Valoarea prag a creanţelor necesară pentru introducerea acţiunilor de deschidere a procedurii falimentului , prevăzută de legea nr. 169/2010 şi necesitatea aplicării imediate a noului cuantum

Decizie 1944 din 22.11.2010


Valoarea prag a creanţelor necesară pentru  introducerea  acţiunilor de deschidere  a procedurii falimentului , prevăzută de legea  nr. 169/2010 şi necesitatea aplicării imediate a noului  cuantum

- art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei

Decizia nr. 1944 din 22 noiembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel

Ploieşti – Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Fiscal

 Potrivit art. 3  pct. 12 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, valoarea prag reprezintă cuantumul minim  al creanţei, pentru  a putea fi introdusă cererea creditorului. Aceasta este de 45000 lei, iar pentru salariaţi de 6 salarii medii brute  pe  economie/salariat.

Prin Decizia nr. 1944/22.11.2010 Curtea de Apel Ploieşti, a respins ca nefondat, recursul formulat de creditoarea D. G. F. P. Prahova, împotriva sentinţei nr.1360 pronunţată în data de 1 octombrie 2010 de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu debitoarea SC T. C. SRL.

Pentru a  pronunţa  astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Cum bine a motivat prima instanţă, prin Legea nr.169/2010 publicată în Monitorul Oficial din data de 21 iulie 2010 s-a modificat valoarea prag a creanţelor necesare pentru introducerea acţiunii de deschidere a procedurii falimentului.

Astfel, aceasta a crescut de la suma de 30000 lei, cât a fost la data  introducerii acţiunii, la suma de 45.000 lei.

În vederea îndeplinirii condiţiilor deschiderii procedurii se ia în consideraţie cuantumul de la data pronunţării sentinţei, aplicându-se principiul aplicării imediate a legii de procedură.

Cum Legea  nr.85/2006 privind  procedura insolvenţei, reglementează norme de procedură aplicabile insolvenţei şi cum acestea  sunt de aplicare imediată, în mod corect prima  instanţă a  analizat condiţia valorii prag de deschidere a procedurii insolvenţei, prevăzut la art.3 pct.12 din lege, la data pronunţării sentinţei.

Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art.312 (1) Cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat.