Pretentii

Dosar nr. 5086/271/2006 (Număr în format vechi 5086/2006)

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 2246/2011

Şedinţa publică de la 24 Februarie 2011

Completul compus din:

PREŞEDINTE- LORELEY EMESE MIREA

GREFIER - FELICIA SANDOR

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant S.A, reclamant SC B SRL şi pe pârât SC V SRL, pârât parat SC A R -A SA, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă nimeni.

 Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin serviciul registratură s-a depus la dosar din partea reclamanţilor concluzii scrise, după care:

Se constată faptul că fondul cauzei a fost dezbătut în şedinţa publică din 17.02.2011, când părţile au pus concluzii pe fond, concluzii ce au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa în vederea deliberării şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise,  a amânat pronunţarea la data de 24.02.2011, dată la care s-a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 22.05.2006 sub nr.5086/271/2006, pe rolul Judecătoriei Oradea, precizata ulterior in data de 21.11.008 (fia 252 la dosar-vol) şi ulterior in 04.03.2010 (fila 2 la dosar vol II) reclamanţii S.A. SI S.C.B SRL a chemat în judecată pe pârâtele S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna  si  pe pârâta S.C.V SRL solicitând instanţei obligarea pârâtelor la următoarele despăgubiri:

In favoarea reclamantei S.C.B SRL:

-20078,47 lei contravaloarea autoutilitarei distruse complet, respectiv diferenta dintre valoarea masinii si anterior accidentului si despăgubiri achitate de ASIROM;

-54.433,43 lei contravaloarea actualizată până la data de 01.03.2010 reprezentând venituri nerealizate din exploatare

-suma de 20.414,09 lei despăgubiri periodice lunare calculate global pănă la data de 01.03.3010 şi in viitor, cu incepere din 01.03.20010 si 1.219,14 lei lunar câstig nerealizat pe viitor.

In favoarea reclamantului S  A:

-6538 LEI câstig nerealizat din diurnă ce ar fi primit pentru perioada de la data accidentului 03.12.2005 si până la 01.06.2006

-16.345,01 lei câstig nerealizat pentru perioada de la data accidentului până la data de 01.06.2006

Suma de 52.081, 96 lei despăgubiri periodice calculate până la data de 28.02.2010 si in viitor, respectiv de la 01.03.2010 suma de 3328,24 lei lunar despăgubiri periodice, respectiv diferenta dintre câstigul realizat anterior accidentului si venitul actual, respectiv 13 % din venitul ce realiza anual de 241,375,89 lei

-54.483 lei daune morale concretizate in traumele fizice si psihice suferite ca urmare a leziunilor si infirmităţii, rezonanţa asupra psihicului si factorului uman exter.

Cu cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii reclamantii arată că in fapt in data de 03.12.2005 a avut loc un accident grav de circulaţie in care a fost implicat reclamantul S A in timp ce conducea autoutilitara VW LT 31 cu nr de inmatriculare CV-03-JXS proprietatea reclamantei S.C.B SRL si autoturismul Dacia Logan BH-83-FUF, condus de prepusul pârâtei S.C.V SRL, B I O, care a decedat in accident.

Se mai arată că potrivit rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 03.05.2006 din dosarul nr.6170/P/2005, accidentul a avut loc din culpa exclusivă a lui B I O, care a condus fără a avea permis de conducere, a pierdut controlul volanului, a intrat in contrasens si s-a tamponat frontal cu autoturismul condus regulamentar de reclamant iar in urma acestui impact reclamantul a suferit leziuni ce au necesitat ingrijiri medicale de 90 zile potrivit certificatului medico legal eliberat de Serviciul de Medicină legală Sf Gheorghe, insă ulterior s-a prelungit si starea sănătiţii nu este perfect refăcută.

Reclamanţii mai susţin că sumele din petit reprezintă diferenţa dintre ceea ce a plătit efectiv A S.A. in temeiul asigurării de răspundere civilă a autoturismului Dacia Logan BH-83-FUF, care este asigurat de răspundere in baza legii nr.136/1995 conform contractului HN 5250540 valabil in perioada 02.11.2005-04.11.2006 emis de Sucursala A. Oradea si prejudiciul efectiv suferit.

In drept s-a invocat art.998 si urm, art.1000 alin 1 si 3, art.1003, art.1084 Cod Civil, art.41 si urm, art.49, 54 alin 4, art.55 din legea 136/1995 modificata, art.15 lit o din Legea nr.146/1997 a taxei de timbru, art.112, art.274 Cod de procedură civilă.

Prin precizările ulterioare de acţiune reclamanţii si-au modificat cuantumul pretenţiilor băneşti majorându-le tinând cont si de expertizele efectuate in cauză.

2.Timbraj

S-a constatat că acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru in baza art.15 lit 0 din Lg.146/1997 in forma sa de la data promovării acţiunii.

3.Întâmpinare

3.1.Intâmpinare S.C.A. R. A. S.A

Pârâta S.C.A. R. A. S.A prin Sucursala Covasna , a depus întâmpinare la 18.09.2006 (fila 14-18 vol I la dosar) prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantilor, arătând că în conformitate cu Normele din 10.12.2004 privind aplicarea legii in materia asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, art.35 prevede că despăgubirile pentru autovehicule nu pot depăşi diferenţa dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasă.

In continuare se arată că valoarea de nou conform Eurotax Schwacke I/96 pagina 397/2/8 pentru un autovehicul cu caracteristici similare este de 39080 DM, care transformat in euro, aplicând un coeficient de uzură de 85% scăzându-se valoarea epavei de 25% rezultă suma de 2247,89 euro sumă maximă ce poate fi plătită ca despăgubire in acest caz si care transformată in lei la cursul BNR valabil la data producerii accidentului este de 8230,42 lei, sumă ce a fost achitată asiguratului ca sumă maximă ce putea fi plătită in acest caz.

Pârâtul arată că in calitatea de asigurator RCA nu poate asigura o sumă mai mare  fără a incălca normele indicate,astfel incât capătul 1 din cerere il consideră absolut neitemeiat.

Se mai arată că reclamanta a fost de acord cu evaluarea făcută si cu despăgubirea acordată si si-a exprimat punctul de vedere in sensul că nu are alte pretentii in legătură cu pagaba faţă de Asirom.

In ceea ce priveste acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a mijlocului de transport se arată că aceasta se datorează doar pentru timpul necesar efectuării reparaţiilor pagubelor cu dovezi in acest sens, care nu s-au făcut.In pozitia procesuală ulterioră asupra acestui capăt de cerere pârâtul, prin reprezentant consilier juridic a arătat că nu poate fi obligată pârâta la echivalentul lipsei de folosintă a autovehiculului atâta timp cât se solicită valoarea acestuia si este evident că nu se mai poate repara, invocând existenţa unei practici judiciare constante, in acest sens.

Legat de capătul de cerere privind profitul nerealizat de S.C.B S.R.L. pârâta arată că Normele din 10.12.2004 nu prevăd că asigurătorul RCA ar trebui să plătească profitul nerealizat, astfel incât pârâta nu are cum face asemenea plăţi.

In privinţa reclamantului S A se arată că  potrivit art.42 lit a din Normele din 2004 se arată că la stabilirea despăgubirilor se va avea in vedere diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vătămate si indemnizatia primită din fondurile persoanei juridice la care salariatul isi desfăsoară activitatea , sau după caz, fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului.

In privinta veniturilor nete se arată că acestea vizează numai salariile si nu pot fi avute in vedere alte venituri ce nu au caracter permanent cum ar fi premiile si nici diurnele solicitate de reclamant si care nu au un caracter permanent ci ocazional.

Se mai susţine că asigurătorul va putea acorda doar diferenţa dintre salariul net si imdemnizatia de concediu medical dar nu si pe viitor, sume ce s-au dorit a fi achitate insă reclamantul nu le-a acceptat.

Referitor la pretenţiile reclamantului S. A. privind despăgubirile periodice lunare se arată că despăgubirile se pot acorda doar până la reducerea ori incetarea stării de nevoie ori a incapacităţii de muncă , tinându-se seama de decizia de pensionare, de certificatele medicale si alte dovezi.

Legat de daunele morale solicitate de reclamant pârâta arată că  suma solicitată este prea mare faţă de dauna morală suferită.

In drept s-a invocat art.115-119 Cod de procedură civilă.

3.2.Intâmpinare S.C.V S.R.L

Pârâta S.C.V. S.R.L  a formulat întâmpinare la termenul din  11.04.2007 (filele 88-90 vol I la dosar) prin care a solicitat respingerea faţă de ea acţiunii ca absolut neintemeiată.

In motivarea poziţiei sale procesuale pârâta S.C.V. SRL a arătat că este indubitabil faptul că in dimineaţa zilei de 03.12.2005 autoturismul aparţinând societăţii pârâte a fost implicat intr-un accident grav in urma căruia numitul B.I.O a decedat iar reclamantul a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale de 90 de zile iar autoturismul pe care acesta l-a condus regulamentar a fost grav avariat.

In continuare pârâta arată că nu poate fi antrenată răspunderea sa in temeiul art.1000 alin 3 din Codul Civil care reglementează răspunderea comitenţilor pentru prepuşi deoarece numitul B.I.O nu a avut calitatea de angajat al societăţii pârâte acestuia i s-a incredinţat doar autoturismul pentru efectuarea unor demersuri administrative de inmatriculare iar societatea a fost audiată prin reprezentant legal in calitate de parte vătămată in cursul urmăririi penale.

De asemenea pârâta mai arată că nu se poate reţine nici o altă condiţiei esenţială ce ar atrage răspunderea sa, respectiv faptul că autorul ar fi produs prejudiciul in funcţiile incredinţate deoarece nu s-ar putea reţine sub nici o formă că la ora 4.00 dimineata cu o alcoolemie de 1% cel vinovat de producerea accidentului care nu avea nici un raport cu societate, indeplinea insărcinările incredinţate, or in lipsa indeplinirii acestor condiţii răspunderea comitentului nu poate fi antrenată.

In drept s-a invocat art.114-998 si urm. Cod Civil, art.1000 alin 1 si 3, art.1003, art.1084 Cod Civil.

4.Probaţiune

În probaţiune părţile au solicitat iar instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi expertize după cum urmează:

Reclamantul a depus în copie certificată un set de insrisuri respective: chitanţe, certificate medico legal, alte înscrisuri

Pârâta S.C.A. R. A. prin Sucursala Covasna a depus în copie cererea de asigurare nr.644 din 23.-1.2006 acte din dosarul de daune intocmit in baza acestei cereri.

