Nulitate donaţie

Sentinţă civilă 907 din 08.02.2007


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.01.2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, reclamantul EG a chemat în judecată pe pârâta PMB, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea donaţiei către statul român din anul 1975 a imobilului situat în Bucureşti, sector 5, în urma deciziei C.P.M.B. nr.1042/25.05.1975.

Prin cererea completatoare depusă la dosar la data de 29.03.2007, reclamantul a solicitat constatarea nulităţii absolute a donaţiei imobilului sus menţionat şi acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în baza Legii nr.10/2001.

Pârâta nu a formulat întâmpinare.

Prin sentinţa civilă nr.2383/19.04.2007, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 18.07.2007.

Prin cererea depusă la dosar la data de 19.09.2007, reclamantul a precizat motivele acţiunii, arătând că pentru semnarea actului de donaţie a fost forţat de autorităţile comuniste, locuinţa fiindu-i demolată.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri şi proba cu declaraţiile martorilor CG si EN, probe ce au fost administrate.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr.1042/25.07.1975 emisă de Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti - Comitetul Executiv, în baza Legii nr.478/1954, s-a decis acceptarea ofertei de donaţie făcută statului prin Comitetul executiv al Consiliului Popular al Sectorului 26 Bucureşti de către reclamantul EG pentru terenul în suprafaţă de 900 m.p., situat în Bucureşti, sector 5.

Decizia sus menţionată a fost emisă în baza ofertei de donaţie autentificate de Notariatul de Stat al Sectorului 6 Bucureşti, conform căreia reclamantul a declarat că donează statului imobilul situat Bucureşti, sector 5, în suprafaţă de 900 m.p., deţinut de donator în baza sentinţei civile nr.8429/19.12.1958 pronunţată de Tribunalul Popular al Raionului Lenin.

Având în vedere înscrisurile menţionate, instanţa constată că în cauză sunt incidente regulile privind încheierea contractului de donaţie între absenţi, constând în oferta de donaţie autentificate de Notariatul de Stat al Sectorului 6 Bucureşti şi actul de acceptare potrivit deciziei nr.1042/25.07.1975 emisă de Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti - Comitetul Executiv

În ceea ce priveşte decizia de acceptare nr.1718/08.11.1975, fiind emisă de Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti - Comitetul Executiv, aceasta îmbracă forma autentică, în accepţiunea art.1171 C.civ. prin raportare la prevederile privitoare la donaţiile făcute statului.

Referitor la oferta de donaţie, instanţa reţine că pentru a fi valabilă, aceasta trebuie să cuprindă voinţa donatorului în sensul de dispune în mod actual şi irevocabil de un drept în favoarea unei alte persoane, fără ca acest element activ al patrimoniului să fie înlocuit în patrimoniul său printr-o valoare echivalentă. Intenţia de a dona trebuie să fie neîndoielnică, iar lipsa acesteia afectează validitatea actului.

Potrivit art.948 pct.4 si art.966 C.civ, obligaţia fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect, sancţiunea ce operează pentru lipsa sau nevalabilitatea cauzei unei convenţii fiind nulitatea absolută a acesteia. Există două elemente ce compun cauza actului juridic, şi anume scopul imediat(causa proxima) şi scopul mediat(causa remota). Scopul imediat, numit şi scopul obligaţiei, este stabilit pe categorii de acte civile, iar în actele juridice cu titlul gratuit, cum este şi cazul donaţiei de faţă, acest scop trebuie sa constea în intenţia de a gratifica (animus donandi). Scopul mediat, numit şi scopul actului juridic, constă in motivul determinant al încheierii actului juridic şi se referă fie la însuşirile unei prestaţii, fie la calităţile unei persoane.

Se mai reţine că, împreună cu consimţământul, cauza formează voinţa juridică, iar unul dintre principiile de bază ale dreptului civil român este acela al priorităţii voinţei reale a contractanţilor, astfel că, în particular, în materie de liberalităţi, pentru că donaţia este în mod precumpănitor opera dispunătorului, ceea ce se cere a fi ocrotit cu precădere este voinţa donatorului.

Or, în cauza de faţă, din probatoriul administrat, rezultă cu prisosinţă că este exclusă existenţa unei intenţii liberale de a gratifica statul, din partea reclamatului. Potrivit declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, CG si EN, rezultă că în perioada respectivă, s-a pus în vedere reclamantului să-şi părăsească locuinţa, fiindu-i repartizată o lată locuinţă la bloc. Ca urmare a refuzului acestuia, locuinţa i-a fost demolată şi i s-a pus în vedere să semneze oferta de donaţie, în caz contrar urmând a i se repartiza o locuinţă într-un cartier mărginaş. Martorul EN a învederat că ofertele de donaţie erau deja completate de autorităţi, iar actele au fost semnate în cadrul unei întruniri la Consiliul Local.

Prin urmare, având în vedere situaţia de fapt expusă, a lipsit ”animus donandi” din partea reclamantului, element esenţial ce intră în componenţa cauzei contractului de donaţie, respectiv lipsa consimţământului donatorului de a dona imobilul statului, cu consecinţă directă validităţii acestuia, în sensul nulităţii absolute, potrivit dispoziţiilor art.948 pct.4 şi art.966 C.civ.

Pentru considerentele expuse, instanţa va admite în parte cererea de chemare în judecată, va declara nulitatea absolută a contractului de donaţie încheiat prin oferta de donaţie autentificată de Notariatul de Stat al Sectorului 6 Bucureşti, acceptată prin decizia nr.1042/25.07.1975 emisă de C.P.M.B. având ca obiect imobilul situat în Bucureşti, sector 5.

Instanţa va respinge cel de-al doilea capăt de cerere, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii, ca inadmisibil, întrucât reclamantul are la dispoziţie calea instituită de Legea nr.10/2001, cale, de altfel urmată de către acesta. Prin urmare, pentru soluţionarea notificării în baza Legii nr.10/2001 în vederea acordării de măsuri reparatorii în echivalent, în baza art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.10/2001, urmează a se depune prezenta hotărâre, după rămânerea irevocabilă, la unitatea învestită cu soluţionarea notificării, iar în cazul în care reclamantul va fi nemulţumit de dispoziţia/decizia dată, va avea deschisă calea contestaţiei în temeiul art.26 alin.3 din acest act normativ, la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării.

Instanţa va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Instanţa, admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul EG împotriva pârâtei PMB, astfel cum a fost completată.

Declară nulitatea absolută a contractului de donaţie încheiat prin oferta de donaţie autentificată de Notariatul de Stat al Sectorului 6 Bucureşti, acceptată prin decizia nr.1042/25.07.1975 emisă de C.P.M.B. având ca obiect imobilul situat în Bucureşti, sector 5.

Respinge cel de-al doilea capăt de cerere, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii, ca inadmisibil.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 28.11.2007.

Domenii speta