Partaj judiciar. Motive de recurs.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 26.04.2001, sub nr. 3014/2001, reclamanta ME, în contradictoriu cu  pârâţii PI, CM, PL, PD şi PD, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună partajul succesoral după defuncta PE, decedată la data de 20.01.1993.

În motivare, reclamanta a arătat că solicită să fie incluse în masa de partaj suprafaţa de 2,79 ha teren înscrisă în titlul de proprietate nr.2153/1998, precum şi imobilul  casă şi anexe situate în comuna Şcheia, jud.Suceava.

Totodată, a solicitat să fie aduse la masa de partaj înzestrările pe care părţile le-au primit de la autoarea lor, respectiv moştenitorii numitului PG, suprafaţa de teren de 2500 mp situată la locul „Dealul Flămândului”, înscrisă în titlul de proprietate nr.2728/2001; moştenitorii numitului PD, suprafeţele de 36 ari situată la locul „Drumul Sf.Ilie” şi de 42 ari la „Dulgheri” înscrise în titlul de proprietate nr.2748/2001, suprafeţele de 1 ha teren situat la locul numit „Trei Movile”, de 50 ari teren situat la locul „La Iazuri” şi de 9 ari situată în „Vatră sat”, înscrise în titlul de proprietate nr.2140/1998, iar pârâtul PD suprafaţa de 24 ari situaţi la „Sărătură” înscrisă în titlul de proprietate nr.2140/1998, suprafaţa de 50 ari teren situat la locul „Pârâul Imaşului” înscrisă în titlul de proprietate nr.2673/2001 şi suprafaţa de 51 ari teren situat la locul „Trei Movile”, neidentificat în cadrul unui titlu de proprietate. De asemenea, reclamanta a solicitat să se constate că masa succesorală este grevată de un pasiv succesoral în cuantum de 30.000.000 lei, reprezentând cheltuielile de înmormântare suportate de ea la decesul părinţilor.

Reclamanta a arătat că după autoarea PE au calitatea de moştenitori ea şi numitul PD, în calitate de fiică şi fiu, cu cote de ¼ p.i. pentru fiecare, numiţii PI, PE, CM, moştenitorii lui PG, cu o cotă de ¼ p.i. în indiviziune, precum şi moştenitorii lui PD, respectiv P Lidia, B Nicolae, B Crina, B Ana Georgiana şi D Maria, cu o cotă de ¼ p.i. în indiviziune.

Pârâţii P Ion, CM şi PE au depus întâmpinare, prin care au arătat că sunt de acord cu acţiunea formulată de reclamantă, nu însă şi cu privire la cheltuielile de înmormântare. Totodată, pârâţii au arătat că tatăl lor a fost înzestrat cu suprafaţa de 25 ari teren situat la locul „Dealul Flămândului”.

Pârâtul PD a depus întâmpinare şi a arătat că nu este de acord cu acţiunea formulată de reclamantă, precizând că a existat o înţelegere verbală privind împărţirea terenurilor rămase de la părinţi.

Întrucât în timpul procesului pârâtul PD a decedat, au fost introduşi în cauză moştenitorii acestuia, respectiv P Viorel, D Maria, B Nicolae, B Crina, B Ana Georgiana şi P Lidia.

Prin încheierea de admitere în principiu, pronunţată la data de 08.04.2004, s-a stabilit masa succesorală rămasă după defuncta PE, decedată la data de 20.05.2002, calitatea de moştenitori şi cotele cuvenite acestora.

Prin sentinţa civilă nr.1560 pronunţată la data 27 aprilie 2005, s-a admis în parte acţiunea civilă pentru partaj succesoral formulată de reclamantă.

Pârâţii PI, C Minodora şi P Elena au declarat apel împotriva sentinţei, iar prin decizia civilă nr.1376/10.10.2005 pronunţată de  Tribunalul Suceava în dosar nr.2802/C/2005, s-a admis apelul declarat de pârâţi, s-a desfiinţat sentinţa nr.1560/27.04.2005 pronunţată de Judecătoria Suceava şi s-a trimis cauza spre rejudecare.

Prin decizia nr. 604 din 21 martie 2006 s-a admis recursul declarat de reclamantă, s-a casat decizia sus-menţionată şi s-a trimis cauza pentru soluţionare aceleiaşi instanţe.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 30 iunie 2006, sub număr de dosar 4002/314/2006.

În cauză, instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică-specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind depus la dosar la f.332-345, 426-438, 546-556, proba cu expertiză tehnică-specialitatea construcţii, raportul de expertiză fiind depus la dosar la f. 257-259.