Parata S.C.V. SRL a depus inscrisuri.

La solicitarea instantei s-a atasat dosarul penal nr.6170/P/2005 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea.

La solicitarea reclamantilor instanţa a incuviinţat proba cu expertiză tehnică auto si  expertize contabile.

Astfel in data de 03.09.3007 a fost depus la dosar raportul de expertiză tehnică intocmit de ing.B A din Sf.Gheorghe (fillele 106-129 la dosar vol I) inregistat sub nr.145/29.08.2007 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Covasta , la care s-a efectuat in urma obiecţiunilor pârâtei S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna o completare la raportul de expertiză din 16.10. 2007 (filele 157-159 la dosar-vol I) si un supliment de expertiză judiciară din 22.09.2008 (filele 229-145 la dosar-vol I).

De asemenea in data de 13.09.3007 a fost depus la dosar raportul de expertiză contabilă judiciară intocmit de expert contabil Debreczeni Janos  din Sf.Gheorghe (fillele 138-145 la dosar vol I) inregistat sub nr.155/11.09.2007 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Covasta , la care s-a efectuat o completare la raportul de expertiză din 12.03. 2008 (fila 204 la dosar-vol I).

In baza art.129 Cod de procedură civilă instanţa a incuviinţat din oficiu efectuarea unei expertize contabile in vederea stabilirii diferentei dintre veniturile nete realizate de persoana vătămată S A si indemnizatia primită pe perioada spitalizării si a concediului medical.

Astfel in data de 04.11.2010 a fost depus la dosar raportul de expertiză contabilă judiciară intocmit de expert contabil T V (fillele 49-52 la dosar vol II) inregistat sub nr.110/04.11.2010 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Bihor.

In interiorul termenului de pronunţare părţile au formulat concluzii scrise.

5.Situaţia de fapt reţinută de instanţă

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt  aşa cum rezultă din declaraţiile necontestate ale părţilor, reclamantul S A a fost victima unui accident rutier, in urma căruia a suferit vătămări ce au necesitat pentru vindecare 90 de zile de ingrijiri medicale, operaţii si recuperări ulterioare.Accidentul s-a produs din vina exclusiva numitului B. O. I., care a condus fără permis, in stare de ebrietate, autoturismul  Dacia Logan cu nr. de inmatriculare BH-33-FUF, in localitatea Oradea, pe str.O D, a trecut pe contrasens la statia OMV si a tamponat frontal pe reclamant care circula regulamentar conducând autoutilitara cu nr. de inmatriculare VV-LT-31.

Initial s-au efectuat cercetari in dosarul penal nr.6170/P/2005 (atasat la prezentul dosar) al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea sub aspectul savarsirii infractiunilor de vatamare corporală din culpă, insa prin rezolutia procurorului N O din 03.05.2006, pronuntata in acest dosar, s-a dispus neinceperea urmaririi penale in baza art.228 alin 6 si art.10 lit.g Cod de procedură penală, ca urmare a decesului făptuitorului B I O.

Prin aceeaşi rezoluţiei s-a reţinut insă că in urma impactului foarte puternic numitul S A a suferit leziuni care au necesitat ingrijiri medicale de 90 de zile pentru vindecare iar din materialul de la dosar a rezultat că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a numitului B I O, decedat in urma accidentului.

Această situaţia de fapt reţinută şi de organele de urmărire penală respectiv leziunile suferile prin accident de partea vătămată, reclamantul din prezentul proces cât şi culpa exclusivă a numitului B I O care a condus autoturismul  Dacia Logan cu nr. de inmatriculare BH-33-FUF, aflat in proprietatea pârâtei S.C.V S.R.L, fără permis in stare de ebrietate, trecând pe contrasens nu a fost contestată de niciuna dintre părţi, fiind aspecte câştigate cauzei.

In consecinţă instaţa va reţine că vinovăţia in producerea accidentului rutier aparţine in exclusivitate numitului B I O acesta fiind persoana vinovată de prejudiciul reprezentat de distrugerea autoutilitarei, aflate in proprietatea reclamantei persoană juridică cât si de leziunile grave suferite de reclamantul persoană fizică.

In ceea ce priveşte distrugerile suferite in urma accidentului de autoutilitara cu nr. de inmatriculare VV-LT-31 281 cu nr de inmatriculare CV-03-JSX detinut de S.C.B SRL, instanţa reţine că in privinţa acestora reclamanta a formulat cerere de despăgubiri la S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna in temeiul asigurării de răspundere civilă a autoturismului Dacia Logan BH-83-FUF, cel din vina căruia s-a produs accidentul, care este asigurat de răspundere in baza legii nr.136/1995 conform contractului HN 5250540 valabil in perioada 02.11.2005-04.11.2006 emis de Sucursala A Oradea.

In urma propriilor verificări si calcule, detaliare in intâmpinare, asigurătorul S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna a achitat reclamantului S.C.B SRL cu titlu de despăgubiri pentru distrugerea autoutilitarei cu nr. de inmatriculare VV-LT-31 281 cu nr de inmatriculare CV-03-JSX suma totală de 8230,42 lei reprezentând contravaloarea sumei de 2247,89 euro la data plăţii, considerând că această sumă reprezintă valoarea de nou a autovehicului cu aplicarea coeficientului de uzură, considerând că aceasta este valoarea maximă ce se poate acorda potrivit art.35 din Normele din 10.12.2004 ce prevede că despăgubirile pentru autovehicule nu pot depăşi diferenţa dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasă.

