Desfiintarea unei hotarari judecatoresti pe calea unei alte actiuni decat caile de atac prevazute de lege.

Printr-o cerere completatoare formulată  de intervenienta IM într-o cauză având ca obiect stabilire hotar , drept de superficie şi servitute de trecere s-a solicitat printre altele şi constatarea nulităţii absolute parţiale a sentinţei civile nr. 2209/bis/1991 a Judecătoriei Roşiorii de Vede, sentinţă prin care s-a constatat  că autorul reclamantului B.V.(mama) a dobândit terenul respectiv prin uzucapiunea de 30 de ani.

S-a motivat de către intervenienta I.M. că sentinţa este nelegală , întrucât nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute. de art.1847 şi următoarele Cod civil  pentru dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune ,  iar hotărârea nu îi este opozabilă intervenientei , care nu a fost parte în proces. S-a mai invocat în motivare  şi faptul că locaţia construcţiilor aflate pe acest teren , a fost greşit stabilită prin hotărârea  a cărei nulitate s-a cerut a se constata, acesta fiind un alt motiv pentru care cererea trebuie să fie admisă.

La rândul său , reclamanta, prin  cererea reconvenţională la cererea de intervenţie, a solicitat să se  constate nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate eliberat intervenientei , cu privire la suprafaţa  de teren din intravilan pentru care deţine titlul de proprietate.

Cauza cu soluţionarea căreia a fost sesizată instanţa  este mult mai complexă , părţile  invocând mai multe excepţii  şi adresând m ai multe cereri , asupra cărora instanţa , s-a pronunţat .

Aspectul examinat , vizează însă numai cererile reciproce pe care cele două părţi le-au formulat cu privire  la nulitatea celor două titluri de proprietate  şi cu  privire la nulitatea unei hotărâri judecătoreşti.

Astfel, prin sentinţa civilă sus indicată , instanţa a constatat  nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate  eliberat pe numele intervenientei I.M., pentru  suprafaţa de teren intravilan (curte) de 450 mp. , aceasta fiind persoana neîndreptăţită la acest teren în temeiul  dispoziţiile. art. III lit. a din Legea 169/1997 aşa cum a fost modificată prin Legea 247/2005 . Instanţa a reţinut că pentru  această suprafaţă de teren , în mod legal i s-a eliberat titlul de proprietate mamei reclamantei, reconstituirea  dreptului  de proprietate, făcându-se în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, prin care s-a constatat dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Această hotărâre ( s.c.2209 bis/1991) insă, s-a pronunţat în contradictoriu cu copiii intervenientei, pârâţi în cauza de faţă, care au exercitat calea legală de atac , ce le-a fost respinsă . Aşa cum aceştia  au recunoscut la interogator , intervenienta a avut cunoştinţă de procesul respectiv , fiind în relaţii bune cu copiii săi, cu care locuia de altfel în acelaşi imobil însă nu a  intervenit în proces, deşi avea această posibilitate.

Astfel, instanţa a apreciat că , cererea intervenientei nu este admisibilă sub aceste aspect, dreptul pretins încălcat acesteia, negăsindu-şi ocrotire în sfera juridicului pe calea aleasă de aceasta . Legea nu prevede  posibilitatea desfiinţării unei hotărâri judecătoreşti prin alte căi decât în  urma exercitării căilor legale de atac, cererea formulată fiind respinsă ca inadmisibilă.

Domenii speta

Spete similare