Fond funciar. Nulitatea titlului de proprietate . Necontestarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate.

Sentinţă civilă 3991 din 07.05.2009


Fond funciar. Nulitatea titlului de proprietate . Necontestarea actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate.

Legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată prin emiterea titlului de proprietate . Fiind o procedură specială , persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege .

Sentinţa civilă nr 3991/07.05.2009  a Judecătoriei Rm. Vâlcea.

Cuprins pe materii : Drept civil . Fond funciar .

Index alfabetic : - nulitate titlu

Prin acţiunea formulată de reclamantul L. I. I în contradictoriu cu pârâţii COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR M., prin reprezentantul său legal, COMISIA JUDEŢEANĂ DE FOND FUNCIAR V. şi L. I. N. a solicitat să se dispună : nulitatea parţială a titlului de proprietate nr 3599/23.08.2007 emis pe numele pârâtului şi a procesului verbal de punere în posesie care a stat la baza eliberării acestuia; obligarea Comisiei locale de fond funciar M. să înainteze Comisiei judeţene de fond funciar V. spre aprobare şi validare documentaţia necesară referitoare la terenurile din pct. „Dealul Târş” ; obligarea Comisiei locale de fond funciar M. să elibereze proces verbal de punere în posesie pentru diferenţa de teren din pct. „Dealul Târş” ; obligarea primarului la daune cominatorii pe fiecare zi de întârziere în cuantum de 500.000 lei până la punerea efectivă în posesie .

În motivarea acţiunii se arată că în temeiul Legii nr 18/1991 reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce i-au aparţinut anterior cooperativizării, cererea cuprinzând şi terenul în suprafaţă de 5000 mp situat în pct. „Dealul Târş” , eliberându-i-se titlu de proprietate şi proces verbal de punere în posesie pentru doar 3000 mp . Ignorând cererea de reconstituire formulată şi actele aferente ( registrul agricol ) reprezentanţii comisiei locale au eliberat proces verbal de punere în posesie , iar comisia judeţeană titlu de proprietate pârâtului L. I. N. pentru o suprafaţă mai mare decât cea pe care în realitate a deţinut-o în pct. „Dealul Târş” . Astfel în titlul de proprietate al pârâtului a fost înscris un teren la care acesta nu era îndreptăţit la reconstituire.

În drept reclamantul îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art 27 şi 64 din Titlul V din Legea nr 247/2005.

În cauză instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri şi interogatoriu .

Pârâtul L. I. N. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată . Se arată în întâmpinare că reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 5000 mp în pct. „Dealul Târş” şi i s-a eliberat titlul de proprietate nr 3085/18/11.11.2004 pentru suprafaţa de 3000 mp în pct. „Dealul Târş” , având ca vecini N- Z. M., S- B., E- L. N., V- L. C. , situată în tarlaua 3, parcela F/1, suprafaţă cu care a fost pus în posesie prin proces verbal de punere în posesie. Prin sentinţa civilă nr 4596/12.09.2008 pronunţată în dosarul nr 8645/288/2007 al Judecătoriei R. V. , rămasă irevocabilă prin nerecurare, reclamantul a fost obligat să-i respecte pârâtului dreptul de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 1982 mp situat în pct. „Dealul Târş”. Se arată că , în măsura în care ar fi fost nemulţumit de modul de rezolvare a cererii sale de reconstituire a dreptului de proprietate , reclamantul ar fi trebuit ca, în temeiul dispoziţiilor art 53 din legea fondului funciar să conteste Hotărârea de validare a Comisiei judeţene de fond funciar. Precizează pârâtul că , în dosarul amintit anterior au fost comparate titlurile de proprietate ale părţilor şi verificate sub aspectul legalităţii lor , astfel încât capetele acţiunii sale de faţă nu pot fi primite. De altfel , în dosarul amintit, prin întâmpinarea depusă , reclamantul a recunoscut că înainte de înfiinţarea C.A.P. i-a dat pârâtului 3000 mp loc de casă în schimbul căruia a primit 2400 mp în pct. Poieni. Se precizează în întâmpinare că nu rezultă din acţiune pentru se suprafaţă de teren din pct. „Dealul Târş” se cere să se constate nulitatea titlului de proprietate eliberat pârâtului. De altfel între reclamant şi pârât , la 25.04. 1995 s-a încheiat o înţelegere, materializată într-un act sub semnătură privată , înţelegere confirmată de organele competente prin emiterea titlurilor de proprietate.