Prin sentinţa civilă nr.3624 din 17 iulie 2012 pronunţată de Judecătoria Suceava s-a admis în parte acţiunea. Drept urmare: s-a constatat deschisă succesiunea defunctei PE, decedată la data de 20.05.1992, cu ultimul domiciliu în comuna Şcheia, judeţul Suceava; s-a constatat că au calitatea de moştenitori legali ai defunctei reclamanta ME şi pârâtul P Dimitrie, în calitate de descendenţi de gradul I, fiecare cu câte o cotă de 1/4 din masa succesorală, pârâţii P Ion, C Minodora şi P (P) Ileana, în calitate de descendenţi de gradul II după defunctul P George, (fiu postdecedat), cu o cotă în indiviziune de 1/4 din masa succesorală, pârâţii D Maria Eleonora şi P Viorel-Ion, în calitate de descendenţi de gradul II după defunctul P Damian (fiu postdecedat la 26.08.2003) şi pârâţii B Nicolaie, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa, în calitate de descendenţi de gradul III după defuncta B Doina (nepoată postdecedată după fiul defunct P Damian), toţi cu o cotă în indiviziune de 1/4 din masa succesorală; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta P E se compune din următoarele trupuri de teren, situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2153/28.01.1998 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava: suprafaţa de 6600 mp teren arabil extravilan situat la locul „Dealul Flămândului”, între vecinii PM (nord), drum (est), O C-tin (sud) şi drum (vest), cu amplasament schimbat în tarlaua „Pârâul Imaşului”, în valoare de 63.162 lei; suprafaţa de 3.200 mp teren arabil extravilan, situat la locul „Dealul Flămândului”, între vecinii R Paraschiva (nord), drum (est), C Aurel (sud) şi drum (vest), cu amplasament schimbat în tarlaua „Pârâul Imaşului”, în valoare de 30.624 lei; suprafaţa de 1ha 1.700 mp teren arabil extravilan situat la locul „Putreda”, între vecinii M Vasile (nord), B Nicolai (est), drum (sud) şi C Dumitru (vest), în valoare de 111.969 lei; suprafaţa de 2.600 mp teren arabil extravilan situat la locul „Sărătură”, între vecinii M C-tin  (nord), pârâu  (est), B Nicolae (sud) şi drum (vest), în valoare de 24.882 lei; suprafaţa de 2.800 mp teren arabil extravilan situat la locul „La pod”, între vecinii M C-tin (nord), pârâu  (est), B Nicolae (sud) şi drum (vest), în valoare de 26.796 lei; suprafaţa de 600 mp teren arabil intravilan situat la locul „Grădină”, între vecinii P Ghe. (nord), B C-tin (est), drum (sud) şi drum (vest), în valoare de 21.300 lei; suprafaţa de 400 mp teren curţi-construcţii intravilan situat la locul „Grădină”, între vecinii P Ghe. (nord), drum şi M Eudochia (est), drum (sud) şi drum (vest), în valoare de 14.200lei; următoarele trupuri de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2001 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava: suprafaţa de 2.500 mp teren arabil extravilan situat la locul „Dealul Flămândului”, între vecinii P Damian  (nord), drum (est), L Vasile (sud) şi drum (vest), cu amplasament schimbat în tarlaua „Pârâul Imaşului”, în valoare de 23.925 lei; suprafaţa de 300 mp teren arabil intravilan situat la locul „Grădină”, între vecinii P Eleonora (nord), B Nicolae (est), B C-tin (sud) şi B Eleonora (vest), în valoare de 10.650 lei; suprafaţa de 300 mp teren curţi-construcţii intravilan situat la locul „Grădină”, între vecinii drum (nord), B Nicolae (est), P Agapia (sud) şi P Eleonora (vest), în valoare de 10.650 lei; casa de locuit în valoare de 3907,5 lei şi anexele gospodăreşti (şandrama în valoare de 247,6 lei, gard în valoare de 223 lei) situate în satul Şcheia, comuna Şcheia, jud. Suceava, în valoare totală de 4378,1 lei; s-a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de raportare a înzestrărilor constând în trupurile de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2140/15.01.1998, în titlul de proprietate nr. 2748/7.08.2001 şi respectiv în titlul de proprietate nr. 2673/26.02.2001 emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava; s-a constatat că masa partajabilă rămasă după defuncta PE are o valoare totală de 342.536,1 lei.

S-a constatat, prin raportare la întreaga masă partajabilă, că dreptul valoric al reclamantei ME şi pârâtului Păcurari Dimitrie este de câte 85.634,025 lei fiecare, dreptul valoric al pârâţilor P Ion, C Minodora, P (P) Ileana este de 85.634,025 lei, în indiviziune; dreptul valoric al pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel-Ion, B Nicolaie, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa este de 85.634,025 lei, în indiviziune; s-a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la trupurile de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2153/28.01.1998 şi în titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2001, emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, precum şi cu privire la casa de locuit şi anexele gospodăreşti situate în satul Şcheia, comuna Şcheia, jud. Suceava, prin formarea şi atribuirea de loturi; a fost obligată reclamanta ME să plătească suma de 36.085,05 lei pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel-Ion, B Nicolaie, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa (în indiviziune) şi suma de 30.128,025  lei pârâtului P Dimitrie, cu titlu de sultă; pârâţii P Ion, C Minodora, P (P) Ileana au fost obligaţi să plătească suma de 22.752,975 lei pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel-Ion, B Nicolaie, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa (în indiviziune) cu titlu de sultă; s-a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei privind obligarea pârâţilor la suportarea proporţională a pasivului succesoral după defuncta PE.

Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut următoarele:

Numita PE, având ultimul domiciliu în comuna Şcheia, judeţul Suceava, a decedat la data de  20.05.1992 (certificat de deces seria D9 nr. 176967, f.6 dosar).

Potrivit art. 651 Cod civil, „succesiunile se deschid prin moarte”, temei legal în baza căruia instanţa a constatat deschisă succesiunea defunctei PE.

Conform actelor de stare civilă ataşate la dosar (f. 3, 6-8 din ds. 3014/2001, f. 47, 493-496, 513-528 dosar) şi susţinerilor părţilor, ca efect al devoluţiunii succesorale legale au calitatea de moştenitori legali ai defunctei: reclamanta ME şi pârâtul P Dimitrie, în calitate de descendenţi de gradul I, fiecare cu câte o cotă de 1/4 din masa succesorală, pârâţii P Ion, C Minodora, P (P) Ileana, în calitate de descendenţi de gradul II după defunctul P George, (fiu postdecedat), cu o cotă în indiviziun, de 1/4 din masa succesorală; pârâţii D Maria Eleonora, P Viorel-Ion, în calitate de descendenţi de gradul II după defunctul P Damian (fiu postdecedat la 26.08.2003) şi pârâţii B Nicolaie, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa, în calitate de descendenţi de gradul III după defuncta B Doina (nepoată postdecedată după fiul defunct Păcurari Damian), toţi cu o cotă în indiviziune de 1/4 din masa succesorală.

Coroborând menţiunile din titlul de proprietate nr. 2153/28.01.1998, titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2001 (f.467-490) şi concluziile rapoartelor de expertiză cu suplimentele efectuate (f.332-345, 426-438, 546-556, f. 257-259), instanţa a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta PE se compune din mai multe bunuri constând în trupuri de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2153/28.01.1998 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, în valoare de 14.200 lei, trupuri de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2001 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, în valoare de 10.650 lei, şi casa de locuit în valoare de 3907,5 lei şi anexele gospodăreşti (şandrama în valoare de 247,6 lei, gard în valoare de 223 lei) situate în satul Şcheia, comuna Şcheia, jud. Suceava, în valoare totală de 4378,1 lei.

