Prin acţiunea civilă în conflict de drepturi înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul b.n.d. a chemat în judecată pârâţii Consiliul Local al Comunei Suteşti şi Primăria comu...

Prin actiunea civila în conflict de drepturi înregistrata pe rolul Tribunalului

Vâlcea - Sectia civila, conflicte de munca si asigurari sociale, reclamantul

B.N.D. a chemat în judecata pârâtii Consiliul Local al Comunei Sutesti si

Primaria comunei Sutesti solicitând instantei ca prin sentinta ce se va

pronunta, sa se constate nulitatea absoluta a dispozitiei nr.971/2008 si

aplicarea dispozitiilor art.78 Codul muncii.

În motivarea contestatiei, s-a aratat ca la data de 4.03.2008 a fost angajat în

cadrul Politiei comunitare din cadrul Consiliului Local Sutesti si desi nu a

savârsit nicio abatere grava de la regulile de disciplina a muncii, totusi, la data

de 15.12.2008, primarul comunei Sutesti l-a îndepartat de la serviciu fara nicio

explicatie. De asemenea, a aratat ca nu i-a fost comunicata decizia de

concediere, ci doar carnetul de munca, de unde a aflat de dispozitia

nr.971/2008 si despre temeiul legal la concedierii.

Prin întâmpinarea formulata în termen legal de pârâta Comuna Sutesti prin

reprezentantul sau legal – Primarul, s-a invocat exceptia lipsei calitatii

procesuale pasive a Consiliului Local al Comunei Sutesti si a Primariei Sutesti,

în raport de dispozitiile art.20 alin.1 din Legea administratiei publice locale.

La prima zi de înfatisare, reclamantul a aratat ca a chemat în judecata pârâtul

Consiliul Local al Comunei Sutesti, întrucât Politia Comunitara se înfiinteaza

prin Hotarâre a Consiliului Local, iar pe de alta parte, raportul sau de munca a

fost încheiat cu Primaria Sutesti, considerente fata de care a apreciat ca

exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este neîntemeiata.

Prin sentinta civila nr.566/26 mai 2009, Tribunalul Vâlcea, Sectia civila,

conflicte de munca si asigurari sociale a admis exceptia lipsei calitatii

procesuale pasive invocata de pârâtii Consiliul Local al Comunei Sutesti si

Primaria Comunei Sutesti si a respins actiunea formulata de reclamant.

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut urmatoarele:

Referitor la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei Primaria

Comunei Sutesti, instanta a constatat ca este întemeiata, întrucât  primarul,

viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de

specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate

permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce

la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând

problemele curente ale colectivitatii locale, potrivit prevederilor art.77 din Legea

nr.215/2001 republicata si modificata, si aceasta institutie nu are capacitate

procesuala de folosinta. Este adevarat ca în carnetul de munca al

reclamantului, la rubrica angajator este consemnata Primaria Sutesti, dar nu

aceasta este cea care a emis dispozitia nr.44/25.03.2008 de încadrare a 

reclamantului pe postul de agent Politie Comunitara, în cadrul Primariei Sutesti

sau de încetare a raporturilor de dreptul muncii dintre parti, ci Comuna Sutesti

prin reprezentantul sau legal.

Aceeasi este si situatia juridica a pârâtului Consiliul Local al Comunei Sutesti,

în calitate de organ deliberativ al comunei, având în vedere faptul ca între

reclamant si autoritatea din cadrul administratiei publice locale în cauza nu

exista raporturi de munca ori obligatii de natura sa genereze obligarea acesteia 

în temeiul pretentiilor deduse judecatii

În consecinta, în cauza, nu poate figura  în calitate de pârât decât unitatea

administrativ-teritoriala reprezentata legal de primar.