Sumele calculate cu titlu de despăgubiri au fost achitate de asigurătorul S.C.A S.A.Sucursala Covasna prin borderoul nr.659 din 06.07.2006 (fila 185 la dosar vol I) si ordinul de plată nr.472 din 07.07.2006 (fila 184 la dosar vol I).

Formularea prezentei acţiuni in 22.05.2006 adică anterior achitării despăgubirilor reprezintă o manifestare expresă neechivocă de neacceptare a sumelor calculate de asigurător astfel incât nu se poate reţine o acceptare a acestora necondiţionată de către reclamant dorinta asiguratului de a aduce litigiul in fata instanţei fiind evidentă.

In ciuda afirmaţiilor pârâtei asigurător de răspundere civilă S.C.A S.A in urma expertizei tehnice auto ce s-a efectuat in cauză din cuprinsul raportul de expertiză tehnică intocmit de ing.B A din Sf.Gheorghe (fillele 106-129 la dosar vol I) inregistat sub nr.145/29.08.2007 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Covasta , la care s-a efectuat in urma obiecţiunilor pârâtei S.C.A S.A. o completare la raportul de expertiză din 16.10. 2007 (filele 157-159 la dosar-vol I), mai precis din cuprinsul acestei completări rezultă faptul că pentru prejudiciul produs prin avarierea totală a autoutilitarei reclamantei in urma accidentului,suma totală ce se putea acorda era de  14.573,45 lei din care  deducâd suma de 8230,42 lei achitată anterior de asigurător, reuzultă un rest de 6343,03 lei, sumă ce se cuvine reclamantei.

Din cele două variante de calcul ale expertului instanţa a avut in vedere varinta 1 prin care s-a calculat valoarea despăgubirii cu valoarea rămasă cu un procent de 15% din valoarea autoutilitarei la data accidentului si nu varianta 2 prin care s-a calculat valoarea despăgubirii cu valoarea rămasă cu un procent de 22% din valoarea autoutilitarei la data accidentului, având in vedere distrugerea semnificativă pe care a suferit-o autovehiculul.

De asemenea aşa cum s-a stabilit in raportul de expertiză tehnică intocmit de ing.B A inregistat sub nr.145/29.08.2007 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Covasta valoarea de nou a autoutilitarei respectiv 14.573,45 lei (conform completării la expertiză) este mult mai mică decât costul reparaţiilor ce ar fi necesare pentru readucerea autovehiculului la starea actuală respectiv 25.042,45 lei (fila 113 la dosar), astfel incât reparaţiile nu işi mai găsesc rostul.

Cât priveşte vătămările corporale suferite de pârâtul S A  în urma impactului foarte dur din 03.12.2005 reclamantul a suferit politraumatism, traumatism cranio cerebral, fractură deschisă tip I a oaselor gambei stângi cu deplasare, fractură maleolă internă stângă,fractură deschisă maleolă externă dreaptă, plăgi contuze numeroase pe ambele membre inferioare, fiind internat in perioada 03.12.2005-12.12.2005, apoi in perioada 13.12.2005-03.02.2006 si 06.09.2006-11.09.2006, suferind o interventie chirurgicala la data de 05.12.2005, necesitând in total  90 zile de îngrijire medicală, aşa cum reiese din certificatul medico legală nr.615/C din 29.12.2005 semnat de medic specialist legist V V  din cadrul Serviciului de Medicină Legală Covasna (fila 7 la dosar)

Totodată din înscrisurile de la dosar, respectiv din documentarul de expertiză medicală si recuperare a capacităţii de muncă nr.2142 din 13.09.2006 rezultă că reclamantul S A a beneficiat de concedii medicale totalizând până la data intocmirii documentului in ultimele 12 luni, 274 zile de concedii medicale, internari in spital in perioadele 03.12.2005-12.12.2005 la Spitalul din Oradea la Ortopedie, apoi in perioada 13.12.2005-03.02.2006  la Sf.Gheorghe Ortopedie si 06.09.2006-11.09.2006 la Sf Gheorghe Sectia Interne iar potrivit examenului si diagnosticului clinic reclamantul a fost propus pentru pensionare de invaliditate, iar ca plan de recuperare evitarea efortului fizic, tratament medicamentos si control periodic.

In consecinţă prin decizia asupra capacităţii de muncă nr.2558 din 15.09.2006 emis de Casa de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale.Cabinetul de Expertize Medicale si recuperare a capacităţii de muncă Sfântu Gheorghe tinând cont de diagnosticul clinic hipertensiune arterială esenţială st.I/II, cardiopatie ischemică cronică cu crize de angină si a diagnosticului funcţional prolitraumatism in antecedente  decembrie 2005 fractură deschisă oase gambă stângă cu deplasare, operată in decembrie 2005 a fost incadrat in gradul de invaliditate III incepând cu data de 12.09.2006.

Prin decizia nr.93998 din 11.10.2006 s-a acordat reclamantului

S A o pensie de invaliditate in cuantum de 557 lei lunar (fila 27 la dosar vol II) sumă ce depăşeşte valoarea veniturilor salariale din muncă ale reclamantului din perioda antemergătoare accidentului si care potrivit raportului de expertiză contabilă efectuat la solicitarea instanţei se situa la suma de 316 lei respectiv 350 lei (fila 51 vol II la dosar).

