Judecarea unui inculpat în lipsa apărării. Consecinţe.

Judecarea unui inculpat în lipsa apărării. Consecinţe.

Potrivit dispoziţiilor art. 171 alin.2 din codul de procedură penală, asistenţa juridică este obligatorie, în cursul judecăţii, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani. Nerespectarea acestei dispoziţii legale impune rejudecarea cauzei.

Secţia penală - Decizia penală nr. 210/24 februarie  2011

Prin sentinţa penală nr.91/2010 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr.5635/176/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului B.F. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de refuz de se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prev.de art.87 al.5 din O.U.G. nr.195/2002 (faptă săvârşită la data de 24.04.2008).

În baza art.71 Cp i s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 al.1 lit.a teza II şi lit.b Cp.

În baza art.81 Cp s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei iar în baza art.71 al.5 Cp, suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei principale.

În baza art.82 al.2 Cp s-a stabilit un termen de încercare de 5 ani şi i s-au pus în vedere inculpatului prevederile att.83 al.1 Cp privind revocarea suspendării condiţionate.

Totodată s-a dispus comunicarea sentinţei, la data rămânerii definitive, către IPJ Alba, în vederea anulării permisului de conducere al inculpatului.

În adoptarea acestei soluţii, prima instanţă a reţinut pe baza probelor administrate în cauză, că în data de 24.04.2008 inculpatul a condus autoturismul AB-YY-XXX şi în Piaţa Iuliu Maniu din Alba Iulia a intrat în coliziune cu un  stâlp de ghidare. La sosirea organelor de poliţie, inculpatul a refuzat să fie testat cu aparatul etilotest, astfel că a fost condus la Spitalul Judeţean Alba dar şi aici a refuzat recoltarea probelor biologice fără a preciza un motiv anume.

În  raport de criteriile de individualizare prev. de art.72 Cp prima instanţă a aplicat inculpatului o pedeapsă peste limita minimă prevăzută de lege întrucât a reţinut că inculpatul a urmărit crearea imposibilităţii stabilirii alcoolemiei după un eveniment rutier, a avut un comportament agresiv faţă de lucrătorii de poliţie şi o atitudine nesinceră pe parcursul procesului  penal.

Împotriva sentinţei primei instanţe a declarat apel inculpatul fără a preciza motivele.

Prin decizia penală nr.269/A/2010 Tribunalul Alba a respins ca tardiv apelul declarat de inculpat.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de apel a reţinut constată că inculpatul apelant a fost prezent la dezbaterea cauzei în fond, la prima instanţă deoarece pe citativul încheierii de şedinţă din 15 dec.2009, după care s-a făcut apelul părţilor şi al martorului la termenul din 2.02.2009 (când a judecat cauza) atât inculpatul, cât şi avocatul său şi martorul propus în apărare au fost bifaţi de grefierul de şedinţă cu ,,p,, adică prezent. De asemenea în partea introductivă a sentinţei este menţionat ,,….se prezintă în instanţă inculpatul asistat de av. S.S. şi martorul R.D.D.,,.

Faţă de această situaţie conform art.363 al.3 teza I Cpp inculpatul fiind prezent la dezbateri trebuia să declare apel în 10 zile de la pronunţare adică cel mai târziu în 13.02.2010.

Faptul că deşi prezent, inculpatului nu i s-a luat ultimul cuvânt, s-a apreciat de către instanţă ca fiind o cauză de nulitate relativă care nu echivalează cu încălcarea dreptului la apărare şi nu atrage desfiinţarea sentinţei primei instanţe.

Împotriva acestei soluţii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba solicitând casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a susţinut că instanţa de apel a soluţionat în mod nelegal cauza în lipsa asigurării unui apărător inculpatului deşi potrivit dispoziţiilor art. 171 alin.2 din codul de procedură penală.

Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate, şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385 indice 9 alin.3 din codul de procedură penală Curtea a reţinut că acesta este întemeiat pentru următoarele considerentele:

Potrivit dispoziţiilor art. 171 alin.2 din codul de procedură penală , asistenţa juridică este obligatorie , în cursul judecăţii, în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

În speţă inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin.5 din O.U.G. nr.195/2002, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 ani la 7 ani.

La termenul de judecată din 25 octombrie 2010, când s-a dezbătut cauza în faţa instanţei de apel, apărătorul ales al inculpatului nu s-a prezentat iar instanţa nu a desemnat un apărător din oficiu pentru acesta.

Faţă de cele ce preced, Curtea a constatat că în cauză este incident temeiul de casare prev . de art.385 indice 9 pct. 6 din codul de procedură penală astfel că în temeiul art. 385 indice 15 alin.1 pct. 2 lit. c din codul de procedură penală a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba împotriva deciziei penale nr. 269/A/1.12.2010 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr. 5635/176/2008, a casat sentinţa penală atacată şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, Tribunalul Alba.

Domenii speta

Spete similare