Recurs. Motive de netemeinicie a deciziei recurate. Nulitatea cererii de recurs.

Potrivit art. 302 indice 1 litera c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Motivele de nelegalitate sunt prevăzute în art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de modificarea sau casare, prin indicarea unuia dintre motivele de la art. 304 Cod procedură civilă, iar, pe de altă parte, a dezvolta motivul, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei de apel, raportat la motivul de modificare sau de casare invocat.

Decizia civilă nr. 599/R/07.11.2012 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată sub nr. 1302/275/2010 pe rolul Judecătoriei Panciu, reclamanta SC C. SRL F, în contradictoriu cu pârâţii M.B., M.G., T.M. şi T.T.D., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună revocarea (desfiinţarea) contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 621/15.05.2009 şi respectiv 622/15.05.2009 de BNP C.O.F.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, la data de 19.01.2009,  societatea SC B.T.V. SRL administrată de pârâţii M.B. şi M.G. a cumpărat de la reclamantă produsul Isosugar 111 (zahăr) - folosit în activitatea de producere a vinurilor fermentate.

În baza derulării acestui contract, administratorii societăţii cumpărătoare au emis mai multe bilete la ordin fără a avea disponibil în cont cauzând un prejudiciu reclamantei în valoare totală de 111.290,74 lei .

Urmare faptelor comise, pârâta M.G., în calitate de  administrator al  societăţii cumpărătoare, a fost condamnată la o pedeapsă de 5 ani închisoare prin decizia penală nr. 354/14.03.2011 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosar nr.840/275/2010, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 3 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

 Reclamanta a mai arătat că, întrucât existau nereguli în activitatea comercială desfăşurată de SC B.T.V. SRL,  administratorii acesteia - pârâţii M.B. şi M.G. - au distrus actele contabile pentru a nu putea fi verificate.

Încercând să scape de răspunderea penală şi pentru a nu plăti creditorii, printre care se numără, pârâţii au înstrăinat toate bunurile societăţii precum şi cele deţinute în nume propriu, printre care se numără şi imobilele care au făcut obiectul contractelor a căror desfiinţare o solicită.

A menţionat că pârâţii, după înstrăinarea bunurilor societăţii şi a celor deţinute în nume propriu, au părăsit ţara, stabilindu-se în Franţa.

A arătat că scopul perfectării celor două contracte în litigiu a fost acela de a crea o aparenţă de înstrăinare pentru ca bunurilor respective să nu poată fi urmărite de creditori; că imobilele ce formează obiectul celor două contracte de înstrăinare au fost vândute unor rude apropiate pârâţilor, persoane cu o situaţie materială modestă care nu ar putea justifica provenienţa sumelor ce au reprezentat preţul contractelor.

Prin sentinţa civilă nr. 1895/2011, Judecătoria Panciu a admis acţiunea, a dispus desfiinţarea contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 621/2009 şi nr. 622/15.05.2009 de BNP C.O.F. şi a obligat pârâţii la plata către reclamantă a sumei de 4651 lei cheltuieli de judecată.

A reţinut instanţa că sunt îndeplinite condiţiile acţiunii revocatorii. Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel pârâţii T.M. şi T.T.D., apel respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 98 din 26.04.2012 a Tribunalului Vrancea.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii. Deşi au susţinut că decizia atacată este nelegală, invocând, în drept, dispoziţiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, în dezvoltarea acestui motiv de modificare, recurenţii au arătat că în mod greşit instanţa de apel a reţinut că sunt complici la fraudă, din probele administrate rezultând că, în realitate, ei au fost cumpărători de bună credinţă, că nu au avut intenţia de a frauda pe cineva şi că actele au fost încheiate în anul 2009 cu respectarea legislaţiei în vigoare la acel moment.

Au solicitat reaprecierea probatoriilor administrate, respectiv a atestatelor fiscale care dovedesc că vânzătorii nu au datorii la bugetul de stat precum şi a extraselor de carte funciară din care rezultă că nu existau sarcini pe imobile notate la cartea funciară, toate aceste acte probând, astfel, că ei, cumpărătorii, au fost de bună credinţă, au cumpărat în interes propriu fără a avea cunoştinţă de vreo nelegalitate.

Recurenţii au mai solicitat să se aibă în vedere bilanţul contabil al societăţii din care rezultă că au existat dividende, deci venituri suficiente care să le permită să achiziţioneze bunuri, la acestea adăugându-se şi veniturile realizate în calitate de angajaţi cu contracte de muncă.

Au solicitat admiterea recursului şi modificarea în tot a hotărârilor pronunţate în cauză în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.

Prin decizia civilă nr. 599/R/07 noiembrie 2012, Curtea a constata recursul ca fiind nul. Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a reţinut următoarele:

Potrivit art. 302 indice 1 litera c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de nelegalitate sunt prevăzute în art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de modificarea sau casare, prin indicarea unuia dintre motivele de la art. 304 Cod procedură civilă, iar, pe de altă parte, a dezvolta motivul, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei de apel, raportat la motivul de modificare sau de casare invocat.

În speţă, Curtea a constatat că, deşi pârâţii au invocat nelegalitatea deciziei atacate, indicând motivul de modificare reglementat prin dispoziţiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, referitor la situaţia în care hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, criticile formulate în dezvoltarea acestui motiv de recurs nu permit încadrarea lor în dispoziţiile legale mai sus menţionate.

Recurenţii sunt, în realitate, nemulţumiţi de modalitatea în care instanţa de apel a analizat probatoriile administrate în cauză, solicitarea acestora fiind în sensul de a se reaprecia aceste probe, pe care le-au indicat în mod detaliat, şi din care, în opinia lor, rezultă că au fost cumpărători de bună credinţă.

Or, aprecierea probelor nu constituie un aspect de nelegalitate a hotărârii pronunţate, cu atât mai puţin susceptibil de a fi încadrat în dispoziţiile art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă, ci un aspect de netemeinicie a hotărârii, ceea ce nu poate face obiect de analiză pentru instanţa de recurs.

În consecinţă, reţinând că pârâţii nu s-au conformat exigenţelor cerute de art. 302 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea a constatat nulitatea recursului declarat de aceştia, motivele invocate neîncadrându-se în dispoziţiile art. 304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.

Domenii speta

Spete similare