In consecinţă instanţa reţine că sumele stabilite cu titlu de pensie de invaliditate depăşesc sumele pe care le realiza reclamantul anterior accidentului.

Totodată instanţa reţine că in prezent reclamantul este pensionat pentru limită de vârstă, aşa cum rezultă din decizia nr.93998 din 24.10.2008 privind acordarea pensiei pentru muncă depusă şi limită de vârstă prin care s-a acordat reclamantului Szabo Bojta Andrei o pensie de limită de vârstă prin trecere de la pensia  invaliditate,  in cuantum de 971 lei lunar (fila 28 la dosar vol II), de care acesta beneficiază in prezent sumă ce de asemenea depăşeşte cu mult cuantumul veniturilor din muncă realizate de reclamant la data producerii accidentului.

Reclamantul nu a depus inscrisuri cu privire la costurile medicamentatiei din perioada accidentului cât şi cea recuperatorie insă suferinta fizică si morală produsă prin accident si invaliditatea ce a urmat, operaţiile si tratamentele cu internări repetate, sunt incontestabile, urmând a fi cuantificate de instanţă tinând cont atât de zilele de ingrijiri medicale cât si de internările repetate, operaţiile suferite, gradul de invaliditate de gradul III in care acesta fost incadrat pana la pensionarea pentru limită de vârstă.

De asemenea se mai retine că potrivit raportul de expertiză contabilă judiciară intocmit de expert contabil T V (fillele 49-52 la dosar vol II) inregistat sub nr.110/04.11.2010 la Biroul Local de Expertiză de pe lângă Tribunalul Bihor dispus de instanţă rezultă că diferenţa dintre veniturile nete realizate din salarii pe care le putea realiza in perioada decembrie 2005-septembrie 2006 S.A. si veniturile nete realizate efectiv din concediu medical este de 944 lei.

6.Soluţia instanţei.Actiunea impotriva pârâtului S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna.

6.1.Cu privire la despăgubirile solicitate pentru autoutilitara distrusă complet in urma accidentului solicitate de reclamanta S.C.B S.R.L.Reclamanta S.C.B S.R.L. in calitate de proprietar a autoutilitarei cu nr. de inmatriculare VV-LT-31 281 cu nr de inmatriculare CV-03-JSX a solicitat cu titlu de despăgubiri atât contravaloarea autoutilitarea distruse complet cât şi diferenţa dintre valoarea masinii anterior accidentului si despăgubirile achitate de A, respectiv suma totală de 20.078,47.

Aşa cum rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa, in baza expertizei efectuate in cauză pentru prejudiciul produs prin avarierea totală a autoutilitarei reclamantei in urma accidentului,suma totală ce se putea acorda era de  14.573,45 lei din care  deducând suma de 8230,42 lei achitată anterior de asigurător, reuzultă un rest de 6343,03 lei, sumă ce se cuvine reclamantei.

In consecinţă instanţa va obliga asigurătorul la plata către reclamanta S.C.B S.R.L. a sumei de 6343,03 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul produs prin avarierea totală a autoutilitarei reclamantei in urma accidentului,suma totală fiind de 14.573,45 lei din care s-a dedus suma de 8230,42 lei achitată anterior de asigurător cu acest titlu-calculată potrivit expertizei tehnice de specialitat prima variantă (f.157-159).

6.2.Cât priveşte suma de 54.433,42 lei solicitată pentru venturi nerealizate din exploatare instanţa le va respinge ca neitemeiate, acestea neregăsindu-se in temeiurile de drept invocate.Mai mult in ceea ce priveşte echivalentul lipsei de folosinţă instanţa reţine că prin expertiza efectuată a rezultat cu claritate că valoarea de nou a autoutilitarei este cu mult mai mică decât valoarea eventualelor reparaţii astfel incât reparaţia rămâne fără interes, faţă de valoare.Având in vedere imposibilitatea reparării autovehiculului si acoperirea integrală a valorii acestuia orice cheltuială in plus privind contravaloarea lipsei de folosintă a autoutilitare apare ca fiind neintemeiată. Contravaloarea lipsei de folosintă se acordă de asigurător până la data reparaţiei autovehiculului or in situaţia concretă este evident că această reparaţie nu va avea loc.

6.3.In privinţa sumei de 20.414,09 lei ce s-a solicitat ca o despăgubire periodică pentru câştigul nerealizat S.C.B S.R.L., calculate global până la 01.03.2010 instanţa reţine că nu există nici un temei legal in baza căruia asigurătorul să preia asupra sa un asemenea risc al persoanei juridice in proprietatea căruia se afla autoutilitara la data producerii accidentului astfel incât ele se vor respinge ca neintemeiate.

Instanţa mai reţine că in persoana asigurătorului legea instituie o obligativitate de a suporta riscul asigurat insă numai in limita legii speciale aplicabile si a politei de asigurare iar dispoziţiile art.998-999 Cod Civil nu pot fi invocate in raport cu acesta si nici măcar in raport cu comitentul, ci doar cu persoana direct responsabilă de producerea prejudiciului, respectiv in caz de deces al autorului, succesorii acestuia in măsura in care au acceptat succesiunea.

In consecinţă se reţine că asigurătorul poate fi tras la răspundere numai in limita riscului asigurat potrivit politei de asigurare si a normelor incidente in materia asigurărilor toate sumele ce exced acestei obligaţii contractuale si legale nu ii pot fi imputate direct de victima accidentului, neexistând un temei legal sau contractual pentru acordarea acestora.

6.4.Cu privire la suma de 6538 lei reprezentând câştig nerealizat din diurnă de reclamantul S A instanţa reţine că diurna nu se incadrează in categoria „prestaţiilor băneşti periodice”  ce  pot fi avute in vedere la calcularea despăgubirilor in sensul art.47 alin 2 din Ordinul nr.3108 din 10 decembrie 2004, fiind venituri acordare sporadic in funcţie de un element aleatoriu si nesigur, fiind conditionate de frecventa, durata si numărul deplasărilor in afara localităţii in care persoana isi desfăşoară activitatea astfel incât aceste pretentii se vor respinge ca neitemeiate.

6.5.Cât priveşte sumele de 15.401,01 lei solicitate de de reclamantul S A cu titlu de câştig nerealizat de la data accidentului până la 01.06.2006, instanţa reţine că potrivit art.47 alin 2 din din Ordinul nr.3108 din 10 decembrie 2004:” In cazul obligarii la prestatii banesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevazute la alin. (1) se vor plati pana la reducerea sau încetarea starii de nevoie ori a incapacitatii de munca, tinîndu-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor maxime de despagubire stabilite potrivit art. 7.”prevederi ce se coroborează cu art.42 din acelasi act normativ care prevede că la stabilirea despăgubirilor in caz de vătămare corporală a unei persoane se are in vedere potrivit pct.1 lit a „diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;”

In consecinţă tinând cont de expertiza efectuată in cauză si normele enuţate  mai sus instanţa va obliga pârâta S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna la plata către reclamantul S A a sumei de 944 lei,  reprezentând despăgubiri materiale constând in diferenta dintre salariu si indemnizatia pentru concediu medical primită pe o perioada necesară vindecării, in urma accidentului, calculate pentru perioada decembrie 2005-septembrie 2006-potrivit raportului de expertiză contabilă (f.49-53).

 Legat de alte sume ce pot fi solicitate cu titlu de despăgubiri de către victima accidentului asigurătorului instanţa reţine că potrivit art.42 din Ordinul nr.3108 din 10 decembrie 2004 prevede că:

La stabilirea despagubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele pagubite si asiguratorii RCA, în cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere urmatoarele:

1. în caz de vatamare corporala:

a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activitati desfasurate de catre persoana vatamata, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de baza minim brut pe economie, în cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident (cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, de tratament, de spitalizare, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentara, conform prescriptiilor medicale), probate cu documente justificative si care nu sunt suportate din fondurile de asigurari sociale prevazute de reglementarile în vigoare;

e) cheltuieli cu ingrijitori pe perioada incapacitatii de munca, daca prin certificat medical se recomanda acest lucru, însa nu mai mult de salariul de baza minim brut pe economie;

f) daune morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romînia;

 6.6.Legat de suma de 52.081,96 lei solicitate cu titlu de daune periodice  reprezentând diferenta dintre câştigul realizat anterior si venitul actual instanţa reţine că ele nu pot fi acordate atâta timp cât din situaţia fapt reţinută din actele de la dosar rezultă că venitul realizat din pensia de invaliditate de gradul III iar apoi pentru limita de vârstă este mai mare decât veniturile salariale realizate anterior producerii accidentului.

Reclamantul nu a făcut dovada cheltuielilor prilejuite prin accident potrivit literelor d si e si nici nu le-a solicitat in schimb este indreptăţit in mod indubitabil la daune morale.

6.7.Sub aspectul daunelor morale instanţa reţine că în conformitate cu principiile fundamentale ale psihologiei sociale şi individuale actele de agresiune crează suferinţe psihice care însoţesc întotdeauna suferinţa fizică însă instanţa a apreciat în concret cuantumul acestora raportat la consecinţele negative suferite pe plat fizic şi psihic de reclamant, durata şi intensitatea loviturii şi măsura în care această lovitură a afectat existenţa concretă viitoare a reclamantului.

Astfel în privinţa daunelor morale instanţa reţine că raportat la numărul zilelor de ingrijire medicale şi anume 90 zile de îngrijiri medicale, care reflectă gravitatea leziunilor suferie, ţinând seama de suma pretinsă de victimă, avand in vedere vârsta ei si natura leziunilor suferite aşa cum au fost detaliate in starea de fapt reţinută, numeroasele internări medicale, intervenţia chirurgicală, invaliditatea de gradul III in care reclamantul a fost incadrat până la data trecerii la pensie de limită de vârstă, tratamentele ulterioare pentru recuperare, faptul că leziunile grave produse la membrele inferiorare ii vor ingreuna deplasarea pe toată perioada vieţii acesta neputându-se bucura de o viaţă normală aşa cum avea posibilitatea in perioada anterioară accidentului, instanta apreciaza ca suma de 30.000 lei este suficienta pt a compensa daunele morale.

Aceste daune morale reflectă suferinta psihică indiscutabil resimţită de reclamant pe parcursul acestor zile  ca urmare a vătămărilor, operatiei suferite, fracturile, durerile de member, produse în urma loviturii precum şi inconveniente ca au avut un efect negativ şi asupra muncii şi vieţii sale, împiedicându-l să-ţi desfăşoare normal aceste activităţi, fiind in cele din urmă pensionat.

