Contravenţie la regimul circulaţiei autovehiculelor pe drumurile publice. Înlăturarea declaraţiei martorului ca nefiind veridică.

Sentinţă civilă 525 din 04.11.2013


Prin cererea adresată Judecătoriei Orşova şi înregistrată sub nr. … la data de …, petentul FMS a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei seria CP nr. …, încheiat la data de … de către intimata Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mehedinţi, prin care a solicitat înlocuirea amenzii cu sancţiunea avertismentului.

În motivarea plângerii, a arătat că în data de … conducea autoturismul Dacia Logan cu numărul de înmatriculare … pe DN 57, iar în localitatea E. a fost oprit de un echipaj de poliţie, fiindu-i solicitate documentele. A prezentat cartea de identitate şi permisul de conducere iar agentul de poliţie i-a cerut să-i arate dotarea obligatorie a autovehiculului. A prezentat trusa medicală şi cele 2 triunghiuri reflectorizante după care i-a spus că va fi sancţionat pentru lipsa certificatului de înmatriculare, a poliţei RCA şi a extinctorului.

Faţă de acestea, i-a adus la cunoştinţă agentului că proprietara autoturismului este BD  şi i-a solicitat să-i permită să o întrebe dacă are asupra sa aceste documente. Deşi a prezentat documentele solicitate, agentul constatator i-a comunicat faptul că deja a început completarea procesului-verbal de contravenţie, urmând a fi sancţionat pentru lipsa extinctorului.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, cf art. 19 din OUG nr. 80/2013.

In dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri.

Plângerea nu a fost motivată în drept.

A anexat plângerii procesul verbal de contravenţie seria CP nr. … încheiat la data de … (fila 3), copie carte de identitate (fila 4), chitanţă taxă timbru judiciar (fila 9),  carte de identitate pentru FMS şi BL (fila 10), carte de identitate BD (fila 11).

Intimata a depus întâmpinare la data de 01.10.2013, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că la data de … petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare …, pe DN57, în localitatea E, judeţul M, iar la controlul efectuat nu a avut asupra sa cartea de identitate, certificatul de înmatriculare al autoturismului şi asigurarea obligatorie. De asemenea, nu a avut în dotarea autoturismului stingător  de incendiu.

 Petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 480 lei şi cu avertisment pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art. 101 alin. 1 pct. 18 şi art. 100 alin. 1 pct. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi urm. din Legea 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

În probaţiune, au fost anexate următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator din data de 23.09.2013 (fila 17) şi copia procesului verbal de contravenţie (fila 18).

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat pentru petent proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul BL, iar pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria CP nr. … întocmit la data de … de către intimata Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mehedinţi, petentul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 480 lei pentru încălcarea dispoziţiilor art. 101 alin. 1 pct. 18 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi cu sancţiunea avertismentului pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 100 alin. 1 pct. 13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. În esenţă, agentul constatator a reţinut că petentul a condus autovehiculul Dacia Logan cu număr de înmatriculare … fără a avea asupra sa certificatul de înmatriculare, cartea de identitate şi asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto şi fără a-l dota corespunzător cu stingător de incendii.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa va proceda la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de contravenţie contestat în prezenta cauză.

Pentru analiza legalităţii acestuia vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 16 şi 17 din actul normativ menţionat anterior, în care sunt enumerate menţiunile pe care trebuie să le cuprindă procesul verbal de contravenţie si stabilesc regimul nulităţii actului în cazul în care acestea lipsesc.

Instanţa constată că procesul-verbal de contravenţie contestat cuprinde menţiunile prevăzute la art. 17 sub sancţiunea anulării, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite şi semnătura agentului constatator, astfel încât nu se poate constata incidenţa unei cauze de nulitate necondiţionată de vătămare a acestui act.

De asemenea, nici petentul nu a invocat motive de nulitate a procesului-verbal de contravenţie întocmit în cauză.

În ceea ce priveşte temeinicia acestuia, instanţa urmează a analiza distinct cele două fapte reţinute în sarcina petentului.

 Omisiunea de a dota autovehiculul cu stingător de incendii rezultă din coroborarea constatărilor personale ale agentului de poliţie şi a declaraţiei martorului BL, acesta din urmă menţionând că autoturismul aparţine soţiei sale, iar la momentul controlului acesta nu era dotat cu un astfel de extinctor.

