Ordonanţă preşedinţială. Condiţii.

Ordonanţă preşedinţială. Condiţii.

- Art.581 Cod procedură civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR.1125 DIN 17.05.2012

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Olteniţa la data de 10.11.2011, sub nr./269/2011, reclamantul NFC a solicitat  în contradictoriu cu pârâta NER ca prin sentinţa ce se va pronunţa, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să –i fie încredinţată spre creştere si educare minora NNE, născută la data de  14.04. 2009, până la soluţionarea definitivă si irevocabilă a acţiunii de divorţ, ce formează obiectul dosarului nr. /269/2011, înregistrată pe rolul Judecătoriei Olteniţa.

În motivarea  cererii,  reclamantul arată că s-a căsătorit cu pârâta la data de  06.06.2009, din dorinţa sinceră de a-şi întemeia o căsnicie bazată pe respect, înţelegere şi dragoste.  Din căsătoria lor a rezultat un copil, NNE, născută la data de 14.04. 2009. Domiciliul conjugal l-au avut in com. Fundeni, jud. Călăraşi, domiciliu din care parata a plecat  în luna octombrie 2011.

Din anul 2007, de când s-a cunoscut cu parata au locuit împreună cu părinţii săi în domiciliul acestora in com.Fundeni,  jud.Călăraşi, însă în primăvara anului 2011, în luna martie, au locuit cu chirie în oraşul Sibiu, iar  din  aprilie si pana in luna octombrie, au locuit împreuna tot în casa părinţilor săi de unde parata a plecat la începutul lunii octombrie, luând cu ea si fetita. Plecarea paratei a fost in perioada în care reclamantul era plecat din ţară în interes de serviciu,  fiind şofer de TIR, fiind plecat adesea din ţară. A încercat să afle de la parata de ce a plecat, la întrebările sale a primit numai mesaje cu caracter  obscen şi de ameninţare.

Cât au locuit împreună, el a fost cel care a avut venituri, pârâta neavând serviciu niciodată, acest aspect nu l-a deranjat fiindcă  consideră că el, în calitate de tată şi soţ trebuie să aibă grija de familia sa, în toată aceasta perioada i-a asigurat familiei sale un trai decent.

Pârâta mai are o fetita dintr-o căsătorie anterioară, pe care el a crescut-o încă de când avea 2 ani, având aceeaşi afecţiune şi grija pentru aceasta ca şi când ar fi fost fetita sa, nu a făcut niciodată nici o diferenţa între copii.

În ultima perioada, parata sub pretextul lipsei banilor pleca adesea să servească la diferite mese festive pentru sume modice de bani, lăsând copii la prietenii sau vecinii, deoarece toate aceste plecări erau în perioadele în care el era plecat  din ţară.

A încercat să discute cu aceasta despre aceste plecări şi că nu este cazul să lase copii in grija altor  persoane, mai cu seama  ca fiica lor este foarte mică. A crezut  ca a înţeles mesajul, însă fără să ştie, tot continua să plece si să lase copii  pe unde se putea.

Mai arată că ştia că este o persoană cu probleme de comportament şi îi era frică pentru copilul lor, însă nu putea să renunţe la serviciul  pe care îl are, aceasta fiind meseria pe care o practica de mult timp. În luna august 2010, pârâta a avut o tentativă de sinucidere, înghiţind mai multe pastile, fiind salvata în mod miraculos de medici, însă de câte ori se mai certau, aceasta îl ameninţa că se sinucide.

După ce a plecat, a încercat să se împace pentru a-şi creste copilul, însă  parata nu mai doreşte continuarea  căsătoriei,  dorinţa acesteia fiind să plece  în străinătate. A luat fetita de la parata în urmă cu 2 săptămâni pentru a-i face un set de analize, deoarece pârâta i-a comunicat că este bolnavă şi că nu are încredere în doctori şi că nu vrea să o ducă la consultaţie şi examinare medicală.

Fetiţa este foarte ataşată de el, având o relaţie foarte apropiată, motiv  pentru care consideră că  este în interesul minorei sa-i fie încredinţată  spre creştere şi educare, el fiind cel care  îi poate oferi un cămin stabil, o copilărie  si o adolescenţă cu posibilitatea de a primi o educaţie la un nivel corespunzător.

În prezent, pârâta lucrează ca ospătăriţa şi este plecată de acasă, iar fiica lor este lăsata in grija bunicii  materne care are aproape 85 de ani.