Împotriva sentintei instantei de fond, în termen legal a declarat recurs

reclamantul B.N.D. criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozitiile art.304

pct.7 Cod procedura civila, însa criticile sale pot fi încadrate în dispozitiile

art.304 pct.9 Cod procedura civila, dupa cum urmeaza:

În mod nelegal a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata

de pârâtii Consiliul Local al Comunei Sutesti si Primaria Comunei Sutesti si ca

urmare respinsa actiunea formulata de recurentul-reclamant pe considerentul

ca cererea de modificare depusa de catre recurent ar fi depasit prima zi de

înfatisare, respectiv art.132 Cod procedura civila, atâta vreme cât recurentul a

depus cererea în termenul legal, iar comuna Sutesti, prin Primar a fost

introdusa în cauza de catre instanta, situatie fata de care se solicita admiterea

recursului, consecinta casarii sentintei si trimiterii cauzei spre rejudecare.

Intimatii-pârâti au formulat note scrise prin care au solicitat respingerea

recursului pe considerentul ca legal instanta a ramas în pronuntare pe

exceptiile invocate de catre acestia si mai mult decât atât cererea de

modificare a actiunii formulata de catre recurent a depasit termenul prevazut

de dispozitiile art.132 Cod procedura civila, iar decaderea a operat în mod

legal.

Examinând actele si lucrarile dosarului si sentinta recurata, prin prisma

motivului de recurs invocat de recurentul-reclamant, Curtea a admis recursul, a

casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, Tribunalul

Vâlcea, retinând urmatoarele:

În mod gresit instanta de fond a ramas în pronuntare pe exceptia lipsei calitatii

procesuale pasive, invocata de intimatii-pârâti Consiliul Local al Comunei

Sutesti si Primaria Comunei Sutesti, pe considerentul ca recurentul-reclamant

a formulat o cerere de modificare prin aceea ca a chemat în judecata Comuna

Sutesti prin Primar, cu depasirea termenului prevazut de dispozitiile art.132

Cod procedura civila.

Astfel, abia la termenul din 3 martie 2009, la solicitarea instantei de judecata,

s-a depus de catre intimatii-pârâti Dispozitia nr.971/18.12.2008, cu privire la

concedierea recurentului-reclamant, iar acesta a solicitat termen sa ia

cunostinta de înscrisurile depuse.

Ulterior, la termenul din 12 mai 2009, tribunalul din oficiu a pus în discutie

exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de intimatii-pârâti prin

întâmpinarea depusa la dosar, situatie fata de care recurentul-reclamant a

precizat ca întelege sa se judece în calitate de pârâta cu Comuna Sutesti prin

Primar.

În situatia în care prima instanta ar fi considerat ca s-a depasit termenul

prevazut de dispozitiile art.132 Cod procedura civila, la acea data când de

altfel a si pus în discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, trebuia sa

ramâna în pronuntare pe aceasta exceptie.

Neprocedând asa si mai mult decât atât, instanta a introdus în cauza si

conceptat în calitate de pârâta Comuna Sutesti prin Primar, raportat la

dispozitiile art.108 alin.3 Cod procedura civila, potrivit cu care neregularitatea

actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o, la prima zi de

înfatisare, ce a urmat dupa aceasta neregularitate, instanta trebuia sa

procedeze în continuare la administrarea de probatorii si nu sa ramâna în

pronuntare pe exceptie.

Normele înscrise în dispozitiile art.132 Cod procedura civila au caracter

dispozitiv, ceea ce permite de altfel reclamantului sa-si modifice actiunea si

dupa prima zi de înfatisare daca pârâtul consimte expres sau tacit (ca în speta

dedusa judecatii).

Trebuie luat în considerare faptul ca partea nu a beneficiat de asistenta

juridica, situatie fata de care instanta din oficiu, cu respectarea rolului activ

prevazut de dispozitiile art.129 alin.5 Cod procedura civila, trebuia sa puna în

discutie introducerea în cauza în calitate de pârâta a Comunei Sutesti prin

Primar.

Neprocedând asa, instanta a încalcat dispozitiile art.6 din CEDO, potrivit cu

care tribunalul are obligatia de a proceda la o examinare efectiva a motivelor,

argumentelor si cererilor partilor, iar rolul activ al instantei de judecata intra în

aceste exigente, situatie în care se verifica compatibilitatea conventiei cu

respectarea acestor drepturi pentru buna administrare a justitiei si respectul

principiului securitatii juridice.

