Procedură civilă. Aplicarea dispoziţiilor art. 297 alin 1 c.p.c.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 09.03.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, a fost admisa în parte, în principiu actiunea civila, asa cum aceasta a fost completata ulterior, formulata de reclamantii P.M. si P.I.R., împotriva  pârâtului P.V.

A fost admisa în principiu cererea reconventionala formulata de pârât.

A fost admisa în principiu cererea de interventie formulata de intervenienta D.E.

S-a constatat  deschisa succesiunea autorului P.I., decedat la data de 30 aprilie 2006. S-a constatat ca mostenitori acceptanti ai succesiunii reclamanta, în calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/4 din masa succesorala (respectiv 2/8 din masa bunurilor), reclamantul si pârâtul, în calitate de fii, cu o cota de câte 3/8 fiecare din masa succesorala.

S-a constatat compunerea  masei succesorale si s-a dispus iesirea partilor din starea de indiviziune, în cotele aratate.

S-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare pentru identificarea, evaluarea si lotizarea bunurilor.

Prin sentinta civila nr. 7649 din 23.11.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, a fost omologat raportul de expertiza în varianta a treia de lotizare si s-au atribuit partilor bunuri în natura iar pârâtul si intervenienta au fost obligati sa plateasca sulta lotului reclamantilor, suma de 77.147,50 lei.

Au fost compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta  a retinut ca din analizarea variantelor de lotizare propuse de catre experti în conformitate cu dispozitiile încheierii de admitere în principiu, cel mai bine corespunde starii de fapt varianta  a treia. În acest mod de lotizare se respecta interesele partilor, dat fiind ca bunurile imobile constructii, respectiv casa din comuna S., judetul Vâlcea, si apartamentul din Municipiul Brasov, au fost dobândite de autorul comun împreuna cu prima sotie, intervenienta D..E., aceasta  fiind mult mai îndreptatita la stapânirea respectivelor bunuri, împreuna cu fiul sau, pârâtul-reclamant.

Fostei sotii si fiului autorului li s-a atribuit un singur lot, în indiviziune, asupra bunurilor ce li se cuvin, deoarece acestia nu au solicitat loturi separate, pentru fiecare în parte.

Împotriva acestei sentinte, precum si împotriva încheierii de admitere în principiu au declarat apel reclamantii, criticând-o ca netemeinica si nelegala.

S-a aratat ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a legii si o eronata interpretare a probelor dosarului, a apreciat gresit ca intervenienta are calitatea de mostenitor a autorului, în conditiile în care aceasta este fosta sotie a defunctului.

S-a sustinut ca  desi ca masa partajabila s-a retinut cota de 1/2 din bunurile comune ale autorului cu reclamanta, nu s-a dispus ca restul de 1/2 din bunurile comune sa revina acesteia peste cota sa de mostenitoare, în calitate de sotie supravietuitoare.

Apelantii au considerat ca trebuie refacuta încheierea de admitere în principiu si expertizele de lotizare, loturile fizice urmând a fi considerabil modificate potrivit noilor cote ideale.

Prin decizia civila 62 din 2 martie 2010 a Tribunalului Gorj s-a admis apelul, s-a desfiintat sentinta si încheierea de admitere în principiu si s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanta.

Tribunalul a apreciat ca instanta de fond trebuia sa stabileasca prin încheierea de admitere în principiu elementele  prevazute în art.6735 C.p.civ., în sensul de a stabili bunurile supuse împartelii, calitatea de mostenitor, cota parte ideala de drept pentru fiecare parte.

În ceea ce priveste bunurile ce compun masa succesorala a autorului era necesar a se stabili care bunuri sunt comune în devalmasie cu cea de-a doua sotie supravietuitoare, respectiv care sunt bunurile dobândite în acelasi mod cu prima sa sotie, intervenienta în cauza. În conditiile neefectuarii partajului bunurilor comune realizate în prima casatorie cu intervenienta era necesar a se stabili care sunt aceste bunuri ce au un regim juridic diferit, partea din acestea care revin defunctului în patrimoniul sau potrivit contributiei fiecarui sot si care compun masa succesorala alaturi de cota parte din bunurile comune dobândite cu cea de-a doua sotie.

În urma stabilirii pentru reclamanta P.M. a cotei ideale din bunurile comune  în devalmasie si la fel pentru intervenienta D.E., se stabilea cota parte a autorului, raportat la coproprietatea cu fiecare sotie, care însumate constituie masa succesorala, alaturi de bunurile proprii, daca exista.

A fost apreciata ca fondata si critica apelantilor în sensul ca sotia supravietuitoare- reclamanta- trebuie sa primeasca în lotul sau si cota - parte ce-i revine din bunurile comune cu defunctul sot, alaturi de cota de mostenire în raport de concursul la mostenire cu descendentii, anume de 1/4 din masa succesorala ce trebuie stabilita potrivit celor de mai sus, în total de 5/8 din bunuri. Chiar daca ar rezulta implicit ca 1/2 din masa bunurilor comune îi revin sotiei supravietuitoare, instanta de fond trebuia sa dispuna expres acest lucru, partajul trebuind sa fie efectiv, iar expertii tehnici sa poata realiza corect lotizarile dispuse de instanta. Pe de alta parte, instanta trebuie sa argumenteze de ce considera contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune ca fiind egala, în cazul ambelor casatorii.