Mai arată că relaţiile  dintre ei sunt  grav şi iremediabil  deteriorate, căsnicia lor nu mai poate  continua, motiv pentru care, solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, urmând a se dispune pe cale de ordonanţă preşedinţială, ca minora NNE, născută la data de 14.04. 2009, să-i fie încredinţată spre creştere şi educare până la soluţionarea  definitiva si  irevocabilă  a acţiunii de divorţ aflată pe rolul Judecătoriei Olteniţa.

În drept, s-au invocat  dispoz. art. 581 Cod pr.civilă.

În dovedirea cererii, s-au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, împuternicirea avocaţială,  certificatul de căsătorie, în copie,  sentinţa civilă nr. pronunţată la data de 15.10.2009  de către Judecătoria Sălişte - Secţia Generală în dosarul nr./294/2009, purtând menţiunea conform cu originalul, precum si copie C.I.  reclamant.

Soluţionând cauza prin sentinţa civilă nr./2011, Judecătoria Olteniţa a admis cererea de ordonanţă preşedinţială, formulată de către  reclamantul NFC,  în contradictoriu cu pârâta NER.

A stabilit locuinţa minorei NNE la domiciliul reclamantului în com. Fundeni, jud. Călăraşi, până la soluţionarea definitivă şi irevocabila a cauzei civile nr./269/2011 aflata pe rolul Judecătoriei Olteniţa, urmând ca autoritatea părintească asupra copilului sa fie exercitata de către ambii părinţi.

A luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că sunt întrunite cerinţei ordonanţei preşedinţiale la domiciliul reclamantului minora având condiţii materiale şi morale net superioare celor oferite de mamă.

În plus prin posibilităţile materiale de care dispune, reclamantul îi poate asigura minorei medicamentele corespunzătoare în vederea înlăturării carenţelor de sănătate pe care fetiţa le prezintă existând totodată şi un climat de afecţiune din partea sa şi a părinţilor.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta arătând că reclamantul nu poate oferi condiţii optime pentru creşterea şi educarea minorei datorită programului de lucru fiind plecat de acasă cinci zile pe săptămână.

În aceste condiţii minora în vârstă de numai doi ani ar rămâne în grija bunicilor paterni care nu pot suplini îngrijirea mamei care s-a ocupat de acesta de la naştere.

Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport cu critica formulată, tribunalul reţine că reclamantul deşi prin acţiunea de faţă a solicitat încredinţarea temporară a minorei în condiţiile prevăzute de art.581 C.proc.civ. motivarea în fapt vizează condiţiile de fond ale unei astfel de cereri, nefiind reliefate aspecte care să îmbrace caracterul de caz grabnic care impune o soluţie vremelnică.

La rândul său instanţa de fond fără a solicita precizări în acest sens şi a lămuri care este urgenţa acestei soluţionări se mulţumeşte să enumere condiţiile de admisibilitate ale acţiunii întemeiate pe dispoziţiile art.581 C.proc.civ., fără a le raporta la acţiunea dedusă judecăţii şi probele administrate, concluzionând asupra condiţiilor ce le oferă părinţii pentru creşterea şi îngrijirea minorei şi nu asupra impunerii unei soluţii temporare .

În această situaţie instanţa s-a pronunţat asupra unei cereri de stabilire a domiciliului minorului şi nu asupra unei ordonanţe preşedinţiale ceea ce echivalează cu nejudecarea fondului.

Simpla referire la posibilitatea materială a reclamantului de a suporta tratamentul minorei fără a rezulta în ce fel aceasta ar fi împovărător pentru pârâtă şi de altfel fără a se dovedi existenţa unui astfel de tratament nu reprezintă o tratare a obiectului acţiunii. În raport de cele menţionate, Tribunalul Călăraşi prin Decizia civilă nr./2012  a  admis recursul, a casat sentinţa atacată şi trimis dosarul pentru rejudecare.

După întoarcerea spre rejudecare la aceeaşi instanţă, la cererea reclamantului  a fost încuviinţată proba cu  interogatoriul pârâtei.

Pârâta nu a înţeles a administra probe pentru apărarea sa.

Din analiza textului art. 581 C.pr.civilă, rezultă că 2 sunt condiţiile specifice de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale :  urgenţa (condiţie specifică generală) şi nerezolvarea fondului (condiţie specifică  specială).

Instanţa apreciază că în cauză lipseşte urgenţa încredinţării minorei în vârstă de 3 ani spre creştere şi educare tatălui său.

Instanţa apreciază  că interesul superior  al minorei este ca aceasta să fie în permanenţă în îngrijirea unuia dintre părinţi.

Ori, reclamantul  prin natura meseriei sale  (şofer de  tir)  nu poate fi în permanenţă alături  de minoră spre a-i asigura o bună dezvoltare normală, fizică, intelectuală.

Domenii speta

Spete similare