In drept potrivit art.19 din Normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule, Anexă la Ordinul  Comisiei de Supraveghere a Asigurăririlor nr.3108 din 10 decembrie 2004 Ş „Asiguratorii RCA acorda, în baza primelor de asigurare platite, despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii acestora raspund, în baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule care au loc în limitele teritoriale ale contractului de asigurare, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati în procesul civil, în limitele stabilite potrivit art. 7.”

Potrivit art.7 din Norme:” In unul si acelasi accident produs pe teritoriul Romîniei, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati în procesul civil, în limitele de despagubire valabile la data accidentului.

(2) Limitele de despagubire se stabilesc anual prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. De la data aderarii Romîniei la Uniunea Europeana limitele de despagubire vor fi cele prevazute în directivele Uniunii Europene. Pentru anul 2005, respectiv anul 2006, limitele de despagubire sunt cele prevazute în anexa nr. 3.

Potrivit Anexei 3 ANUL 2005

Limitele maxime ale despagubirilor ce pot fi acordate de asiguratorii RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului, aplicabile asigurarilor obligatorii RCA a caror valabilitate începe în anul 2005 si în cazul accidentelor produse în anul calendaristic 2005 sunt urmatoarele:

a) de la 1.000.000 lei pana la maximum 3.000.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor pagubite, în caz de avariere ori de distrugere a bunurilor, pentru pagube materiale directe si indirecte de peste 1.000.000 lei;

b) pana la 1.000.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 5.000.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate, în caz de vatamari corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial.

In consecinţă limita maximă a despăgubirilor totale ce se pot acorda pe anul 2005 este de 100.000 lei pe persoană dar nu mai mult de 500.000 lei, indiferent de numătul persoanelor accidentate.

Aceste despăgubiri se stabilesc în principal potrivit convenţiei dintre asigurat, asigurător şi persoana prejudiciată însă în cazul în care nu se poate ajunge la o înţelegere competenţa stabilirii contravalorii prejudiciului revine instanţei, potrivit art.42 din Ordin.

Despăgubirile se stabilesc de instanţa de judecată potrivit art.49 şi 43 din Legea 136/1995.

Potrivit art. 49  din Legea 136/19951 “asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule conformitate cu: a) legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in legislatia respectiva si cel prevazut in contractul de asigurare;”

În baza art. 50. - Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, cat si pentru persoanele aflate in acel vehicul, cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv.

Potrivit art.35 din Ordinul  Comisiei de Supraveghere a Asigurăririlor nr.3108 din 10 decembrie 2004:” (1) Despagubirile pentru autovehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, diferenta dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea ramasa si nici limita maxima a despagubirilor stabilita potrivit art. 7. (2) prin valoare ramasa se întelege valoarea acelor parti din autovehicul ramase neavariate, cuprinse între 0,1% si cel mult 25% din valoarea autovehiculului, la data accidentului.”

Rezultă deci din coroborarea textelor de lege enunţate că asigurătorul preia riscul asigurat nu doar în privinţa avariilor produse autoturismului prin accident dar şi cu privire la prejudiciul cauzat terţelor persone aflate în exteriorul autoturismului la data producerii accidentului.

În concluzie faţă de toate considerentele de fapt si de drept reţinute instanţa va admite în parte cererea reclamantilor de acordare a daunelor materiale şi morale in contradictoriu cu pârta S.C.A R  A S.A prin Sucursala Covasna potrivit dispozitivului şi va respinge restul pretenţiilor ca neîntemeiate nefiind dovedite.

7.Soluţia instanţei.Actiunea impotriva pârâtului S.C.V S.R.L.

Pornind de la imprejurare că autovehicului Dacia Logan cu nr. de inmatriculare BH-33-FUF condus de numitul Barna Ioan Ovidiu,persoana responsabilă de producerea accidentului, a fost proprietatea pârâtri S.C.V SRL reclamantii au formulat aceleasi pretentii si fată de aceasta, intemeiat pe dispoziţiile art.100 alin 3 Cod Civil, respecti răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.

Astfel potrivit art.1000 alin 3 Cod Civil comitentii sunt responsabili de prejudiciul cauzat de prepusii lor in funcţiile incredinţate.

Pentru a fi intrunite condiţiile aceste forme de răspundere pentru altul este necesar ca in persoana prepusului să fie intrunite toate condiţiile răspunderii civile delictuale in baza art.998-999 Cod Civil, respectiv comiterea de către acesta a unei faptei ilicite cuazatoare de prejudiciu cu vinovăţie, fapt ce s-a dovedit.

In plus insă această formă de răspundere mai impune intrunirea a două condiţii suplimentare respecit existenta unui raport de prepusenie intre persoana responsanibilă de producerea accidentului si comitentul actionat in instantă.

In concret acest raport presupune un raport de muncă, sau a unui raport de subordonare, care să conferă comitentului o putere de directionare si control asupra prepusului său. Un mandat nu dă naştere unui raport de prepusenie.

In cauză reclamata nu a făcut dovada existenţei raportului de prepusenie respectiv nu s-a dovedit că persoana juridică pârâtă avea la momentul săvârşirii faptei ilicite autoritarea de a da instrucţiuni si directive celui care indeplinea atribuţiile incredinţate, de a-i supraveghea controla si indruma activitatea.