Tribunalul a concluzionat ca prima instanta nu a respectat prevederile legale aplicabile în speta, anume art. 659 si urm. C. civ., Legea nr. 319/1944 privind dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, efectele divortului reglementat de art. 37 si urm C.familiei pentru prima sotie a autorului.

S-a apreciat ca se impune desfiintarea încheierii de admitere în principiu pentru stabilirea pe baza de probe, inclusiv suplimentare, a tuturor elementelor evocate anterior, în vederea pronuntarii unei noi încheieri legale si temeinice, având drept consecinta si desfiintarea sentintei pentru ca lotizarea sa  se faca potrivit noii încheieri. 

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtul P.V. si intervenienta D.E.

În motivarea recursului s-a sustinut ca pârâtul nu a fost legal citat la domiciliul procesual ales din localitatea Sibiu si nu i s-au comunicat motivele de apel, fiindu-le încalcat dreptul la aparare.

Asupra fondului cauzei, recurentii au aratat ca intervenienta nu  a invocat si nu a fost considerata de catre prima instanta ca fiind mostenitoare a autorului, drepturile sale fiind derivate din  regimul juridic al bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei cu autorul . S-a aratat ca reclamanta nu a dobândit bunuri în comun cu autorul, casatoria acestora durând numai o zi, astfel ca tribunalul a apreciat gresit ca prima instanta nu a respectat drepturile sotiei supravietuitoare.

La data de 27.04.2010 intimata reclamanta P.M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.

Recursul este fondat si urmeaza a fi admis pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art. 85 c.p.c. instanta nu poate solutiona procesul decât daca partile au fost legal citate. Citarea si comunicarea actelor de procedura se face, în conditiile art. 90 c.p.c., la domiciliul sau resedinta celui citat, iar hotarârea pronuntata fara citarea legala a partilor este lovita de nulitate,  sanctiune prevazuta expres de art. 107 c.p.c.

În speta, se constata ca toate aceste dispozitii procesuale au fost ignorate de tribunal, care  a dispus citarea pârâtului la adresa indicata în actiune,  din Sibiu, B-dul M.V., fara a  se observa ca  aceasta parte  a indicat în cererea depusa la prima instanta, pentru termenul din 16 ian. 2007, ca îsi alege domiciliul procesual în loc. Bazna, str. A.I., jud. Sibiu.

Citarea pârâtului la o adresa gresita si solutionarea pricinii cu încalcarea dispozitiilor art. 85 c.p.c. atrag nulitatea deciziei tribunalului, fiind întemeiat motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 5 c.p.c. care duce la casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

Un alt motiv de casare a deciziei îl reprezinta aplicarea gresita de catre tribunal a dispozitiilor art. 297  alin 1 c.p.c.

Potrivit acestor dispozitii, desfiintarea sentintei pronuntate de prima instanta se poate dispune doar daca partile nu au fost legal citate sau daca judecata procesului s-a facut fara cercetarea fondului. Aceasta ultima ipoteza presupune ca prima instanta a avut în vedere o exceptie care facea de prisos  antamarea fondului pricinii, desfiintarea hotarârii si trimiterea cauzei spre rejudecare fiind justificata de necesitatea respectarii gradelor de jurisdictie, deoarece cercetarea fondului direct în apel ar duce la lipsirea partilor de o cale de atac.

Judecatoria a cercetat fondului procesului de partaj cu care a fost investita, în sensul ca a  stabilit calitatea de copartasi a partilor, cotele lor din dreptul de proprietate, masa bunurilor de împartit si a dispus atribuirea bunurilor în loturi. Judecata nu s-a facut în temeiul vreunei exceptii, caz în care dispozitiile de  stricta interpretare ale  art. 297 alin. 1 c.p.c. nu îsi gaseau aplicarea.

Tribunalul, ca instanta devolutiva, de fond, avea posibilitatea de  a îndrepta greselile de fond pe care le gasea întemeiate, stabilind în mod corect regimul juridic al bunurilor ( bunuri comune ale autorului cu prima sotie sau cu cea de a doua ) precum si cotele ce reveneau fiecarei parti, fie din masa  succesorala, fie din comunitatea de bunuri.

Procedând la desfiintarea sentintei si  a încheierii de admitere în principiu tribunalul a pronuntat o hotarâre nelegala, aplicând gresit dispozitiile art. 297 alin 1 c.p.c.

Casarea deciziei se impune, asadar, si pentru ca aceasta instanta sa  solutioneze pe fond  criticile din apel, dupa ce va dispune  citarea legala  a partilor, al domiciliile alese de acestea.

Potrivit art. 312 c.p.c. se va admite recursul, se va casa decizia, se va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.

Domenii speta

Spete similare