Emiterea unui cec căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale. Încadrare juridică

Decizie 823/R din 15.12.2011


Emiterea unui cec căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale. Încadrare juridică.

Emiterea unor file cec fără ca acestea să cuprindă datele esenţiale prevăzute de lege constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 şi nu a infracţiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Lege.

Prin sentinţa penală nr.119 din 11 mai 2011 Judecătoria Gheorgheni a dispus următoarele:

În baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, raportat la prevederile art. 74 al. 1 lit. a şi c şi ale art. 76 al. 1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul F.A. la pedeapsa de două luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de filă cec fără a avea la tras disponibil;

În temeiul art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

În baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, raportat la prevederile art. 74 al. 1 lit. a şi c şi ale art. 76 al. 1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul F.A. la pedeapsa de două luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de filă cec fără a avea la tras disponibil;

În temeiul art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

În baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, raportat la prevederile art. 74 al. 1 lit. a şi c şi ale art. 76 al. 1 lit. d Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul F.A. la pedeapsa de două luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de filă cec fără a avea la tras disponibil;

În temeiul art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

În baza art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal raportat la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal s-au contopit cele trei pedepse de 2 luni  închisoare, aplicate prin prezenta sentinţă, inculpatul F.A. urmând să execute pedeapsa de 2 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 – 64 alin. 1 lit. a teza a II a şi b Cod penal.

În baza art. 81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 2 (două) două luni.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a pedepsei închisorii.

S-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

S-a făcut aplicarea art.191 Cod procedură penală.

Se reţin următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni din data de 01.10.2008, inculpatul F.A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de emitere file CEC, fără a avea la tras disponibil, fapta prevăzută şi pedepsită de art. 84, al. 1, pct. 2 din Legea nr. 59/1934/R, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

În rejudecare, analizând şi coroborând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, prima instanţă a reţinut următoarea stare de fapt: În calitatea deţinută inculpatul în perioada lunilor noiembrie - decembrie 2006 ca urmare a achiziţionării de mărfuri de la SC P.K. S.R.L. Joseni, judeţul Harghita a emis un număr de trei file CEC către administratorul SC P.K. SRL, L.S. respectiv : seria BC- 338 00055819/08.05.2007 val. 5.500,00 lei (f.46), seria BB-327 0039685/09.05.2007 val. de 17.004.30 lei (f.43), seria BC-338 00055820/10.05.2007  val. 6.732,62 lei (f. 49).

Administratorul SC P.K. SRL Joseni, numitul L.S., a primit filele cec în cursul lunilor noiembrie - decembrie 2006 emise de inculpat care nu le-a completat la rubrica data emiterii, conform înţelegerii avute.  L.S. a completat data eliberării şi a introdus cele trei file CEC la filiala băncii BANC POST Gheorgheni în cursul lunii mai în vederea ridicării sumei totale de 29.729,51 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor achiziţionate de către inculpat în perioada lunilor septembrie - decembrie 2007.

Analizând în mod coroborat declaraţia inculpatului dată în faza de judecată, prin care recunoaşte săvârşirea faptelor, cu declaraţia martorului audiat de către instanţă, care relevă aceeaşi situaţie de fapt,  precum şi cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa a stabilit că relaţiile sociale privitoare la disciplina operaţiunilor comerciale cu cecuri, protejate de art. 84 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, au fost vătămate prin modalitatea defectuoasă a realizării operaţiunilor cu cecuri, iar faptele inculpatului, descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive a trei infracţiuni de emitere de cec fără a avea la tras disponibil, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934/R, şi în consecinţă, instanţa a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea pedepselor aplicate prima instanţă a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal, inculpatul recunoscând săvârşirea faptei, precum şi faptul că suma pentru care s-au emis filele CEC este modică.

Apreciind astfel asupra vinovăţiei inculpatului, prima instanţă a dispus conform celor arătate mai sus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs inculpatul F.A. care a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, iar în subsidiar achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.

S-a motivat că faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu sunt de natură penală deoarece lipseşte latura obiectivă şi cea subiectivă pentru acea infracţiune. S-a mai arătat că rubricile de scadenţă a filelor CEC au fost completate de martor, iar rubricile privind data emiterii nu ar fi fost completate de inculpat. S-a susţinut că inculpatul nu a intenţionat să-şi înşele partenerul pentru că i-a propus mai multe variante pentru a-l despăgubi dar ar fi refuzat orice alternativă.

De asemenea inculpatul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea schimbării de încadrare juridică.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi în limitele învestirii instanţa de control judiciar va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

Starea de fapt, astfel cum a fost reţinută şi dovedită, este corectă. Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul, în calitate de administrator al SC”L.”SRL Satu Mare a stabilit raporturi comerciale cu SC”P.K.”SRL Joseni, reprezentat de administratorul L.S., în urma cărora a achiziţionat mărfuri în mai multe rânduri, contravaloarea acestora achitându-se cu bilete la ordin şi file CEC, scadente în 30 – 60 zile.

În perioada noiembrie – decembrie 2006 şi mai 2007, inculpatul a cumpărat de la societatea comercială sus – menţionată marfă emiţând şapte bilete la ordin pentru care nu avea disponibil în cont. În acord cu administratorul L.S. inculpatul a emis apoi, în cursul lunii mai 2007, trei file CEC completate, semnate şi ştampilate anterior de inculpat cu sumele reprezentând contravaloarea produselor cumpărate, pe care le-a depus în vederea încasării acestora dar care au fost refuzate la plată din cauza lipsei totale de disponibil.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor comise, apreciem că încadrarea juridică corectă dată acestor fapte este cea dată de art.84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal. Aceasta deoarece elementele constitutive ale acestei infracţiuni, mai exact latura obiectivă este mult mai cuprinzătoare raportat la faptele comise care privesc completarea datei eliberării filelor CEC, nu s-a completat rubrica privind data emiterii şi nu a existat disponibil în cont, neputând fi încasate datorită lipsei totale de disponibil. De asemenea, aceste file CEC au fost completate, semnate şi ştampilate anterior de inculpat, cu sumele reprezentând contravaloarea produselor achiziţionate.

Inculpatul a săvârşit faptele aflat fiind în aceeaşi  relaţie contractuală, stabilită cu câtva timp în urmă, cu SC”P.K.”SRL Joseni şi, prin urmare, ne găsim în prezenţa infracţiunii continuate pentru că faptele au fost comise de aceeaşi persoană la intervale de timp diferite dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale. Ca atare se face aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

Susţinerea inculpatului că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru schimbarea încadrării juridice a faptei o considerăm neavenită pentru că recursul are efect devolutiv şi, deci, potrivit art.3856 al.3 Cod procedură penală, cauza poate fi examinată sub toate aspectele putându-se inclusiv administra şi readministra probe noi.

În consecinţă, în baza art.38515 pct.2 lit.d Cod procedură penală, instanţa de control judiciar va admite recursul inculpatului F.A. împotriva sentinţei penale sus-menţionate, va casa parţial sentinţa atacată şi reţinând cauza în rejudecare va dispune următoarele:

În baza art.334 Cod procedură penală vom schimba încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul recurent din trei infracţiuni prev. de art.84 al.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 în infracţiunea prev. de art.84 al.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei care o vom aplica inculpatului recurent vom avea în vedere principiul neagravării situaţiei inculpatului în propria cale de atac, precum şi dispoziţiile art.72 Cod penal, relativ la gradul de pericol social al faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, dar şi de persoana inculpatului şi consecinţele faptelor comise.

Vom înlătura din hotărârea atacată prev. art.71 şi 64 Cod penal în virtutea aceluiaşi principiu al neagravării situaţiei în propria cale de atac.

Vom menţine din hotărârea atacată dispoziţiile privind aplicarea art.81, 82, 83 Cod penal şi art.191 Cod procedură penală.

Notă: Prin procedeul ales de instanţa de recurs nu s-a adus atingere principiului neagravării situaţiei în propria cale de atac, cum a susţinut inculpatul care şi-a afirmat constant nevinovăţia în legătură cu fapta prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea cecului, întrucât, pe de o parte, prima instanţă a constatat că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi a fost comisă cu vinovăţia specifică, doar încadrarea juridică adusă activităţii infracţionale nu a fost cea corectă, iar, pe de altă parte, cele două infracţiuni în discuţie au un tratament sancţionator identic.