Instanţa a avut în vedere la compunerea masei succesorale dimensiunile trupurilor de teren indicate în rapoartele de expertiză topo (deşi diferă parţial de cele înscrise în titlurile de proprietate), întrucât acestea reflectă situaţia reală a suprafeţelor.

De asemenea, instanţa a avut în vedere, pentru suprafeţele aflate la locul numitul „Dealul Flămândului”, schimbul cu suprafeţe situate în tarlaua „Pârâul Imaşului” realizat de Primăria com. Şcheia, jud. Suceava cu beneficiarii dreptului de proprietate înscrişi în titlurile de proprietate eliberate, aşa cum rezultă din documentaţia aferentă actelor de proprietate (f.467-490).

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de raportare a înzestrărilor constând în trupurile de teren situate pe raza comunei Şcheia, judeţul Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2140/15.01.1998, în titlul de proprietate nr. 2748/7.08.2001 şi respectiv în titlul de proprietate nr. 2673/26.02.2001 emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Suceava, instanţa a respins-o, ca neîntemeiată. S-a reţinut că titlul de proprietate nr. 2140/15.01.1998 a fost eliberat după defuncţii S Dumitru şi Ana, bunicii materni ai părţilor. Din coroborarea înscrisurilor de la dosar (f.467-490) cu susţinerile părţilor reiese că o parte din terenurile cuprinse în acest titlu (şi cu privire la care s-a solicitat raportarea înzestrărilor) provin, în realitate, de la bunicii materni. De altfel, chiar reclamanta recunoaşte, prin precizările depuse la dosar (f.151 ds.3012/2001), această împrejurare. Totodată, prin testamentul autentificat sub nr.3522/9.09.1968 la Notariatul de stat al jud. Suceava (f.36 ds.3012/2001) numitul P Damian a fost numit legatar universal de către numitul S Dumitru. Mai mult, potrivit înscrisurilor de la dosar (f.42 ds. 3014/2001) acest titlu a fost anulat prin sentinţa civilă nr.1924/11.04.2000 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3270/24.10.2000 a Tribunalului Suceava.

Totodată, instanţa a constatat că titlul de proprietate nr. 2748/7.08.2001 a fost emis după defunctul Păcurari Damian pentru o suprafaţă totală de 1ha. 100mp. Cu toate acestea, pârâţii au susţinut, iar reclamanta a confirmat că suprafeţele care se solicită a fi incluse în masa de partajat provin de la bunicii paterni. (f.151 ds.3012/2001) Or, în speţă se dezbate succesiunea după defuncta PE, celelalte terenuri –menţionate pe titlurile de proprietate - dar care nu au făcut parte niciodată din patrimoniul acesteia neputând fi luate în considerare în prezenta cauză.

Titlul de proprietate nr. 2673/26.02.2001 a fost emis după defuncţii P Dumitru şi Magdalena. Aceştia sunt bunicii după tată ai părţilor şi nu s-a făcut în nici un fel dovada faptului că terenurile au aparţinut vreodată defunctei PE. Aşadar, nici suprafeţele de teren ce figurează pe acest titlu nu pot fi avute în vedere pentru argumentele deja enunţate.

Prin urmare, nici una dintre suprafeţe incluse în titlurile de proprietate sus enunţate nu pot fi cuprinse în masa succesorală, dat fiind că nu s-a făcut dovadă că ele au aparţinut defunctei PE, iar ea le-ar fi oferit cu titlu de ”înzestrări” moştenitorilor săi.

Terenurile ce figurează pe titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2001 emis după defunctul Păcurari George au fost luate în considerare la stabilirea masei succesorale deoarece acesta a recunoscut, în cadrul interogatoriului luat la f. 22-24 din ds. 3014/2001, că respectivele terenuri au constituit înzestrări de la defuncta PE.

Instanţa a apreciat că se impune atribuirea în natură către fiecare coproprietar a unui lot format din bunurile care alcătuiesc masa partajabilă. Această măsură este motivată de faptul că, pe de o parte, părţile au solicitat atribuirea acestora, iar pe de altă parte este vorba de mai multe imobile ce sunt comod partajabile în natură.

La formarea loturilor instanţa a avut în vedere, în principal, posesia părţilor, dorinţa exprimată de acestea, cota ce se cuvine fiecăruia, precum şi posibilitatea de împărţire a suprafeţelor de teren (acolo unde a fost posibil acest lucru fără a se ajunge la o fărâmiţare excesivă a acestora).

Conform dispoziţiilor art. 743 C.civ. inegalitatea părţilor date în natură se compensează prin bani, iar conform dispoziţiilor art. 673/5 C.proc.civ. „dacă părţile nu se învoiesc... instanţa va face împărţeala în natură. (....) Ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare ele se întregesc printr-o sumă de bani”.

Potrivit art. 774 C.civ. coerezii participă la plata datoriilor şi sarcinilor succesiunii, fiecare în proporţie cu ce ia.

Reclamanta a invocat că a cheltuit suma de aproximativ 3000 lei pentru înmormântarea defunctei, solicitând să fie despăgubită. Cu toate acestea, nu a demonstrat, deşi sarcina probei îi revenea conform art. 1169 C.civ., nici existenţa şi nici cuantumul pasivului succesoral după defuncta PE.

Dat fiind că moştenitorii suportă cheltuielile de judecată proporţional cu cota lor, ţinând cont de faptul că, cuantumul total al cheltuielilor de judecată este de 2200 lei şi luând în considerare sumele avansate de fiecare dintre părţi, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă.

Împotriva sentinţei au declarat apel pârâţii  B Nicolae, B Crina, B Ana Georgiana, P Ioan, C Minodora şi P Ileana, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivele depuse la fil.4-5 dosar, pârâţii P Ioan, C Minodora şi P Ileana au arătat că sentinţa este nelegală, întrucât în mod greşit instanţa a respins cererea de raportare a înzestrărilor primite de numiţii P Damian şi P Dimitrie, cu terenurile înscrise în titlurile de proprietate nr. 2140/15.01.1998, 7748/07.08.2001 şi 2673/26.02.2001. Terenurile din aceste titluri sunt stăpânite de moştenitorii celor care au primit înzestrările respective, situaţii cunoscute de celelalte părţi, care confirmă aceste lucruri.