Cu privire la sarcina probei, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, în materia faptelor scoase din sfera dreptului penal şi incluse în sfera abaterilor contravenţionale, aceasta a admis faptul că limitele de apreciere sub aspectul respectării prezumţiei de nevinovăţie sunt mult mai largi. Prezumţia de nevinovăţie nu este una absolută, ca de altfel nici obligaţia acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. Dat fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancţionate este extrem de mare, Curtea europeană a reţinut că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiilor enunţate ar duce la lăsarea nepedepsite a multor contravenţii şi ar pune în sarcina autorităţilor ce aplică astfel de sancţiuni o povară excesivă şi nejustificată.

Jurisprudenţa Curţii europene nu impune statelor contractante să dea o anumită forţă probantă, mai largă sau mai restrânsă, procesului-verbal de contravenţie, şi cu atât mai mult să îl facă lipsit de orice efect util, ci doar statuează asupra faptului că sarcina instanţelor naţionale este de a respecta principiul proporţionalităţii între, pe de o parte, scopul urmărit de autorităţile statului de a sancţiona faptele antisociale, iar pe de altă parte, mijloacele utilizate în proces pentru aflarea adevărului judiciar, cu respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional. Aceasta presupune prin esenţă ca sistemul probator să nu ducă la impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit în materie de sarcină a probei.

Din această perspectivă, procesul-verbal de contravenţie, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forţă probantă prin el însuşi şi poate constitui o dovadă suficientă a vinovăţiei contestatorului.

De asemenea, instanţa reţine că petentul nu a făcut o dovadă contrară celor cuprinse în procesul-verbal contestat. Deşi martorul audiat în cauză a declarat că documentele au fost prezentate agentului de poliţie ulterior, este neverosimilă situaţia de fapt construită de către petent în sensul că a semnat procesul-verbal fără obiecţiuni întrucât i s-a comunicat că va fi sancţionat doar pentru lipsa extinctorului, întrucât aceasta presupune fie ca petentul să îl semneze înainte de a fi completat, fie fără a citi în prealabil cele consemnate de către agent – ceea ce nu poate fi reţinut, întrucât orice persoană are nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a semna actul întocmit în cunoştinţă de cauză, după lecturarea acestuia. Dacă situaţia descrisă ar fi corespuns realităţii, petentul avea posibilitatea de a formula obiecţiuni cu privire la modul în care a fost completat procesul-verbal de contravenţie, acestea fiind de natură a pune la îndoială veridicitatea situaţiei de fapt descrise în cuprinsul său.

Instanţa observă că petentul nu a formulat astfel de obiecţiuni la momentul întocmirii actului şi nici nu a arătat că în mod abuziv agentul a refuzat să le consemneze. Faţă de acestea, apreciază că prezumţia de veridicitate celor constatate personal de către agentul constatator nu a fost răsturnată, declaraţia martorului urmând a fi înlăturată.

Mai mult, cu privire la neprezentarea cărţii de identitate, petentul nu a făcut nicio dovadă în contra celor menţionate în procesul-verbal de contravenţie, martorul audiat neavând cunoştinţă despre acest aspect, astfel încât va opera prezumţia de legalitate şi temeinice a acestuia.

Cu privire la individualizarea sancţiunilor aplicate, instanţa constată că pentru lipsa documentelor i s-a aplicat sancţiunea amenzii în cuantum de 480 lei, minimul prevăzut de lege (fapta fiind sancţionată cu amenda prevăzută de clasa a III-a de sancţiuni, respectiv 6-8 puncte de penalizare, ceea ce presupune o amendă între 480 lei şi 640 lei), iar pentru conducerea unui autovehicul nedotat cu stingător de incendiu i s-a aplicat sancţiunea avertismentului.

Faţă de acestea, instanţa apreciază că sancţiunile au fost în mod corect individualizate faţă de criteriile prevăzute la art. 21 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârşite, modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit şi de urmarea produsă.

Având în vedere toate aceste considerente, apreciind că procesul-verbal întocmit în prezenta cauză este legal şi temeinic, instanţa urmează a respinge plângerea formulată de către petentul FMS ca neîntemeiată.

Sentinţa a rămas definitivă prin neapelare.