Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004).

Hotărâre din 30.06.2008


Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004).

Prin încheierea din data de 30.06.2008 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti s-a dispus în baza art.111 alin. (2) teza a II-a raportat la art.110 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, transferul procedurii penale in favoarea Republicii Armenia, în cauza privind pe făptuitorul A.R., pentru infracţiunea prevăzută de art.85 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată, şi infracţiunea de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art.87 alin. (5) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată.

S-a dispus restituirea dosarului de urmărire penală nr. 5796/P/2005 Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea solicitării transferului procedurii penale de către această instituţie.

În baza art.7 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, raportat la art.192 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Adresa nr.5796/P/2005 din 13.02.2008 (Dosar nr. 5796/P/2005) Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună, în temeiul art.111 alin.2 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, transferul procedurii penale în favoarea Republicii Armenia, în cauza privind pe A.R., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art.77 alin. (1) şi (2) şi art.79 alin. (4) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată.

S-a arătat că, în fapt, la data de 6.05.2005, în jurul orei 16.45, făptuitorul A.R., în timp ce conducea autoturismul marca BMW 520, pe Bd. Kisseleff, din direcţia Arcul de Triumf către Piaţa Victoriei, a avut un accident, soldat cu avarierea autoturismului şi distrugerea unui panou al Primăriei Sectorului 1 Bucureşti, amplasat în apropierea Parcului K.. Astfel, la intersecţia dintre Bd. K. şi Bd. I. M., făptuitorul, conducând autoturismul menţionat, a pătruns în intersecţie, deşi culoarea semaforului era roşie, şi, virând brusc stânga, a derapat, pierzând controlul asupra direcţiei de mers şi urcând pe un trotuar, unde a acroşat din viteză un stâlp al unui indicator, oprind în squar.

Întrucât conducătorul auto emana vapori de alcool, organele de poliţie i-au solicitat să se supună testării cu aparatul alcooltest, acesta refuzând atât testarea, cât şi să se prezinte la Institutul Naţional de Medicină Legală „M. M.” Bucureşti în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, deşi organele de poliţie l-au informat cu privire la metodologia de recoltare a probelor biologice, cât şi faptul că refuzul de a se supune recoltării acestora constituie infracţiune, potrivit legii române.

De asemenea, din verificările efectuate de organele de poliţie a rezultat că la numărul de înmatriculare CD-188104 figurează înmatriculat un autoturim marca CITROEN CX, aparţinând Ambasadei Armeniei, iar autoturismul marca BMW 520, , condus de făptuitor, nu figurează înmatriculat.

Potrivit adresei nr.E IX/344 din data de 2.06.2005, Ministerul Afacerilor Externe – Direcţia Generală Protocolul Naţional, cetăţeanul armean A. R., în calitate de diplomat (secretar II) în cadrul Ambasadei Republicii Armenia la Bucureşti, beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală, civilă şi administrativă.

A mai susţinut Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti că, având în vedere că făptuitorul este cetăţean al Republicii Armenia şi beneficiază de imunitatea prevăzută de art.37 pct.1 raportat la art.31 pct.1 din Decretul nr.566/1968, pentru ratificarea Convenţiei cu privire la relaţiile diplomatice de la Viena, din 18 aprilie 1961, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în cauză, motiv pentru care nici prevederile art.65 alin.2 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, nu îşi pot găsi aplicarea în speţă, astfel că extrădarea nu este posibilă.

De asemenea, s-a arătat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.109 şi urm. din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, deoarece:

1.Făptuitorul a comis pe teritoriul României infracţiunea prevăzută de art.79 alin. 4 din OUG nr.195/2002.

2.Făptuitorul este cetăţean al Republicii Armenia şi beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală în România;

3.Fapta este incriminată în legislaţia ambelor state, iar Republica Armenia poate efectua procedura penală.

4.Extrădarea nu poate fi solicitată de autorităţile judiciare române.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că în cauză sunt întrunite condiţiile cerute de Legea nr.302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, astfel cum a fost modificată şi completată, referitor la cererea de transfer al procedurii penale.

Astfel, potrivit art.109 din actul normativ menţionat, efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri iniţiate de autorităţile judiciare române competente, pentru o faptă care constituie infracţiune conform legii române, poate fi transferată unui stat străin, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.

Sub acest aspect, art.110 din Legea nr.302/2004, intitulat chiar „Condiţii”, prevede că transferul procedurii penale poate fi solicitat numai dacă statul solicitat are competenţa de jurisdicţie în cauză şi extrădarea nu poate fi solicitată ori, în cazul în care s-a solicitat extrădarea, cererea a fost respinsă.