Cu atât mai mult apare de neînţeles acest lucru cu cât apelanţii, care sunt fraţii şi fiii lui P George, au primit terenurile cu care a fost înzestrat tatăl lor, ceea ce înseamnă că, de fapt, instanţa a recunoscut înzestrarea acestuia din urmă, nerecunoscând însă în mod nelegal celelalte înzestrări. Ca atare, se impune a se constata că se cuvine şi raportarea tuturor celorlalte înzestrări.

De altfel, acest punct nelegal de vedere al instanţei generează puternice dezechilibre între părţi sub aspectul componenţei reale a masei succesorale, cu consecinţa directă a stabilirii unor sulte, aşa cum este cea stabilită în sarcina lor, mult prea mari şi fără suport legal.

De fapt, instanţa, prin neincluderea acestor înzestrări la partaj, a diminuat nelegal componenţa masei de împărţit, deşi terenurile cu care ceilalţi au fost înzestraţi există şi sunt folosite de urmaşii celor în cauză.

Sentinţa este nelegală şi datorită faptului că atât la efectuarea expertizei, cât şi a suplimentelor ei nu au fost înştiinţaţi procedural în nici un fel de către expert, neputând participa la identificarea terenurilor şi nici să-şi spună în vreun fel punctul de vedere. Ca atare, se impune a se constata nulitatea expertizei şi a suplimentelor pentru motivele arătate şi a se dispune efectuarea altei expertize în condiţiile legii.

Au arătat, de asemenea, că ei contestă cu vehemenţă valorile stabilite de expert privitor la suprafeţele de 0,66 ha şi 0,25 ha, atribuite în lotul lor (lotul nr. 3), ambele situate la "Dealu Flămândului" şi având o valoare exagerat de mare, de aproximativ 90.000 lei împreună. Expertul a dat dovadă de totală rea credinţă evaluând la aproximativ 1 miliard lei vechi un teren de mai puţin de 1 ha situat în extravilan şi care, în realitate, are o valoare de aproximativ de 10 ori mai mică.

Soluţia este nelegală şi cu privire la modul în care instanţa de judecată a stabilit cheltuielile de judecată, obligându-i în mod nelegal la achitarea sumei de 550 lei celorlalţi pârâţi, impunându-se a fi refăcute calculele şi a se înlătura această obligare a lor.

În motivarea apelului lor (depus la fila 25 dosar), pârâţii  B Nicolae, B Crina şi B Ana Georgiana, au arătat că, deşi instanţa a stabilit că dreptul valoric al fiecărei ramuri este de 85.634,025 lei, reclamantei M Eudochia i-a fost atribuit lotul nr.1, în valoare totală de 151.847,1 lei, aceasta primind în natură bunuri imobile cu o valoare mult mai mare decât cota valorică ce i se cuvenea (aproape dublu), fără să se ţină cont de faptul că reclamanta, pensionară fiind, nu are posibilităţi financiare pentru a plăti sume de bani atât de mari cu titlu de sultă, astfel că s-ar putea ajunge la vânzarea silită a unor bunuri imobile pentru a se putea acoperi obligaţiile de plată. De asemenea, pârâţilor P Ion, C Minodora şi P Ileana li s-a atribuit lotul nr.3, în valoare totală de 108.387 lei, lot ce depăşeşte dreptul valoric cu suma de 22.753 lei, sultă ce putea fi evitată dacă din lotul acestora s-ar fi exclus fie parcela de 0,25 ha la "Dealul Flămândului", fie cele două parcele de câte 300 mp, cu o valoare totală de 21.300 lei. Faptul că ei, pârâţii B Nicolae, B Crina şi B Georgiana, alături de D Maria şi P Viorel-Ion, au primit lotul nr.4, în valoare de doar 26.796 lei, dreptul lor valoric fiind mai mic cu suma de 58.838 lei, este dovada că împărţeala nu s-a făcut în natură în mod echitabil, mai ales că parcelarea terenurilor permite această împărţeală, fără să se ajungă la o fărâmiţare excesivă a acestora.

În consecinţă, au solicitat să li se atribuie în lot şi suprafaţa de 600 m.p. teren arabil intravilan, situat la locul "Grădină", între P Ghe., B Const., drum (sud şi vest), în valoare de 21.300 lei, teren ce a fost atribuit în lotul reclamantei M E., precum şi suprafaţa de 0,25 ha teren arabil extravilan la locul "Dealul F1ămândului”, în valoare de 23.925 lei, atribuită în lotul pârâţilor PăcPurari Ion, C Minodora şi P Ileana. Astfel, lotul lor ar ajunge la o valoare totală de 72.0211ei şi ar putea fi mult mai rezonabil de împărţit între cei cinci coindivizari ai acestui lot.

Prin întâmpinare intimatul PD a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate, arătând că din cauza stării precare de sănătate nu mai poate veni în instanţă, neavând nici posibilităţi materiale să susţină costurile procesului.

