Deschiderea reorganizării judiciare sau a lichidării judiciare totale reprezintă criteriul în identificarea legii aplicabile procedurii, iar închiderea procedurii constituie criteriul ce delimitează executarea silită concursuală de procedura de drept...

Decizie 372 din 03.09.2008


Deschiderea reorganizării judiciare sau a lichidării judiciare totale reprezintă criteriul în identificarea legii aplicabile procedurii, iar închiderea procedurii constituie criteriul ce delimitează executarea silită concursuală de procedura de drept comun, a judecării cererii de chemare în judecată având ca obiect obligarea persoanelor indicate de reclamant ca pârâţi să plătească prejudiciul cauzat acestuiea . 

Calitatea de creditori subordonaţi a asociaţilor  societăţii falite nu înlătură obligaţia lichidatorului de a-i înscrie la masa falitei .

Secţia comercială - Decizia nr. 370/3 septembrie 2008

Judecătorul sindic a luat act de hotărârea Comitetului creditorilor de a nu solicita autorizarea în vederea introducerii acţiunii în răspundere delictuală, şi a închis procedura lichidării judiciare totale a debitoarei SA „B.B.” Sebeş, a dispus radierea societăţii debitoare din registrul comerţului şi notificarea sentinţei către toţi creditorii, către debitoare şi ORC şi a descărcat de orice răspundere persoanele care au efectuat actele procedurale de executare silită a debitoarei. (Tribunalul Alba, Sentinţa comercială nr.119/5 aprilie 2008).

Pentru a pronunţa sentinţa arătată, judecătorul sindic s-a întemeiat pe dispoziţiile Legii nr.85/2006 şi a reţinut că lichidatorul a respectat legea, întocmind raportul de inventariere a bunurilor, a procedat la valorificarea lor, contractele de vânzare s-au întocmit în formă autentică de către judecătorul sindic, iar sumele obţinute au fost distribuite parţial.

AVAS Bucureşti a declarat recurs susţinând în esenţă, că judecătorul sindic nu a dat efect prevederilor Legii nr.64/1995 incidente cauzei, pentru a constata conform Legii nr.85/2006 inexistenţa cererii creditorilor de a fi autorizaţi să promoveze acţiunea în răspundere delictuală.

În temeiul art. 111 şi urm. din Legea nr.64/1995 incidentă cauzei de faţă, după deschiderea procedurii executării silite concursuale,  respectiv al celei de lichidare judiciară totală, lichidatorul inventariază bunurile  falitei şi le ia în posesie devenind depozitarul lor judiciar. Dispoziţiile legii precitate reglementează şi modalitatea în care urmează să fie valorificate bunurile sub supravegherea şi controlul judecătorului sindic, dator să ceară acordul adunării creditorilor între care se înscriu inclusiv foştii asociaţi.

Evident că lichidatorul este dator să propună soluţii de valorificare a bunurilor falitei şi să dea socoteală asupra modului în care a valorificat averea falitei nefiindu-i permis să accepte subtilizarea pentru altul de bunuri din averea  falitei deoarece ar comite infracţiunea de delapidare prevăzută şi pedepsită de art. 143 din Legea nr.64/1995. Aceste dispoziţii legale trebuie observate şi de judecătorul sindic pentru a fi descărcat de responsabilitatea în derularea procedurii. Prin urmare, derularea procedurii şi valorificarea tuturor bunurilor falitei cu profesionalismul prezumat al practicianului în lichidare impune acestuia să parcurgă toate etapele procedurii, actele de executare trebuind să corespundă întrutotul prevederilor legii, iar această conformitate să rezulte din actele şi documentele la care se referă expres normele juridice aplicabile materiei respectiv, Legea nr.82/1991, Legea nr.7/1996, Codul civil, Codul comercial şi, fireşte, Legea nr. 64/1995.

Pe de altă parte, lichidatorul este dator să supună spre aprobare soluţia optimă interesului tuturor creditorilor, cu privire la fiecare bun mobil, imobil, corporal sau incorporal, dar şi să respecte dreptul altor persoane ocrotit prin lege specială internă sau europeană.

