Ordin de protectie

Sentinţă civilă 6785/29.08.2012 din 29.08.2012


CONŢINUT SPETĂ

Rezumatul speţei

Prin cererea adresată Judecătoriei Satu Mare, la data de 07.08.2012, în dosarul cu nr. de mai sus, reclamanţii  S R A , S D F  şi K E  au solicitat în contradictoriu cu pârâtul S R  emiterea unui ordin de protecţie prin obligarea pârâtului de a păstra distanţa de 200 m faţă de reclamanţi şi imobilul în care aceştia locuiesc, cât şi faţă de locul de muncă al reclamantei S R A , respectiv şcoala cu clasele 1-8 şi interzicerea oricărui contact dintre pârât şi reclamanţi, orice mod, telefonic sau prin corespondenţă.

Familia S, reclamanta, pârâtul şi fiul acestora D F  au avut domiciliul  comun în localitatea X , însă ca urmare a comportamentului pârâtului, reclamanta S s-a mutat împreună cu minorul la locuinţa mamei sale, imobila supra căruia reclamanta K are un drept de uzufruct viager .

De asemenea, s-a introdus şi acţiune de divorţ, sub dosar nr. …., cu termen la data de …. De la introducerea acţiunii de divorţ, pârâtul vine noaptea sub influenţa băuturilor alcoolice la locuinţa reclamanţilor provocând ceruri şi scandaluri. De asemenea, acesta îi sună pe reclamanţi, inclusiv pe minor şi foloseşte ameninţări şi expresii jignitoare la adresa acestora.

În drept sunt invocate prev. art. 23 alin.1 lit. d şi f, art. 31 din Legea 217/2003.

În probaţiune, s-au depus înscrisuri.

Pârâtul, legal citat,  nu a fost prezent la şedinţele de judecată,  şi nu a depus întâmpinare, fiindu-i asigurată asistenţa juridică obligatorie în cauză.

În cauză a fost încuviinţată şi administrată proba prin înscrisuri,  proba prin ancheta socială, fiind audiat în cameră de consiliu minorul S D F .

Instanţa, analizând materialul probator aflat la dosarul cauzei, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, constată următoarele:

Având în vedere scopul de aplicare a reglementării din Legea 217/2003, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa reţine că în temeiul art. 5,  măsurile de protecţie se pot lua numai între membrii familiei, din care fac parte soţul/soţia  sau fostul soţ/ fosta soţie şi persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţ şi soţie, părinţi şi copii în cazul în care convieţuiesc. De asemenea, conform art. 3,  reglementarea vizează violenţa în familie, ca orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, violenţa în familie putând fi exercitată în următoarele forme: violenţa verbală, violenţa psihologică, violenţa fizică, violenţa sexuală, violenţa economică, socială şi spirituală.

Măsurile de protecţie ce pot fi dispuse precum şi persoanele supuse protecţiei sunt prevăzute de dispoziţiile art. 23 din Legea 217/2003.

Conform, dispoziţiilor,  art. 264 C. Civ, în procedurile judiciare care îi privesc ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie,  opiniile copilului, urmând a fi luate în considerare în raport cu vârsta şi cu gradul său de maturitate.

Raportul de anchetă socială întocmit în cauză,  verificările efectuate de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protectia  Copilului Satu Mare sunt elocvente cu privire la supunerea  reclamanţilor, şi în special a reclamantei S R  şi a  minorului în vârstă de 14 ani, la violenţe verbale şi psihologice din partea pârâtului.  De asemenea,  din declaraţia minorului în faţa instanţei şi din raportul DGASPC, rezultă că acesta este profund traumatizat de comportamentul pârâtului, asistând de multe ori la certurile dintre părinţi săi şi inclusiv la violenţele fizice exercitate de pârât asupra mamei. Acesta a declarat că nu doreşte să îl vadă şi nici să aibă vreun contact cu tatăl său.  Ca urmare a comportamentului pârâtului, reclamanta S R A  şi fiul său au părăsit domiciliul conjugal şi locuiesc împreună cu mama reclamantei, iar în fosta locuinţă comună domiciliază în prezent numai pârâtul.

În ansamblul său, materialul probator  administrat în cauză atestă că pârâtul are manifestări de violenţă fizică, verbală, psihologică, emoţională faţă de reclamantă, minor şi bunica maternă. Prin urmare, măsurile de protecţie a acestora astfel cum au fost solicitate sunt pe deplin justificate, în limitele prevăzute de Legea 217/2003,  conform art. 23 şi 24, pentru a asigura protecţia integrităţii psihice  şi fizice a acestora faţă de actele de violenţă comise de către pârât, fiind necesară înlăturarea stării de pericol.

În consecinţă, având în vedere cele reţinute mai sus, instanţa va admite acţiunea şi va emite ordinul de protecţie a reclamanţilor,  conform dispozitivului.

Având în vedere că asistenţa juridică a pârâtului  este obligatorie şi a fost asigurată în prezenta cauză, instanţa stabileşte onorariul avocatului din oficiu  pentru pârât, la suma de 200 lei şi dispune efectuarea plăţii onorariului în sumă de 200 lei din conturile Ministerului Justiţiei, în contul Baroului Satu Mare pentru asistenţa juridică asigurată de  dna. avocat U B .

În temeiul art. 274 C. pr.civ, instanţa va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 300 lei, reprezentând onorariu avocaţial, achitat cu chitanţa 021/01.08.2012,  către reclamanta S R A . 

Prezenta  hotărâre este executorie de îndată şi se va executa conform prevederilor  art.  31 din Legea 217/2003.

Instanţa pune în vedere părţilor că potrivit art.  32 din Legea 217/2003, încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiunea de nerespectare a hotărârii judecătoreşti şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an.

Pentru aceste motive, instanţa va admite cererea  formulată de reclamanţii S R A , S D F  , ambii domiciliaţi în localitatea X  şi reşedinţa în localitatea X  şi K E , cu domiciliul în localitatea X , în contradictoriu cu pârâtul  S R , domiciliat  în  localitatea X .

Emite prezentul ORDIN  DE PROTECŢIE în favoarea reclamanţilor şi dispune următoarele măsuri:

Interzice accesul pârâtului în locuinţa familiei din localitatea X .

Interzice pârâtului să se apropie la  mai puţin de 200 m. de  locuinţa familiei, indicată mai sus şi de locul de muncă al reclamantei  S R A  şi locul de învăţământ al minorului S D F ,  şi  anume  Şcoala cu clasele 1-8 din localitatea X , precum şi la mai puţin de 5 m. de  oricare dintre reclamanţi, în orice alte locuri, inclusiv locuri publice, reţele stradale, instituţii publice,  etc. unde nu este posibilă păstrarea distanţei de 200 m.

Interzice pârâtului orice contact verbal, direct sau indirect, telefonic la nr. de telefon: X şi/sau prin  alte forme de corespondenţă  cu  reclamanţii.

Prezentul ordin de protecţie produce efecte de la data pronunţării,  29.08.2012, pe o perioadă de 6 luni şi este EXECUTORIU DE ÎNDATĂ.

Stabileşte onorariul avocatului U B , desemnat din oficiu  pentru pârât, la suma de 200 lei.

Dispune efectuarea plăţii onorariului în sumă de 200 lei din conturile Ministerului Justiţiei, în contul Baroului Satu Mare pentru asistenţa juridică asigurată de av. U B .

Obligă pârâtul la plata către reclamanta S R A  a cheltuielilor de judecată în sumă de 300 lei.

Conform art. 32 din Legea 217/2003, încălcarea prezentului ordin de protecţie de către pârât reprezintă infracţiunea de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.

Prezentul ordin de protecţie se comunică  de îndată organelor de poliţie competente de la domiciliul/reşedinţa reclamanţilor şi domiciliul pârâtului.

Domenii speta