Prin decizia nr. 311 din 18 decembrie 2012 Tribunalul Suceava a admis apelurile declarate de pârâţi şi a schimbat în parte sentinţa civilă nr.3624 din 17.07.2012 a Judecătoriei Suceava, în sensul că: a atribuit pârâţilor P Ion, C Minodora, P (P) Ileana în indiviziune lotul nr.3 în valoare de 84462 lei, alcătuit din următoarele trupuri de teren înscrise în titlul de proprietate nr. 2153/1998 şi titlul de proprietate nr. 2728/2001: suprafaţa de 6600 mp teren arabil extravilan situat la locul „Dealul Flămândului” între vecinii PM (nord), drum (est), O C-tin (sud) şi drum (vest), cu amplasament schimbat în tarlaua „Pârâul Imaşului”, în valoare de 63162 lei; suprafaţa de 300 mp teren arabil intravilan situat la locul numit „Grădină” între PE, B Nicolae, B C-tin şi B Eleonora, în valoare de 10650 lei; suprafaţa de 300 mp curţi-construcţii intravilan, situat la locul numit „Grădină” între vecinii: drum, B Nicolae, P Agapia şi P Eleonora, în valoare de 10650 lei; a atribuit pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel Ion, B Nicolae, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa, în indiviziune, lotul nr.4 în valoare de 50721 lei, compus din următoarele trupuri de teren din titlul de proprietate nr. 2153/1998 şi titlul de proprietate nr. 2728/2001: suprafaţa de 0,25 ha teren arabil extravilan situat la locul numit „Dealul Flămândului” între vecinii P Damian, drum, L Vasile şi drum, în valoare de 23925 lei; suprafaţa de 0,28 ha teren arabil extravilan situat la locul numit „La Pod” între vecinii M C-tin, pârâu, B Nicolae şi drum, în valoare de 26796 lei; a obligat reclamanta M Eudochia să plătească pârâtului P Dimitrie suma de 30.128,025 lei sultă, pârâţilor P Ion, C Minodora şi P (P) Ileana suma de 1172,025 lei sultă şi pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel Ion, B Nicoilae, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa suma de 34913,025 lei cu acelaşi titlu; a obligat pe pârâtul P Dimitrie să plătească reclamantei M Eudochia suma de 808,37 lei cheltuieli de judecată, pârâţilor P Ion, C Minodora şi P (P) Ileana suma de 401,88 lei cheltuieli de judecată şi pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel Ion, B Nicolae, B Crina Ionela şi B Georgiana Ancuţa suma de 497,88 lei cheltuieli de judecată; a menţinut dispoziţiile sentinţei care nu sunt contrare acestei decizii.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că apelurile sunt fondate numai sub aspectul modalităţii de formare şi atribuire a loturilor şi a cheltuielilor de judecată. Incidente în acest sens sus dispoziţiile art.741 Cod civil.

Astfel, cu privire la modalitatea de împărţeală, prin art.741 Cod civil s-a instituit principiul potrivit căruia la formarea loturilor trebuie să se dea fiecărei părţi, pe cât posibil, aceeaşi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau creanţe, de aceeaşi natură şi valoare. Numai astfel se poate asigura deplina egalitate între moştenitori, urmărindu-se ca prin împărţeală fiecare să primească în natură partea de bunuri la care este îndreptăţit.

În speţă, prima instanţă a stabilit că dreptul valoric al fiecărei ramuri este în sumă de 85634,025 lei şi a atribuit reclamantei M Eudochia bunuri în valoare totală de 151.847,1 lei, pârâţilor P Ion, C Minodora şi P Ileana bunuri în valoare totală de 108, 387 lei, pârâtului P Dimitrie bunuri în sumă de 55.506 lei, iar pârâţilor D Maria Eleonora, P Viorel, B Nicolae, B Crina şi B Georgiana bunuri în valoare totală de 26796 lei.

Astfel, lotizarea s-a realizat inechitabil şi contrar prevederilor art. 741 Cod civil, întrucât nu se poate ca, fără consimţământul tuturor moştenitorilor copărtaşi, să se atribuie unora dintre ei bunuri în natură de o valoare mult mai mare (aproape dublă) decât cota valorică ce li se cuvine, iar altora numai contravaloarea părţii ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură.

În justa aplicare a dispoziţiilor legale citate, atât timp cât este posibil să se dea fiecărui copărtaş bunuri în aceeaşi cantitate şi de aceeaşi natură sau valoare, instanţa de apel, găsind întemeiate motivele de apel formulate de pârâţii apelanţi B Nicolae, B Crina şi B Georgiana, a modificat în parte sentinţa civilă nr.3624/2012 a Judecătoriei Suceava sub aspectul lotizării, în sensul că a atribuit acestor apelanţi şi suprafaţa de 0,25 ha teren arabil extravilan situat la locul numit „ Dealul Flămândului”, în valoare de 23.925 lei, teren ce a fost atribuit iniţial în lotul pârâţilor P Ion, C Minodora şi P Ileana.

În ceea ce priveşte solicitarea aceloraşi apelanţi de atribuire în lotul lor şi a terenului de 600 mp intravilan „Grădină” ce se găseşte în lotul reclamantei ME.

Cu referire la modalitatea de atribuire, , instanţa trebuie să ţină seama de împrejurările de fapt, de disproporţia existentă între cotele părţi cuvenite copărtaşilor, de natura bunului şi de posibilitatea de a fi valorificat în cât mai bune condiţii din punct de vedere economic.

În speţă, aşa cum rezultă din dispozitivul sentinţei apelate, reclamantei M Eudochia i s-a atribuit casa de locuit şi anexele gospodăreşti situate în satul Şcheia, comuna Şcheia, judeţul Suceava cu terenul aferent acestora, incluzând şi terenul de 600 mp Grădină, aflat în prelungirea casei şi a anexelor gospodăreşti, suprafaţă absolut necesară exploatării normale a locuinţei şi care îi asigură prin exploatare necesarul de hrană şi întreţinere.

Ca urmare, pretenţiile apelanţilor de includere în lotul lor şi a terenului susmenţionat sunt nejustificate, întrucât o soluţie contrară ar contraveni criteriilor enunţate şi ar priva reclamanta intimată de un teren aflat în prelungirea gospodăriei în care locuieşte şi din a cărui exploatare îşi asigură practic existenţa.

Cu referire la critica privind greşita calculare a cheltuielilor de judecată, instanţa de apel a reţinut că în cauză îşi găsesc incidenţa prevederile art.277 Cod procedură civilă, potrivit cărora „dacă sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau după felul raportului de drept dintre ei”.

Din înscrisurile ataşate pricinii a rezultat că reclamanta M Eudochia a efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 2516,5 lei (f.13,49,60,116,317, 29), pârâţii B Nicolae, B Crina, B Georgiana, în sumă de 2206 lei (f.125,562) şi pârâţii P Ion, C Minodora şi P Ileana, cheltuieli de judecată în valoare de 2110 lei (F.14,15,27,19,20,15), cheltuieli a căror valoare totală este de 6832,5 lei.

Potrivit cotei de ¼ din moştenire , fiecărei ramuri îi revine a suporta valoarea de 1708,12 lei din totalul cheltuielilor de judecată.

Celelalte critici aduse sentinţei apelate au fost înlăturate.

Au susţinut apelanţii P Ion, C Minodora şi P Ileana că în mod greşit instanţa de fond le-a respins cererea de raportare a înzestrărilor primite de numiţii P Damian şi P Dimitrie, cu terenurile înscrise în titlurile de proprietate nr.2140/1998, nr.2748/2001 şi nr.2673/2001. Întemeiat a reţinut judecătoria că, în ceea ce priveşte titlul de proprietate nr.2140/1998, acest înscris a fost eliberat după defuncţii S Dumitru şi S Ana, care sunt bunicii materni ai părţilor. Cum din coroborarea înscrisurilor existente la fila 467 - 490 dosar cu susţinerile părţilor şi cu recunoaşterea reclamanţilor din precizările de la fila 151 dosar nr.3012/2001 rezultă că o parte din terenurile cuprinse în acest titlu provin în realitate de la bunicii materni, s-a apreciat că prin interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor art.758 din Codul civil, prima instanţă a respins cererea de raportare a înzestrării.

Prin aplicarea judicioasă a aceloraşi prevederi s-a respins şi solicitarea de raportare a înzestrărilor cu terenurile evidenţiate în titlurile de proprietate nr.2748/2001 şi nr.2673/2001. Din probele cauzei a rezultat că titlul de proprietate nr.2748/2001 a fost emis după defunctul P Damian pentru o suprafaţă totală de 1,10 ha teren şi că nu s-a probat că terenul ar fi aparţinut defunctei P Eleonora, ci bunicilor paterni.

De asemenea, în ceea ce priveşte titlul de proprietate nr.2673/2001, emis după defuncţii P Dumitru Magdalena, câtă vreme nu s-a probat înzestrarea şi nu s-a dovedit că terenurile au constituit proprietatea defunctei P Eleonora, defuncţii fiind bunicii după tată ai părţilor, întemeiat s-a respins şi această solicitare.

Motivaţiile conform cărora acest punct de vedere al instanţei, cu privire la înzestrări, ar crea puternice dezechilibre între moştenitori nu pot fi primite întrucât, pe de o parte, astfel cum  s-a motivat mai sus, pârâţii nu au dovedit că terenurile cerute a fi aduse la partaj cu titlu de înzestrare au aparţinut vreodată defunctei P Eleonora, iar pe de altă parte, în ceea ce priveşte terenurile din titlul de proprietate nr.2728/2001 emis după defunctul Păcurari George, în cadrul interogatoriului de la filele 22-24 dosar 3014/2001 Păcurari Ion a recunoscut că autorul său a fost înzestrat” la căsătorie” cu suprafaţa de 25 ari la „Dealul Flămândului”, 26 ari la „Şanţ” şi 6 ari la  „Grădină”.

Au mai susţinut apelanţii P Ion, C Minodora şi P Ileana că sentinţa este nelegală şi datorită faptului că atât la efectuarea expertizei, cât şi a suplimentului acesteia nu au fost înştiinţaţi procedural în nici un fel de expert, astfel că s-a impus a se constata nulitatea expertizei şi a suplimentului său.

Adevărat că potrivit art. 208 al.1 Cod procedură civilă „dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului”, iar potrivit art. 105 al.2 Cod procedură civilă „actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie”.

Însă, potrivit art.108 al.3 din Codul de procedură civilă „neregularitatea actelor de procedură se acoperă dacă partea nu a invocat-o la prima zi de înfăţişare ce a urmat după această neregularitate şi înainte de a pune concluzii în fond”.

Cum din conţinutul actelor şi lucrărilor pricinii nu rezultă că apelanţii ar fi invocat aceste neregularităţi în condiţiile şi în termenele reglementate imperativ de dispoziţiile textului citat, nu a fost reţinută în cauză o încălcare a drepturilor apelanţilor la apărare, cum eronat pretind.

S-a mai criticat sentinţa şi prin prisma faptului că valorile stabilite de expert cu privire la suprafeţele de 0,60 ha şi 0,25 ha atribuite în lotul cu nr.3 sunt exagerat de mari faţă de mărimea şi amplasarea terenului în extravilan.

Nu a putut fi reţinută o încălcare în cauză a dreptului apelanţilor la un proces echitabil, câtă vreme la efectuarea raportului de expertiză pârâţii apelanţi au fost în măsură să-şi exprime punctul de vedere, să prezinte acte şi să formuleze cereri şi obiecţiuni, dar n-au procedat astfel la depunerea lucrării întocmite de expert, iar concluziile expertului au fost supuse cenzurii instanţei de judecată.

Prin urmare, solicitările apelanţilor de reevaluare a terenurilor în contextul celor arătate au fost înlăturate.

Au mai susţin aceeaşi apelanţi că soluţia instanţei de fond este nelegală şi din cauza faptului că instanţa a partajat terenul cu care a fost înzestrat autorul lor, Păcurari George, şi cu urmaşii lui Păcurari Damian care, pe lângă faptul că  stăpânesc înzestrarea tatălui lor care nu a fost inclusă la moştenire, mai au parte necuvenită la înzestrarea tatălui lor.

Este a se observa în acest sens că raportul donaţiei este obligaţia pe care o au între ei unii faţă de alţii descendenţii şi soţul supravieţuitor al defunctului, care vin împreună la moştenire, de a readuce la masa de împărţit în natură sau în echivalent bănesc bunurile pe care le-au primit cu titlu de donaţie de la cel care lasă moştenirea, afară de cazul în care donatorul a dispus scutirea de raport a donaţiei.

Cum prin interogatoriul luat în instanţă apelantul Păcurari Ion a recunoscut că autorul său, Păcurari George, a fost înzestrat la căsătorie cu mai multe suprafeţe de teren, întemeiat acestea au fost incluse de judecătorie în masa de partajat rămasă după defuncta P Eleonora.

Faptul că o parte din aceste terenuri au fost incluse în lotul moştenitorilor defunctului Păcurari Damian nu prezintă relevanţă în cauză şi nici faptul că moştenitorii acestui defunct ar stăpâni mai mult teren nu interesează, câtă vreme apelanţii nu au probat în nicio modalitate şi înzestrarea defunctului Damian Păcurari.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta şi pârâţii B Nicolae, B Crina, B Georgiana.

