa cum este declarat şi prezentat în înscrisuri nu poate fi probat din punct de vedere tehnic.

Singura certitudine o reprezintă prejudiciul, însă  nu  a putut fi dovedit nici raportul de cauzalitate între avariile suferite de auto cu nr. de înmatriculare IF-050018  şi surparea carosabilului  nefiind dovedită nici culpa pârâţilor a căror calitate procesuală a reţinut-o instanţa .

Potrivit art. 22 din Legea nr.  136/1995 asigurătorul are drept de regres, în limita îndemnizaţiei plătite, împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului în care a fost avariat autoturismul asigurat.

Întrucât nu s-a dovedit fapta, raportul de cauzalitate dintre avarii şi pretinsa surpare a carosabilului şi nici  vinovăţia pârâţilor a căror calitate procesuală a reţinut-o instanţa, în temeiul art. 998,999 C.civ. şi ale art. 22 din Legea nr.  136/1995  interpretate per a contrario instanţa va respinge acţiunea formulată de reclamantă împotriva pârâţilor municipiul Braşov prin Primar, Consiliul Local Braşov şi  Compania Apa Braşov SA ca fiind neîntemeiată.

Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurenta reclamantă SC ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA, solicitând în principal casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probei cu cei 2 martori, iar în subsidiar admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii recurate în sensul admiterii acţiunii formulate, cu cheltuieli de judecată în fond şi în recurs.

În motivarea recursului reclamanta recurentă a arătat că sentinţa este nelegală şi netemeinică, deoarece instanța nu a ținut cont de înscrisul eliberat de organul de poliție care are forța probantă a unui înscris autentic conform art. 1171 Cod civil.

Se mai arată că dacă instanța sau orice altă parte avea îndoieli cu privire la conținutul înscrisurilor eliberate de organele de poliție putea să se înscrie în fals, potrivit dispozițiilor legale în materie

 De asemenea reclamanta recurentă a arătat că este de notorietate starea tehnică necorespunzătoare a carosabilului și atitudinea intimaților pârâți de totala pasivitate privind soluționarea problemei carosabilului.

Tot recurentă a arătat că în ceea ce privește prejudiciul acesta a fost probat prin factura de reparație și devizul de lucrări pentru remedierea avariilor constatate la autoturism datorate surpării carosabilului ca urmare a unei defecțiuni la conducta de apă.

În drept au fost invocate prevederile art. 304/1 şi art. 304 pct. 9 C. pr. civ..

Prin întâmpinările depusă, intimații pârâți MUNICIPIUL BRAŞOV, prin primar și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAȘOV, au solicitat respingerea recursurilui ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică.

În motivare, intimații pârâți au arătat că reclamanta îşi întemeiază pretenţiile pe disp. art. 998-999 Cod civil, motiv pentru care era necesară dovedirea celor 4 elemente componente ale răspunderii civile delictuale, iar din înscrisurile depuse la dosar nu s-a făcut dovada faptei ilicite, persoanei vinovate şi existenţei raportului de cauzalitate.

Mai arată intimații pârâți că nu s-a făcut dovada că autoturismul a fost avariat pe str. Spicului din Brașov, neexistând nicio legătură de cauzalitate între prezumtiva faptă a pârâtei și prejudiciul cauzat.

Tot intimații pârâți au arătat că anexa 2 întocmită de IPJ Brașov este un înscris oficial numai în ceea ce privește constatările personale ale polițistului și nu în ceea ce privește susținerile șoferului implicat în incidentul rutier.

Se mai arată că instanța a respins cererea de suplimentare a probatoriului cu martorul șoferul autoturismului deoarece proba nu a fost solicitată în mod legal și oricum depoziția sa nu ar fi fost concludentă pentru soluționarea cauzei.

În drept au fost invocate prev. art. 242 al. 2 C. pr. civ..

și intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței primei instanțe, având în vedere că administrarea drumurilor publice de interes local se asigură de consiliile locale pe raza administrativ teritorilă a acestora.

În drept au fost invocate prevederile art. 308 al. 2, art. 137 al. 1 C. pr. civ..

De asemenea a formulat întâmpinare și COMPANIA APA BRAȘOV SA solicitând respingerea recursului având în vedere că nu are în administrare drumurile din interiorul orașelor, obiectul de activitate fiind captarea, tratarea și distribuirea apei.

În drept au fost invocate prevederile art.115-118 C. pr.civ..

Instanţa reţine că recursul a fost legal timbrat.

Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor invocate şi ţinând cont şi de dispoziţiile art. 304/1 C. pr. civ., Tribunalul urmează să respingă recursul şi  să menţină în tot sentinţa atacată, pentru motivele care vor fi arătate în continuare:

Astfel, aşa cum a arătat prima instanţă, pentru a avea câştig de cauză într-o acţiune în regres bazată pe răspunderea civilă delictuală, petenta recurentă trebuia să facă dovada existenţei celor patru condiţii prevăzute de art. 998-999 Cod civil, respectiv existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicit şi prejudiciu şi a persoanei vinovate.

În cauza de faţă, pentru a stabili culpa pârâților şi implicit obligarea acestora la despăgubiri au fost administrate ca probe înscrisurile afla la dosarul de daune al recurentei, anexa nr. 2 eliberată de organul d epoliție şi expertiza tehnică auto.

Anexa nr. II, declaraţie extrajudiciară dată la poliţie a numitului M. F., persoana implicată în producerea accidentului şi beneficiara poliţei de asigurare, au fost întocmite de victima accidentului de circulaţie care avea interes să le facă pentru a primi despăgubirea în baza poliţei de asigurare.

Contrar celor susținute de recurentă, Anexa nr. II nu este un înscris autentic în ceea ce priveşte realitatea aspectelor declarate de conducătorul auto  acestea trebuind dovedite avându-se în vedere că deţinătorul a făcut declaraţii cu privire la o presupusă faptă ilicită săvârşită de o altă persoană, astfel că cele declarate de el nu pot face dovada până la proba contrară , ci reprezintă doar o afirmaţie care trebuie dovedită.

Anexa nr. II este un înscris autentic în ceea ce privește aspectele constatate personal de agentul de poliţie cu privire la identitatea persoanei prezente în faţa sa și fac dovada deplină până la înscrierea în fals conform art.1171 şi 1173 C.civ.

Acestea sunt mijloace de probă care se pot folosi într-un proces cum este cel de faţă, dar aceste probe trebuie coroborate şi cu altele, cum ar fi fotografii de la locul evenimentului rutier, proces verbal încheiat de reprezentanţii societăţii de asigurare şi reprezentanţii administratorului drumului, o expertiză tehnică auto, pentru a se stabili că evenimentul rutier a avut loc pe porţiunea de drum administrată de pârât şi putea duce la avarierea autoturismului.

În cauza de faţă, aşa cum s-a arătat, s-a efectuat expertiza tehnică auto depunându-se la dosarul cauzei Raportul de expertiză tehnică nr. 646909/13.03.2013 întocmit de expert D. D. I..

Prin concluziile sale expertul a arătat că că nu există probe tehnice cu caracter judiciar care să permită stabilirea legăturii de cauzalitate dintre avariile suferite de auto cu nr. de înmatriculare XXXXX  şi surparea carosabilului , astfel că evenimentul rutier aşa cum este declarat şi prezentat în înscrisuri nu poate fi probat din punct de vedere tehnic.

Prin urmare declaraţie dată de persoana implicată în evenimentul rutier, chiar dacă este dată în faţa organelor de poliţei sau în faţa instanţei nu se coroborează cu rezultatul expertizei tehnice auto efectuate în cauză, motiv pentru care instanţa nu poate reţine din probele administrate în faţa primei instanţe că evenimentul rutier în care s-au produs pagubele arătate a fost produs pe drumul administrat de pârâți şi nu pe un alt drum care nu era în administrarea acestora sau în alte condiții.

În plus, așa cum reiese și din Adresa nr. 3216/10.05.2013 emisă de COMPANIA APA BRAȘOV SA, în perioada ianuarie 2008-01 aprilie 2008 pe strada Spicului din Brașov nu s-au efectuat lucrări de reparare ci numai lucrări de desfundare a rețelei de apă.

Nu se impune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru audierea ca martori a directorului de exploatare de la Compania Apa și a conducătorului auto implicat în evenimentul rutier deoarece proba nu a fost solicitată în mod legal (martorii nu a fost solicitați la instanța de fond) și oricum depoziția acestora nu ar fi fost utilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.

Faţă de cele arătate, instanţa, în baza art. 312 al. 1 rap. la art. 304/1 C. pr. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă SC ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA, împotriva Sentinţei civile nr. 10394/25.06.2013, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o va menţine.

Instanţa nu va acorda cheltuieli de judecată recurentei deoarece a căzut în pretenţii, iar pârâții nu au făcut dovada unor asemenea cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă SC ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP SA, împotriva Sentinţei civile nr. XXX/25.06.2013, pronunţată de Judecătoria Braşov, pe care o menţine.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 12.02.2014.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR Ptr. Judecător

S. O. A. O. R.  A.  A.  Aflată în concediu legal,

Semnează Preşedintele instanţei

A. N. M.

GREFIER

C. S.

Red.S.O.- 19.02.2014

Dact.C.S.- 19.02.2014

2 ex.

Jud. fond – L.S.