Incredinţarea autovehiculului in vederea efectuării formalităţilor de inmatriculare fără nici un fel de alte raporturi presupune cel mult un contract de mandat dar nu si unul specific relatiilor dintre comitent si prepus.

Nici cea de a doua condiţie nu a fost dovedită respectiv comiterea prejudiciului in funcţiile incredinţate.Astfel chiar dacă s-ar reţine că intre părţi au existat raporturi de prepusenie comiterea accidentului la ora 04 dimineata in stare avansată de ebrietate nu poate dovedi, nici intr-o interpretare extensivă a notiunii de funcţii incredintate, deoarece o asemenea actiune intempestivă si inconstienta, la o oră la care desigur nu se fac inmatriculări, nu este justificată de nici un fel de funcţie incredinţată. Ne-am afla in situaţie exercitării functiei incredintată numai dacă, spre exemplu, persoana in cauză ar efectua un transport in interesul comitentului la ora respectivă ocazie cu care s-ar produce accidentului insă această situaţie nu se regăseste in spetă.

Astfel in mod categoric s-a retinut in jurisprudentă si doctrină că va răspunde comitentul pentru tot ceea ce prepusul a cauzat cu ocazia exercitării normale a funcţiei când a lucrat pentru comitent si chiar si pentru depăşirea funcţiei sau exercitarea abuzivă a acesteia, dar numai dacă există o legătură de cauzalitate sau o corelatie necesară intre fapta ilicită săvârşită in interesul comitentului si prejudiciul prepus de prepus.

Este insă unanim acceptat că nu se poate antrena răspunderea comitentului pentru prepus dacă fapta s-a produs din neglijenta proprie a prepusului fără nici un fel de legătură cu funcţia incredinţată, aşa cum s-a reţinut si in prezenta cauză.

Pentru aceste considerente constatând că nu sunt indeplinte condiţiile art.1000 alin 3 Cod procedură civilă va respinge acţiunea reclamantilor in totalitate in contradictoriu cu pârâta S.C.V S.R.L.

8.Cheltuieli de judecată

 Văzând că pârâta S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna a căzut în parte în pretenţii, fiind în culpă procesuală, în baza art.274 coroborat cu art.276 Cod de procedură civilă instanţa va admite in parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamanti şi  va obliga pârâta de rândul 2 la plata către reclamanti a cheltuielilor de judecată în parte, în cuantum de de 2057 lei constând onorariu experti, respectiv suma de 1600 lei (fila 53-vol II la dosar) contravaloarea expertizei contabile dispuse din oficiu de instanţă si a sumei de 457 lei (filele 103-104 vol I la dosar) reprezentând contravaloarea expertizei tehnice auto in baza cărora s-au si acordat despăgubiri, celelalte expertize nefiind probe concludente in cauză, nefiind necesare pentru acordarea despăgubirilor.Se mai reţine că reclamanta nu a depus dovada cheltuielilor privind onorariu avocat ales si nici cuantumul acestora astfel incât acestea nu au putut fi acordate.

In privinţa cheltuielilor de judecată solicitate de pârâta S.C.V.S.R.L constatând căderea in pretenţii a reclamantilor fată de această pârâtă, instanţa le consideră intemeiate astfel incât in baza  art.274  Cod de procedură civilă va obliga reclamanţii la plata faţă de această pârâtă a sumei de 5.000 lei onorariu avocat P I N dovedit cu chitanţele nr.7 din 17.06.2008 si nr.13 din 19.03.2007 (filele 247-248 la dosar-vol I).

Ia act că pârâta S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată de reclamanţii S A în contradictoriu cu pârâţii S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna şi cu pârâta S.C.V SRL .

Obligă pe pârâta S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna să plătească  reclamantului S.C.B SRL daune materiale  pentru prejudiciile produse acestuia prin accidentul de circulaţie suferit în data de 03.12.2005, după cum urmează:

- suma de 6343,03 lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul produs prin avarierea totală a autoutilitarei reclamantei in urma accidentului,suma totală fiind de 14.573,45 lei din care s-a dedus suma de 8230,42 lei achitată anterior de asigurător cu acest titlu-calculată potrivit expertizei tehnice de specialitat prima variantă (f.157-159);

Obligă pe pârâta S.C.A R A S.A prin Sucursala Covasna să plătească  reclamantului S A daune materiale si daune morale pentru prejudiciile produse acestuia prin accidentul de circulaţie suferit în data de 03.12.2005, după cum urmează:

-suma de 944 lei,  reprezentând despăgubiri materiale constând in diferenta dintre salariu si indemnizatia pentru concediu medical primită pe o perioada necesară vindecării, in urma accidentului, calculate pentru perioada decembrie 2005-septembrie 2006-potrivit raportului de expertiză contabilă (f.49-53);

-suma de 30000 lei daune morale pentru suferinta morala produs prin accidentul care a necesitat 90 de zile de ingrijiri medicale.

Respinge celelalte pretenţii.

Obligă pârâta la plata în parte către reclamantă a cheltuielilor de judecată de 2057 lei constând 2057 lei onorariu experti.

Obligă reclamanţii să achite pârâtei S.C. V S.R.L suma de 5.000 lei onorariu avocat.

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24.02.2011.

PREŞEDINTE GREFIER

MIREA LORELEY EMESE ŞANDOR FELICIA

Domenii speta

Spete similare