În motivarea recursului, reclamanta a arătat că decizia atacată a fost pronunţată de un judecător incompatibil, respectiv doamna judecător CL, care s-a mai pronunţat în acest dosar prin decizia nr. 837 din 26 mai 2006. Acest motiv de incompatibilitate, prevăzut de art. 24 alin 1 Cod procedură civilă, poate fi  invocat în orice stare a pricinii, inclusiv pe calea recursului, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct.1 Cod procedură civilă, şi fiind vorba de o normă imperativă sancţiunea care intervine pentru nerespectarea ei este nulitatea absolută.

În mod greşit instanţa de apel a respins cererea de raportare a înzestrărilor constând în trupurile de teren situate pe raza comunei Şcheia, jud. Suceava, înscrise în titlul de proprietate nr. 2140/15.01.1998, în titlul de proprietate nr. 2748/7.08.2001 şi respectiv în titlul de proprietate nr. 2673/26.02.2001 ca neîntemeiată, motivând că terenurile respective au aparţinut bunicilor paterni şi nu s-a făcut dovada că au aparţinut mamei sale, defuncta P Eleonora. Într-adevăr, terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 2748/2001, emis după P I. Dumitru pentru o suprafaţa de 1,10 ha teren i-au aparţinut tatălui lor (terenurile respective fiind primite de la părinţii săi), însă tatăl lor, soţul defunctei P Eleonora, a decedat în anul 1958, înaintea mamei ELEONORA, mama şi cei patru copii moştenind întreaga lui avere.

Şi cu privire la titlul de proprietate nr. 214015.01.1998 emis după bunicii materni, S Dumitru şi Ana , trebuia admisă cererea de raportare a înzestrărilor, întrucât defuncta P Eleonora a rămas singura moştenitoare, fiind singurul copil al numiţilor S, fiind înzestrată de părinţi cu toate trupurile de teren.

Practic, aceeaşi situaţie reţinută de instanţa de apel cu privire la titlul de proprietate nr. 2728/2.08.2011, luat în considerare la stabilirea masei succesorale suprafeţele de teren cuprinse în titlu pe baza interogatoriului, (fila 22-24, dosar nr. 3014/2001) se regăseşte cu toate suprafeţele de teren şi din celelalte titluri, respectivele suprafeţe de teren constituind înzestrări de la defuncta P ELEONORA.

Prin această soluţie nelegală s-a diminuat componenţa masei succesorale, deşi terenurile cuprinse în cele trei titluri de proprietate menţionate cu care ceilalţi au fost înzestraţi există, fiind folosite de părţi. Aşadar, acei descendenţi de grad III, respectiv B Nicolae, B Crina şi B Ana, pe lângă faptul că stăpânesc respectivele trupuri de teren ce nu au fost incluse la partaj doresc să obţină şi o sultă destul de consistentă, în cele din urmă ajungând, având în vedere valorile foarte mari ale terenurilor şi sultele stabilite, să îşi cumpere acele imobile, practic, nerămânându-le nimic după părinţii lor.

La rândul lor, pârâţii B Nicolae, B Crina şi B Georgiana au criticat soluţia dată apelului lor, cu referire la parcela de 600 m.p. teren situat la locul numit „Grădină”.Au arătat că reclamantei M Minodora i-a fost atribuit lotul nr. l, în valoare totală de 151.847,l lei, primind în natură bunuri imobile cu o valoare mult mai mare decât cota valorică ce i se cuvenea (aproape dublu).

Pârâţilor P Ion, C Minodora şi P Ileana li s-a atribuit lotul nr.3, în valoare totală de 108.387 lei, lot ce depăşeşte dreptul valoric cu suma de 22.753 lei, sultă ce putea fi evitată dacă din lotul acestora s-ar fi exclus fie parcela de 0,25 ha la „Dealul Flămândului”, fie cele două parcele de câte 300 m.p., cu o valoare totală de 21.300 lei.

Faptul că ei, pârâţii, alături de D Maria şi P Viorel Ion au primit lotul nr. 4, în valoare de doar 26.796 lei, dreptul lor valoric fiind mai mic cu suma de 58.838 lei, este dovada că împărţeala nu s-a făcut în natură în mod echitabil, mai ales că parcelarea terenurilor permite această împărţire, fără să se ajungă la o fărâmiţare excesivă a acestora.

În consecinţă, solicită să li se atribuie şi suprafaţa de 600 m.p. teren arabil intravilan situat la locul „Grădină”, între P Ghe., B Constantin, drum (sud şi vest), în valoare de 21.300 lei, teren ce a fost atribuit în lotul reclamantei M E., precum şi suprafaţa de 0,25 ha teren arabil extravilan la locul „Dealul Flămândului”, în valoare de 23.925 lei, atribuită în lotul pârâţilor P Ion, C Minodora, P Ileana. Astfel, lotul lor ar ajunge la o valoare totală de 72.021 lei, ceea ce ar putea mult fi mai rezonabil de împărţit între cei cinci coindivizari ai acestui lot.

Prin decizia nr. 311 din 18.12.2012 a Tribunalului Suceava li s-a atribuit parcela de 0,25 ha teren arabil din extravilan de la locul „Dealul Flămândului”, în valoare de 23.925 lei, astfel că valoarea lotului a devenit de 50.721 lei, însă tot nu a ajuns la valoarea totală de 85.634,025 lei.

Având în vedere că diferenţa valorică de 34.913,025 lei este destul de mare, precum şi faptul că această sumă de bani va trebui să o achite, cu titlu de sultă, reclamanta, care nu are alte venituri decât pensia lunară, singura soluţie optimă pentru ca echilibrarea loturilor să nu se facă prin sume de bani prea mari o constituie atribuirea în lotul lor şi a suprafeţei de 600 m.p. teren intravilan, în valoare de 21.300 lei, parcelă ce a fost atribuită iniţial reclamantei.

Decât să se ajungă la o executare silită a hotărârilor, în cadrul căreia să se ajungă la scoaterea la licitaţie publică a unor terenuri pe motiv că reclamanta nu are bani cu care să le achite sulta, mai bine este să li se atribuie lor şi această suprafaţă.

Abia cu atribuirea suprafeţei de 600 m.p. teren intravilan valoarea lotului lor ar ajunge la suma de 72.021 lei, sumă care este mai mică doar cu 13.613,025 lei faţă de valoarea fiecărui lot, stabilită de prima instanţă ca fiind de 85.634,025 lei.