Mai mult decât atât, prin faptul ca instanta a ramas în pronuntare pe aceasta

exceptie, a fost încalcat principiul „egalitatii armelor” parte componenta a

dispozitiilor art.6 din CEDO, potrivit cu care fiecare parte la un astfel de proces

trebuie sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza în fata

instantei în conditii care sa nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-a-vis de

partea adversa.

Pe de alta parte, trebuie respectat si principiul contradictorialitatii, consacrat

atât în dreptul intern, cât si în practica CEDO, potrivit cu care sarcina

judecatorului este aceea de a veghea ca toate elementele susceptibile sa

influenteze solutionarea pe fond a litigiului, sa faca obiectul unei dezbateri în

contradictoriu între parti, iar pentru respectarea acestei cerinte, magistratul

este obligat sa puna în discutia partilor toate chestiunile de care depinde

solutionarea cauzei, inclusiv introducerea în cauza a pârâtului, raportat la

emitentul actului.

Fata de cele aratate mai sus, Curtea în baza dispozitiilor art.312 alin.5 Cod

procedura civila a admis recursul declarat de recurentul-reclamant si a casat

sentinta cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, Tribunalul

Vâlcea.

19. Cerintele legale pentru îndeplinirea conditiilor prevazute de art.18 alin.3 din

Legea nr.130/1996

Art.18 alin.3 din Legea nr.130/1996

Conform art.18 alin.3 din Legea nr.130/1996, organizatiile sindicale din unitate

sunt reprezentative daca îndeplinesc conditiile prevazute la art.17 alin.1 lit.c

(au statut legal de organizatie sindicala si numarul de membri ai sindicatului

reprezinta cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii), precum si daca

sunt afiliate la o organizatie sindicala reprezentativa.

Textul de lege instituie doua ipoteze de reprezentativitate, recurentul

pretinzând ca în speta ar fi îndeplinita cea de a doua ipoteza.

A doua ipoteza reglementata de art.18 alin.3 este aceea în care organizatia

sindicala din unitate, pentru a fi reprezentativa, trebuie sa fie afiliata la o

organizatie sindicala, la rândul ei reprezentativa. Rezulta deci ca textul de lege

vorbeste despre o „organizatie sindicala din unitate”, iar nu de salariati, ceea

ce înseamna ca salariatii trebuie sa fie constituiti într-o „organizatie”.

În alta ordine de idei, art.6 din Statutul Sindicatului Judetean Sanitas Arges

prevede ca membrii Sindicatului Sanitas Arges pot fi organizatiile sindicale

Sanitas din reteaua sanitara de stat sau particulara, care au personalitate

juridica si sindicatele constituite ca filiale ale Sindicatului Sanitas Arges care îsi

dobândesc personalitate juridica prin efectul înregistrarii organizatiei judetene

Sanitas.

În recursul formulat se pretinde ca organizatia sindicala este legal constituita,

în conditiile în care membrii de sindicat Sanitas din cadrul Serviciului Judetean

de Ambulanta Arges nu sunt constituiti într-o organizatie cu personalitate

juridica, ci sunt direct afiliati la Sindicatul Sanitas Arges, pe baza de adeziune

scrisa.

Curtea a constatat însa ca o atare ipoteza nu este reglementata de art.6 din

Statutul Sindicatului Judetean Sanitas Arges. Pentru a fi membri ai acestui

sindicat trebuie ca salariatii sa fie constituiti în organizatii sindicale Sanitas din

reteaua sanitara, având personalitate juridica proprie sau trebuie sa fie

constituiti în filiale ale Sindicatului Sanitas Arges. Deci nu este posibila varianta

în care salariatii unei unitati sanitare sa fie înscrisi direct în Sindicatul Sanitas

Arges, pe baza de adeziune scrisa.

(Decizia civila nr.1763/R-CM din 24 noiembrie 2009)

Domenii speta

Spete similare