În speţă, nu se află la dosar nici listele de inventariere a bunurilor falitei, nici foile de carte funciară pentru terenurile aflate în proprietatea debitoarei, a căror suprafaţă şi valoare nu sunt de neglijat, nici modul în care s-au verificat creanţele invocate la masa falitei, prin aplicarea cerinţelor contabile, a prezentării evidenţelor pretinşilor creditori şi cu respectarea principiului prevalenţei economicului faţă de juridic statuat prin Directiva a IV CEE transpus în Legea nr.82/1991.

De asemenea, existenţa la dosar a unui certificat de moştenitor creează convingerea că lichidatorul judiciar şi judecătorul sindic nu s-au preocupat de respectarea strictă a dreptului de proprietate ocrotit în legea fundamentală, în legislaţia internă şi prin art.1 Protocolul adiţional la Convenţie şi consacrat în jurisprudenţa CEDO prin deciziile contra României (Abăluţă/României)  .

Sub acest aspect, nu s-a verificat dacă terenurile care s-au aflat în patrimoniul falitei au aparţinut anterior anului 1947, unor persoane fizice şi dacă au fost trecute abuziv în proprietatea fostei cooperative transformată în fermă în perioada comunismului, şi dacă, după anul 1989  aceşti foşti proprietari de teren au devenit acţionari prin privatizare, iar în caz afirmativ dacă terenul fără construcţii li s-a restituit în natură şi liber de sarcini, sau dacă au fost de acord ca din valorificarea terenurilor să li se plătească suma cuvenită, iar în caz afirmativ care sunt dovezile din care rezultă că au fost informaţi asupra drepturilor lor şi li s-a plătit din sumele obţinute.

În ideea arătată, la dosar nu se află lista cu acţionarii falitei şi nici cu membrii Asociaţiei... persoană juridică ce deţine calitatea de acţionar al falitei. Există echivoc cu privire la persoanele care au format asociaţia şi persoanele care au administrat societatea, iar lămurirea acestor împrejurări este relevantă pentru a se verifica dacă s-a lucrat în conflict de interese, dacă animalele, care din punct de vedere contabil, trebuiau evidenţiate în contul mijloacelor fixe au intrat în patrimoniul societăţii, modalitatea juridică şi economico-financiară în care au ieşit din patrimoniul societăţii, persoana sau persoanele care au încasat preţul şi cele care au încasat “salariul” şi dacă s-a prefigurat scopul falimentării societăţii comerciale.

Într-un alt profil, actele de la dosar nu dovedesc creanţele invocate la masa falitei, fiind necesar ca declaraţiile să fie însoţite de actele contabile ale pretinşilor creditori şi să corespundă înregistrărilor din evidenţele contabile ale falitei. Nu s-a luat măsura esenţială, de identificare a persoanei sau a persoanelor cu care s-au încheiat aceste contracte, inclusiv din care rezultă sarcini constituite asupra terenurilor.

În aceste condiţii se impune ca lichidatorul judiciar să prezinte spre control judecătorului sindic iar acesta să aprecieze asupra actelor juridice şi temeiului juridic în baza cărora, au fost notificate numai anumite persoane în calitatea de creditori şi li s-a recunoscut automat, nivelul invocat şi calitatea privilegiată a creanţelor deşi la dosar nu au depus dovada constituirii garanţiilor reale în conformitate cu legea aplicabilă terenurilor.

În afara unor susţineri lipsite de consistenţă tehnico-contabilă, este în incertitudine activitatea lichidatorului judiciar referitoare la respectarea legii privitoare la momentul începerii şi a modalităţii valorificării bunurilor, la dosar neaflându-se dovezi ale verificării riguroase a creanţelor şi a întocmirii tabelului final al creditorilor şi creanţelor, pe baza acestor verificări, cu arătarea informaţiilor din evidenţa contabilă a acestora şi a debitoarei.

Sub acest aspect, este necesar ca judecătorul sindic să dispună prezentarea de către Oficiul de Cadastru a Filei sau Filelor de Carte Funciară în extenso, şi astfel cum a fost întocmite iniţial, în baza legii 115/1938, iar creditorii înscrişi la Sarcini să prezinte Încheierile notariale şi înregistrările din evidenţele lor contabile privitoare la izvorul juridic şi cuantumul creanţelor care trebuiau comparate cu înregistrările din contabilitatea falitei şi concluzionat în expresie contabilă.

Este de menţionat că înscrisul în copie depus la dosar, nu are valoare juridică probantă, câtă vreme rezultă nerespectarea flagrantă a prevederilor imperative ale Legii nr.7/1996.

Nu rezultă din dosar dacă lichidatorul judiciar a identificat proprietarii celor 26461 acţiuni şi membrii asociaţiei pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului bovin Sebeş, dacă a promovat acţiuni pentru recuperarea creanţelor falitei faţă de debitorii săi, şi nici dacă a lucrat în prezenţa acţionarilor şi a administratorilor sociali, ori cu aprobarea judecătorului sindic,  toate operaţiunile de executare fiind suspuse aprobării post factum, într-un limbaj nespecific rigorii cerute de tehnica financiar - contabilă a cărei utilizare este obligatorie pentru lichidatorul judiciar.

Toate aceste împrejurări urmează a fi elucidate de lichidatorul judiciar sub directa supraveghere şi control a judecătorului sindic pentru corecta aplicare a legii. Judecătorul sindic va lua măsuri de comunicare a Încheierii nr.79/27 aprilie 2007 pronunţată într-o manieră ocultă de un judecător care nu a fost investit în procedură, fiind altul decât judecătorul sindic şi va dispune măsuri prin raportare la  prevederile Legii nr.64/1995 şi ale Codului de procedură civilă,  conform cărora, până la ultimul act de executare, orice act nelegal de procedură, este supus nulităţii.

Pentru toate aspecte patrimoniale se vor avea în vedere înregistrările din evidenţa contabilă a falitei şi prezentarea de către lichidator a tuturor informaţiilor relevante şi pertinente cauzei descrise mai sus , în prezenta.

Judecătorul sindic va impune lichidatorului să refacă toate actele de executare silită şi să întocmească bilanţul de lichidare şi raportul final în limbajul tehnic - contabil specific, cu date, informaţii şi explicaţii  concrete şi pe înţelesul oricărei persoane, şi va motiva soluţia de închidere punctual şi nu generic, în baza acestor date furnizate de lichidatorul judiciar numai după ce va controla respectarea dispoziţiilor legii, inclusiv în privinţa îndeplinirii procedurii de comunicare a raportului final cu toţi creditorii.

Se înţelege că, după ce va cita pe toţi creditorii societăţii din rândul cărora fac parte şi acţionarii şi/sau persoanele fizice foşti proprietari ai terenurilor,  dacă, cercetând toate aspectele cauzei, va constata  încălcarea legii de către lichidatorul judiciar sau de către alte persoane implicate în procedură, pe baza cererii înaintate de cei păgubiţi, judecătorul sindic le va comunica conform art.129 Cod procedură civilă, drepturile procesuale şi probele care pot fi administrate, ori care se află deja în dosar, de care se pot prevala reclamanţii şi va stabili întinderea prejudiciului cauzat societăţii falite, acţionarilor săi sau creditorilor sociali, urmând ca în cadrul acestei proceduri de judecată supusă dreptului comun, să stabilească vinovăţia şi obligarea la plata despăgubirilor. 

Astfel de măsuri se impun cu atât mai mult cu cât, din dosar rezultă că lichidatorul judiciar a gestionat patrimoniul falitei din anul 2002 şi nu se cunosc motivele pentru care nu a notificat şi nu a înscris în tabelul creanţelor pe toţi creditorii, că s-a implicat în acte de donaţie încheiate cu Primarul Oraşului Sebeş, pentru terenuri apreciate ca fiind căi de acces, a permis interpunerea în vânzarea acestor terenuri şi a încheiat acte de vânzare fără a depune la dosar dovezile privitoare la respectarea legii incidente procedurii şi operaţiunilor de executare silită concursuală.