În drept, au invocat prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, care pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 1 şi 9 Cod procedură civilă, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată neîntemeiate recursurile.

Astfel, cu referire la criticile formulate de reclamantă, Curtea reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 (1) Cod procedură civilă (în forma în vigoare la data pronunţării deciziei recurate, aplicabil în speţă), judecătorul care a pronunţat o hotărâre într-o pricină nu poate lua parte la judecata aceleiaşi pricini în apel sau recurs şi nici în caz de rejudecare după casare.

În doctrină şi jurisprudenţă acest caz de incompatibilitate a fost tratat prin corelare cu motivul de recuzare prevăzut de dispoziţiile art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă, dispoziţiile citate fiind interpretate şi aplicate unanim în sensul că nu poate lua parte la judecată după casare, la judecarea apelului sau a recursului judecătorul care s-a pronunţat asupra fondului pricinii prin hotărârea casată, respectiv cel care şi-a spus părerea asupra unor chestiuni ce fac obiectul rejudecării.

În speţă, unul dintre membrii completului de judecată ce a pronunţat decizia recurată, respectiv doamna judecător CL, a pronunţat decizia nr. 837 din 26 mai 2006 a Tribunalului Suceava în dosar nr. 2301/C/2006, prin care a casat sentinţa civilă nr. 1560/2005 a Judecătoriei Suceava şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la toate capetele de cerere ale acţiunii deduse judecăţii, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului pricinii.

Prin urmare, respectivul judecător nu şi-a spus părerea asupra vreuneia dintre chestiunile litigioase deduse judecăţii, nefiind incompatibil, în sensul dispoziţiilor legale menţionate, de a participa la judecata apelului declarat împotriva sentinţei pronunţate în rejudecare de judecătorie.

Aşadar, nu este dat în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, potrivit căruia se poate cere casarea unei hotărâri atunci când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale.

Nu poate fi primit nici cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, vizând greşita respingere de către instanţa de apel a cererii de raportare a înzestrărilor, cu referire la trupurile de teren înscrise în titlurile de proprietate nr. 2140/98, 2740/2001 şi 2673/01.

Sub acest aspect, Tribunalul Suceava prin decizia recurată a menţinut dispoziţiile sentinţei nr. 3624/17.07.2012, pronunţată la fond de Judecătoria Suceava.

Or, reclamanta nu a formulat apel împotriva acestei sentinţe. Prin urmare, această critică a fost formulată de reclamantă omisso medio, neputând fi analizată direct în recurs.

Cu referire la critica formulată de pârâţi, privind modul de formare a loturilor atribuite, respectiv posibilitatea echilibrării valorice a loturilor în varianta propusă de ei, Curtea reţine că este nefondată, instanţa de apel făcând o corectă interpretare şi aplicare în speţă a dispoziţiilor art. 741 din vechiul Cod civil, respectiv ale art. 6739 Cod procedură civilă.

Astfel, prin decizia recurată instanţa de apel a schimbat parţial sentinţa pronunţată în cauză de prima instanţă, atribuind în lotul pârâţilor – recurenţi suprafaţa de 2500 m.p. teren arabil extravilan situat la locul numit „Dealul Flămândului”, în valoare de 23.925 lei, ce fusese atribuită la fond în lotul pârâţilor – intimaţi P Ion, C Minodora şi P (P) Ileana, valoarea totală a lotului atribuit devenind astfel 50.721 lei.

Prin urmare, în discuţie a rămas solicitarea recurenţilor de a li se atribui şi suprafaţa de 600 m.p. teren intravilan la locul numit „Grădină”, din lotul reclamantei M Eudochia, de 21.300 lei, valoarea lotului lor devenind astfel 72.021 lei, mai apropiată de valoarea cotei părţi ce li se cuvine din masa supusă împărţelii, care este de 85.634,025 lei.

Parcela de 600 m.p. teren solicitată este amplasată în spatele casei de locuit atribuită reclamantei, respectiv în prelungirea parcelei de 400 m.p. teren curţi construcţii, fiind necesară bunei funcţionări şi exploatări a unei gospodării ţărăneşti.

De altfel, potrivit identificării expertului desemnat în cauză la prima instanţă (fila 34 dosar fond), la măsurători a reieşit că parcela în discuţie are o suprafaţă de 356 m.p. , total improprie unei utilizări individuale.

Potrivit dispoziţiilor art. 741 Cod civil, la formarea şi compunerea loturilor trebuie să se dea fiecărei părţi, pe cât posibil, aceeaşi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanţe de aceeaşi natură şi valoare. Se va evita însă, pe cât posibil, îmbucătăţirea peste măsură a imobilelor şi divizarea exploataţiunilor.

Aceste dispoziţii legale consacră principiul atribuirii în natură a bunurilor de aceeaşi cantitate, calitate şi valoare, în scopul evitării, pe cât posibil, a sultelor.

Criteriile ce trebuie avute în vedere de instanţă în acest scop sunt enumerate, cu titlu exemplificativ, de dispoziţiile art. 6739 Cod procedură civilă.

Potrivit acestor dispoziţii legale, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei părţi ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi sau alte asemenea.

Aşadar, instanţa investită cu soluţionarea unei astfel de acţiuni are a aplica, în raport de circumstanţele concrete ale cauzei, criteriile menţionate sau altele asemenea, în aşa fel încât să se asigure, pe cât posibil, respectarea principiului atribuirii bunurilor în natură, cu excepţia prevăzută de legiuitor – atunci când această modalitate de partajare ar crea divizarea excesivă a imobilului, respectiv a exploatării acestuia.

Or, în raport de considerentele anterior expuse, Curtea constată că dispoziţiile legale citate au fost corect aplicate în speţă, cererea pârâţilor recurenţi tinzând strict la echilibrarea valorică a loturilor prin atribuirea de bunuri în natură, cu ignorarea celorlalte criterii prevăzute de lege.

Argumentul adus de pârâţi, că reclamanta, pensionară fiind, s-ar putea să nu aibă posibilitatea de a achita sulta stabilită în favoarea lor este lipsit de relevanţă în această etapă procesuală, câtă vreme nici în apel şi nici în recurs nu a invocat ea însăşi un astfel de impediment şi s-a opus solicitării pârâţilor.

Domenii speta

Spete similare