Prin urmare, pentru a putea formula o cerere de transfer al procedurii penale, în condiţiile Capitolului I (Cererea de transfer al procedurii penale) al Titlului IV (Transferul de proceduri în materie penală) din Legea nr.302/2004, trebuie întrunite, cumulativ, următoarele condiţii:

-săvârşirea unei fapte care constituie infracţiune conform legii române, care să necesite efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri iniţiate de autorităţile judiciare române competente;

-competenţa de jurisdicţie în cauză a statului solicitat;

-extrădarea să nu poată fi solicitată ori, în cazul în care s-a solicitat extrădarea, cererea să fi fost respinsă.

Analizând măsura în care sunt întrunite condiţiile menţionate în prezenta cauză, potrivit dispoziţiilor art.111 alin. (2) teza a II-a din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, instanţa constată că făptuitorul A.R. a săvârşit fapte incriminate de legea penală română, la art.85 alin. (1) şi (2) şi art.87 alin. (5) din O.U.G. nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată (art.77 alin. (1) şi (2) şi, respectiv, art.79 alin.4, potrivit unei forme anterioare, neactualizată cu modificările recente, a actului normativ menţionat), acelea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat şi cu număr fals de înmatriculare, precum şi de refuz de a se supune recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, pentru care trebuie continuată o procedură iniţiată de autorităţile judiciare române competente (prin procesul-verbal de constatare a infracţiunii, declaraţiile martorilor asistenţi M.I.C., P.R. şi N.F., procesul-verbal în care se consemnează că făptuitorul refuză să dea declaraţie, ataşarea de fotocopii de pe carnetul de identitate al făptuitorului), extrădarea neputând fi solicitată în prezenta cauză, având în vedere imunitatea de jurisdicţie de care beneficiază făptuitorul, în virtutea statutului său diplomatic, în temeiul art. 37 pct.1 raportat la art.31 pct.1 din Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice de la Viena, din 18 aprilie 1961, ratificată de România prin Decretul nr.566/1968, în speţă fiind îndeplinită condiţia referitoare la competenţa de jurisdicţie a statului solicitat.

Astfel, după cum rezultă din relaţiile obţinute de instanţa de judecată prin intermediul Ministerului Justiţiei, de la autorităţile Republicii Armenia (Ministerul Justiţiei – Republica Armenia), cu privire la dispoziţiile legale din Armenia aplicabile în materie, conform art.15 partea 1 Codul penal armean, cetăţenii Republicii Armenia care au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului Republicii Armenia, precum şi apatrizii cu domiciuliul permanernt în Armenia, fac subiectul răspunderii penale conform Codului penal al Republicii Armenia în cazul în care fapta săvârşită este considerată infracţiune de către legislaţia statului în care fapta respectivă a fost săvârşită şi dacă aceştia nu au fost condamnaţi într-un alt stat. La momentul condamnării acestor persoane, pedeapsa nu poate depăşi maximul superior al pedepsei impuse în statul în care a fost săvârşită fapta.

Potrivit legii române:

„Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.” [art.85 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată (art.77 alin.2, potrivit unei forme anterioare, neactualizată cu modificările recente, a actului normativ menţionat)];

„Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.” [art.85 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată (art.77 alin.2, potrivit unei forme anterioare, neactualizată cu modificările recente, a actului normativ menţionat)].

„Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.” [art.87 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată (art.79 alin.4, potrivit unei forme anterioare, neactualizată cu modificările recente, a actului normativ menţionat)];

Conform art.31 pct.4 din Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice de la Viena, din 18 aprilie 1961, ratificată de România prin Decretul nr.566/1968, imunitatea de jurisdicţie a agentului diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicţia statului acreditant.

Faţă de cele expuse, instanţa constată că sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a formula cererea de transfer a procedurii penale în favoarea Republicii Armenia, referitor la activitatea de urmărire penală, privind pe făptuitorul A.R., pentru infracţiunile prevăzute de art.85 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată, şi infracţiunea de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută de art.87 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr.195/2002, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată, şi, în consecinţă, va admite solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în acest sens.

Dosarul de urmărire penală nr. 5796/P/2005 va fi restituit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, în vederea solicitării transferului procedurii penale de către această instituţie, potrivit dispoziţiilor art.111 alin. (1) şi (5) raportat la art.13 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată.

În baza art.7 din Legea nr.302/2004, modificată şi completată, raportat la art.192 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta