Pensie de urmaş solicitată de pe urma soţului care a avut calitatea de magistrat şi a beneficiat de pensie de serviciu. Aplicarea dispoziţiilor speciale din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor în virtutea principiului de drept specialia ...

Pensie de urmaş solicitată de pe urma soţului care a avut calitatea de magistrat şi a beneficiat de pensie de serviciu. Aplicarea dispoziţiilor speciale din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor în virtutea principiului de drept specialia generalibus derogant şi nu a dispoziţiilor generale din Legea pensiilor nr. 19/2000 .

 -art.84 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor

 - art. 69  din Legea pensiilor nr. 19/2000

Potrivit dispoziţiilor art.84 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul  doar la împlinirea vârstei de 60 de ani la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorului, actualizată, după caz.

( Decizia nr  1276  din data de 18 iunie 2010 a Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale)

Prin cererea introductivă, reclamanta G. E a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea deciziei prin care i s-a respins cererea de acordarea pensiei şi recunoaşterea dreptului la pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a depus dosarul de pensionare, iar după examinarea acestuia,  pârâta Casa Judeţeană de Pensii a emis decizia contestată  prin care i se stabileşte pensie de urmaş numai fiicei sale.

A mai arătat reclamanta că în mod netemeinic şi nelegal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii nu i-a acordat dreptul de a beneficia de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului său, chiar dacă a făcut dovada că nu realizează venituri dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie.

 Tribunalul a respins  contestaţia  formulată  ca  neîntemeiată.

 Prima instanţă a reţinând că titularul decedat era beneficiarul unei pensii de serviciu stabilită conform prevederilor Legii nr.303/2004, casa teritorială de pensii a  stabilit pensia de urmaş pentru fiica reclamantei începând cu data de 01.12.2008 şi a respins cererea de înscriere la pensie de urmaş a reclamantei deoarece aceasta nu îndeplinea condiţiile privind acordarea acestui tip de pensie, adică vârsta de 60 de ani.

S-a mai reţinut că potrivit disp. art.84 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor, soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorului, actualizată, după caz.

Tribunalul a apreciat că  nu pot fi comparate condiţiile referitoare la vârstă în vederea înscrierii la pensie de urmaş prevăzute de Legea nr.19/2000 cu cele prevăzute de Legea nr.303/2004, deoarece în Legea nr.19/2000 vârsta pentru acordarea pensiei de urmaş este vârsta standard de pensionare de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, ori în Legea nr.303/2004 vârsta este de 60 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Aşa  fiind, instanţa  de  fond a reţinut  că prin emiterea deciziei contestate au fost respectate dispoziţiile legale în materie, în situaţia în care vârsta de 60 de ani este condiţia stabilită de dispoziţiile Legii nr.303/2004 în vederea acordării pensiei de urmaş soţului supravieţuitor.

Împotriva  acestei  sentinţe  în termen legal a  formulat recurs  reclamanta  G.E.  criticând-o pentru  nelegalitate  şi  netemeinicie.

Se arată  că  motivarea  sentinţei  este  extrem  de  lapidară,  fiind  dată  cu  interpretarea  greşită a  actului dedus  judecăţii  şi  aplicarea  greşită a legii.

Arată  de asemenea  recurenta  că în  conformitate  cu  dispoziţiile  art. 69  din Legea nr. 19/2000,  soţul supravieţuitor  care  nu îndeplineşte condiţiile prevăzute  de art.  67 şi art. 68 alin. 1  beneficiază  de pensie  de  urmaş  pe o perioadă  de 6  luni  de la  data  decesului,  dacă în această perioadă  nu  realizează  venituri lunare  dintr-o activitate  profesională  pentru  care  asigurarea  este obligatorie  sau  aceste  sunt  mai  mici  de o pătrime  din salariul  mediu  brut pe  economie.

Art. 67 din legea pensiilor consfinţeşte  dreptul  la pensie  de  urmaş  pe  tot  timpul  vieţii,  la împlinirea  vârstei  standard  de pensionare, când  durata  căsătoriei este de  minim 15 ani iar prin art. 69  este consacrat  dreptul  la pensie  de  urmaş pentru  soţul  invalid  grad I sau  II, dacă  durata căsătoriei  a depăşit  un  an. Arată astfel  recurenta, că având în  vedere  că  nu se încadra  în  categoria  persoanelor  la  care  se  referă  disp. art. 67 – 68,  cum  dispoziţiile  art. 69 sunt  de strictă  interpretare,  nerealizând  venituri,  trebuia  să  beneficieze 6  luni  pensie  de  urmaş,  chiar  dacă  nu a îndeplinit  vârsta de 60  de ani,  întrucât  nicio dispoziţie  expresă a legii nu condiţionează acordarea  pensiei de urmaş timp de 6  luni de împlinirea  vârstei de 60 ani.

Motivarea  deciziei  contestate  ca  şi a sentinţei,  nu se referă  la  cele 6  luni  din legea  cadru,  ci la  faptul  că soţul  magistratului  decedat are  dreptul  la  pensie  de  urmaş  la  împlinirea vârstei  de 60 ani conform  Legii 303/2004. nici  dispoziţiile art. 84  alin. 1,  nici celelalte texte din Legea  303/2004 nu exclud  expres  dreptul  soţului  supravieţuitor  al  magistratului  de a  beneficia  de  pensie  de  urmaş  pe  o perioadă de  6  luni  de la  data  decesului.

Se solicită în  concluzie,  admiterea  recursului,  modificarea  în  tot  a hotărârii  atacate  şi pe  fond  admiterea  contestaţiei,  modificarea  în parte  a  deciziei  în sensul  recunoaşterii  dreptului  la pensie  de  urmaş  pe  o  perioadă de  6  luni.

Intimata Casa Judeţeană de Pensii a formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect a respins instanţa de fond acţiunea formulată de reclamanta G. E., iar prin motivele de recurs aceasta încearcă să inducă în eroare instanţa invocând un alt temei legal, respectiv dispoziţii ale Legii nr. 19/2000 când , în realitate pretenţiile reclamantei formulate la instanţa de fond privesc numai dispoziţiile Legii nr. 303/2004 .

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor şi lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, Curtea de Apel Ploieşti l-a respins ca nefondat având în vedere  următoarele considerente :

Prin decizia de pensionare aflată la dosarul cauzei, soţului recurentei-reclamante - actualmente decedat - i s-a stabilit pensie de serviciu conform art. 831 din Legea nr. 303/2004, astfel că şi soţiei acesteia îi sunt aplicabile dispoziţiile acestei legi speciale privind stabilirea şi plata pensiei de urmaş de pe urma acestuia .

În consecinţă, Curtea a apreciat că în mod legal şi întemeiat intimata,  în aplicarea dispoziţiilor art.84 din Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor,  (potrivit cărora  soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul  doar la împlinirea vârstei de 60 de ani la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorului, actualizată, după caz) a respins cererea recurentei-reclamante de acordare a pensiei de urmaş întrucât aceasta nu îndeplinea condiţia de vârstă reglementată de lege.

Curtea nu a  reţinut  motivul de recurs potrivit căruia  recurenta-reclamantă trebuia  să  beneficieze  timp de 6  luni de  pensie  de  urmaş,  chiar  dacă  nu a împlinit vârsta de 60  de ani,  întrucât  nicio dispoziţie  expresă a legii nu ar condiţiona acordarea  pensiei pe perioada de  6  luni de împlinirea  vârstei de 60 ani, deoarece dispoziţiile legale care vizează situaţia sa juridică sunt cele din Legea nr. 303/2004, iar acestea condiţionează acordarea pensiei de urmaş de împlinirea vârstei de 60 de ani.

 Potrivit principiului specialia generalibus derogant legea specială se aplică cu prioritate şi derogă de la legea generală, neputându-se cumula dispoziţiile mai favorabile din fiecare dintre aceste două legi.

Domenii speta

Spete similare