Contravenţii plângere la contravenţie – neîncheiere contract muncă

Sentinţă civilă 2247 din 07.12.2009


Prin sentinţa civilă nr.2274 din 07 decembrie 2009, instanţa a respins plângerea formulată de petenta S.C. împotriva procesului-verbal de contravenţie, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Teleorman.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că administratorul societăţii nu a putut prezenta la control contractele individuale de muncă încheiate în formă scrisă, anterior începerii activităţii, pentru numiţii A.B., A.A.A, A.C.V., identificaţi desfăşurând activitate de către inspectorii I.T.M. Constanţa, în localitatea Saturn, judeţul Constanţa

Petenta a motivat că, potrivit certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Teleorman, nu are deschis un punct de lucru în localitatea Saturn şi nici nu le-a avut angajate pe cele trei persoane, invocând că fapta nu a fost descrisă în concret în procesul verbal de contravenţie. În comunicarea adresată I.T.M. Teleorman, petenta a arătat că nu are puncte de lucru deschise pe litoralul românesc. Ori, chiar din acest certificat constatator, rezultă că societatea are deschise mai multe puncte de lucru pe litoralul românesc, în localităţile Neptun şi Mangalia, contrar celor comunicate I.T.M. Teleorman.

Împrejurarea că petenta nu are înregistrat un punct de lucru în localitatea Saturn, judeţul Constanţa, nu exclude, în lipsa unei probe contrare celor reţinute în procesul-verbal de contravenţie, existenţa unui astfel de punct de lucru în fapt, prin aceasta încălcându-se mai grav dispoziţiile legale vizând desfăşurarea activităţii societăţii.

Procesul-verbal de contravenţie fiind încheiat de reprezentanţii legali ai unei autorităţi a statului, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în baza constatărilor făcute personal de reprezentanţii aceleiaşi autorităţi de pe raza judeţului Constanţa, instanţa a apreciat că se bucură de prezumţia relativă de legalitate.

Contravenienta putea răsturna această prezumţie prin administrare de probe din care să rezulte că situaţia de fapt reţinută în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie nu corespunde realităţii, ceea ce nu s-a întâmplat.

 Mai mult, instanţa a constatat că situaţia de fapt reţinută în cuprinsul procesului-verbal de contravenţie este confirmată chiar prin declaraţiile completate şi semnate de cei trei angajaţi care prestau activitate pentru firmă.

Instanţa a mai reţinut că fapta contravenţională a fost descrisă în concret întrucât procesul-verbal de contravenţie contestat cuprinde suficiente elemente pentru a încadra fapta în dispoziţiile legale a căror încălcare a fost constatată, acesta fiind încheiat pe baza constatărilor personale ale inspectorilor I.T.M. Constanţa, descrise chiar în adresa înaintată I.T.M. Teleorman.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul art.34 din O.U.G. nr.2/2001, modificată, instanţa a respins plângerea, ca nefondată, menţinând ca legal şi temeinic, procesul-verbal de contravenţie contestat, constatând că nu există alte motive de nulitate absolută care să poată fi invocate şi din oficiu.