Din probatoriul administrat în cauză instanţa reţine că reclamantul L. I.I. a solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 0,50 ha teren situat în „Dealul Târşii” prin cererea înregistrată sub nr 1471593/25.02.1991 dar şi prin cererea înregistrată sub nr 1944/14.03.1991 ( filele 60-61 dosar).  Reclamantul figura cu acest teren în registrul agricol al anilor 1959-1963 ( fila 59 dosar ).  Prin declaraţia încheiată la 25.04.1995 reclamantul i-a cedat pârâtului 3000 mp din terenul din pct. „Dealul Târş” pentru 2500 mp în pct. „Poieni” ( filele 57 şi 62 dosar). În anul 2004, avându-se în vedere cererea de reconstituire a dreptului de proprietate şi înţelegerea încheiată cu fratele său,  reclamantului i s-a eliberat titlul de proprietate nr 3085/18 ce cuprinde şi  suprafaţa de 3000 mp în pct. „Dealul Târş” , având ca vecini N- Z. M., S- B., E- L. N., V- L. C. , situată în tarlaua 3, parcela F/1, suprafaţă cu care a fost pus în posesie prin proces verbal de punere în posesie , dar şi suprafaţa de 2657 mp pe care acesta a primit-o la schimb de la fratele său.

Deşi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru 5000 mp în pct „Dealul Târş” şi i s-a eliberat titlul de proprietate nr 3085/18/11.11.2004 ce cuprinde doar  suprafaţa de 3000 mp în pct. „Dealul Târş” , având ca vecini N- Z. M., S- B., E- L. N., V- L. C. , situată în tarlaua 3, parcela F/1, suprafaţă cu care a fost pus în posesie prin procesul verbal de punere în posesie nr 9539/08.11.2004 , reclamantul nu a contestat nereconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 2000 mp solicitată prin cerere. Reclamantul a primit şi titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie sub semnătură.

Legile adoptate în materia fondului funciar au instituit o procedură specială de reconstituire a proprietăţii asupra terenurilor agricole şi forestiere, finalizată prin emiterea titlului de proprietate . Fiind o procedură specială , persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege .

Aceste etape premergătoare emiterii titlului au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit . Orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau de punere în posesie trebuie aduse la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar , care rezolvă acest gen de contestaţii anterior emiterii titlului de proprietate .

După eliberarea titlului , asemenea contestaţii nu mai sunt posibile , întrucât acceptarea lor ar presupune o eludare şi o nesocotire a dispoziţiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietăţii .

Ori , în speţă, reclamantul nu a contestat actele premergătoare emiterii titlului , situaţie ce prezumă achiesarea atât la întinderea dreptului de proprietate , cât şi la amplasamentul terenului atribuit.

Mai mult , reclamantul solicită obligarea Comisiei locale de fond funciar M. să înainteze Comisiei judeţene de fond funciar V. spre aprobare şi validare documentaţia necesară referitoare la terenurile din pct. „Dealul Târş”  dar şi să elibereze proces verbal de punere în posesie pentru diferenţa de teren din pct. „Dealul Târş” după ce , în urma acţiunii în revendicare promovată de pârâtul L. I. N. , a fost obligat să-i respecte acestuia dreptul de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 1982 mp situat în pct. „Dealul Târş”.

Pârâtului L.I. N. i s-a eliberat titlul de proprietate nr 3599/23.08.2007 ce cuprinde suprafaţa totală de 7066 mp în pct „Dealul Târş” în care este inclusă şi suprafaţa de teren în litigiu , suprafaţă neidentificată de reclamant prin acţiunea sa , deşi solicită nulitatea parţială a titlului de proprietate.

În cauza ce a avut ca obiect acţiunea în revendicare şi unde a figurat în calitate de pârât , Leau I Ion s-a apărat în sensul că a dobândit proprietatea asupra terenului în litigiu prin uzucapiune şi nu că L. I. N. nu ar fi fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului care a figurat la rolul său agricol.

De altfel, situaţia juridică a terenului în litigiu a fost stabilită irevocabil prin sentinţa civilă nr  4596/12.09.2008 pronunţată în dosarul nr 8645/288/2007 al Judecătoriei R. V. , rămasă irevocabilă prin nerecurare prin care reclamantul a fost obligat să-i respecte pârâtului dreptul de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 1982 mp situat în pct. „Dealul Târş”.

Mai mult decât atât, a constata nulitatea parţială a titlului de proprietate eliberat pârâtului pentru 2000 mp teren situat în pct.”Dealul Târş” şi a dispune validarea , eliberarea titlului de proprietate şi punerea în posesie a reclamantului cu această suprafaţă de teren ar presupune recunoaşterea unui drept de proprietate în favoarea acestuia mai mare decât  însăşi dreptul recunoscut prin înscrierile în registrul agricol al anilor 1959-1963 , reclamantul achiesând atât la întinderea dreptului de proprietate , cât şi la amplasamentul terenului atribuit prin necontestarea hotărârii de validare a dreptului său de proprietate . Practic, reclamantul a fost de acord , aşa cum rezultă din declaraţia din 1995 , să fie compensat cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de el, fiind vorba despre terenul din pct. „Poieni”. Timp de 4 ani de la eliberarea titlului său de proprietate nu a contestat întinderea dreptului de proprietate recunoscut prin acest titlu . A fost nevoie de o hotărâre judecătorească prin care să fie obligat să respecte dreptul de proprietate al pârâtului pentru a realiza că nu este tocmai mulţumit de întinderea dreptului său de proprietate.

Faţă de probatoriul administrat în cauză , instanţa a apreciat neîntemeiată acţiunea reclamantului.